Page 17 - 1958-06

PROLETARI OIR TOATE ŢĂRILE DNIŢI-VĂ!

Anuí X Nn 1078 Vineri 6 iunie 1958 4 pagini 20 bani

ZZ3ESm5SXZE2SSBmSBS

IN LUPTĂ PENTRU ECONOMII In p rim e le z ile a le lu n ii

Alături de otelari ^ANINOASA — (de la subre- lucru cu o depăşire a planului Din oricare direcţie se îl \
dacţia voluntară). Cind muierii de 7 la sută. apropie călătorul de o-
După ce în ziua de 23 mai oţelarii din schimbul întîi al Aninoasei au aflat că singura rasul Deva, îl Intîmpi- în în î ou ar aş
ofeîăriei Siemens Martin vechi de la Combinatul siderurgic exploatare din Vaiea Jiului care Minerii sectorului IV Priboi, nă, de la mare distan­
Hunedoara au declanşat mişcarea patriotică pentru economii, nu şi-a realizat sarcinile de plan care în luna mai au fost frun­ ţă, cetatea Devei, po­ •»«»»«•««««««« 4
după ce furnaliştii secţiei I-a turnale s-au alăturat acestei pe luna mai este exploatarea taşii întrecerii pe sectoare, au
mişcări, un alt colectiv, şi anume acel al fabricii de aglome­ doaba oraşului. Situată la o înălţi­ Priviri oa acelea cu care ne cu- ţeapă ca acum 15 ani. Mu mai in- J
rare, vine să dovedească nivelul înalt la care s-a ridicat între­ minieră Aninoasa, s-au supărat. dovedit mult elan, fiind în pri­ me de 13-1 metri deasupra oraşului,
cerea socialistă în combinat. E adevărat că în acea lună au mele rînduri ale lunii următoa­ cetatea a fost construită pe la mij­ prindeau părinţii noştri, seara cind. ţeapă nici chiaratlt cit înţepau acum $
avut de înfruntat multe greu­ re. locul veacului al Xlll-tsa, ca ur-
Ieri dimineaţa, în sala colţului roşu aparţinînd fabricii de tăţi obiective, cum numai la mare a năvălirii tătarilor (1241) se întorceau din cimp, n-am mai vă- un an, cind deşi eram întovărăşiţi, X
aglomerare, muncitori fruntaşi, tehnicieni, ingineri, din toate sute de metri adincime le poţi La 3 iunie graficul de pro­ şi ca punct de sprijin şi apărare
sectoarele de activitate ale fabricii, au dezbătut referatul pri­ intilni, dar totuşi nu s-au aştep­ împotriva acestora. Ea a fost lo­ zui de mult: Nici n-am dori să ve- ne pliveam fiecare parcela. Nu prea X
vind posibilităţile de reducere a preţului de cost, referat întoc­ tat să fie codaşi. Luna iunie ducţie al sectorului IV Priboi cuită pînă în anul 1849. In ace! an,
mit pe baza studiilor făcute de cele trei colective înfiinţate în le-a adus insă speranţe mari. înscria realizarea planului in explodînd magazia cu praf de dem nici noi, nici copiii noştri... A- era plăcut cind te vedeai singur ul \
acest scop cu cîteva zile în ur mă. S-au sfătuit intre ei minerii,
tehnicienii şi inginerii şi nu au proporţie de 102,4 la sută. Re­ puşcă, îi aruncă zidurile în aer, o- tunai, cind principala îndeletnicire a !aţa unui rotogol de ¦pălâmidă... %
După ce s-au arătat o sea mă de succese în această direc­ pornit la lucru pînă cind nu au zultatele din prima zi a lunii morînd şi mica garnizoană a ce­
ţie, printre care merită a fi menţionată realizarea de economii luat măsurile cele mai eficace iunie dovedesc că minerii Ani­ tăţii. De atunci, doar dintele vremii noastră era aceea de a afla rostul In primăvara aceasta, după con- *
în valoare de 1.730.000 lei, în primele patru luni ale anului, pentru îndeplinirea zilnică a noasei sint hotăriţi să recupere­ sfarmă discret, ruina falnicului mo­
participanţii la consfătuire au arătat posibilităţile de realizare ze minusul de cărbune, cw care nument lucrurilor, am început să credem că sfătutrea de la Constanţa, sprijiniţi L
a unor economii şi mai mari pe v:;tor. sarcinilor de plan. a rămas dator patriei in luna
mai, pentru ca apoi să poată Foto: I. TEREC plugul, sapa şi secera sini nişte u- puternic de organizaţia de bază, am J
Vorbitori ca Ioan Popovici, Tiberiu Hirsch, Valentin Răî- La 2 iunie locurile 'de muncă respecta cuvintul dat in între­
leanu — ingineri, Gheorghe Ostafie, Tiberiu fgna, maiştri, Du­ in adincul minei Aninoasa au cerea la care a pornit în întirn- nelte de tortură, că ele olăguiau pe reuşit să convingem majoritatea mem- *
mitru Ârdeleanu, Pavel Popa, Dumitru Stoicescu, şefi de echi­ pinarea zilei lor şi a zilei de-23
pe, Eftimie Davidescu, mecanic şef şi alţii, au arătat că princi­ cunoscut o însufleţire deosebită, August. cei ce te foloseau, că ele îi făceau brilor din întovărăşirea noastră să ¦
palele rezerve de reducere a preţului de cost constau în înlocu­ iar puţurile exploatării nu mai
pridideau cu manipularea pline­ LUCIA LICIU
irea materiilor prime scumpe cu materii prime mai ieftine, în fo­ lor şi goalelor. După 3 schimburi
losirea. raţională a energiei electrice şi combustibilului prin evi­ veşnic încruntaţi şi că din pricina treacă la munca în comun la toate J
de muncă rodnică, in dimineaţa
tarea mersului în gol a agregatelor, în judicioasa gospodărire a zilei de 3 iunie, colectiv uV minei -» S- lor\ zimbetete plugari ’cn semănaţi mai culturile. Porumbul e aproape de *
Aninoasa 'a raportat că pianul
pieselor de schimb, în prelungirea duratei de funcţionare a ben­ Contribuţia tinerilor mult a strîmbăturl. sapă. In momentul in care citiţi a- ®
primei zile de lucru . din noua
zilor. lună a fost realizat pe întreaga A venit apoi vremea să facem şi ceste rînduri, holdele noastre s e lea- *
In urma viilor dezbateri ce au avut loc în consfătuire, a- exploatare in proporţie de 103,6
la sută. Colectivele sectoarelor noi cunoştinţă nemijlocită cu unelte- gănă în vînt, curăţate de buruieni, pe *
glomeratoriştii au hotărît să reducă preţul de cost al tonei de
I şi III, care se întreceau în re­ In întreprinderile industriale Jiului şi cele de la exploatările le părinţilor noştri şi ne-am d a t sea- întreaga tarla. Fiind o' noutate orga- %
aglomerat cu 10,10 lei faţă de planificat. La aceasta se va a- alizări, au - egalat ¦ rezultatele, din regiunea Hunedoara sint Ţebea, Ghelar şi Teliuc au ex­
ambele au încheiat prima zi de constituite 1.085 brigăzi de ti­ tras peste sarcinile de plan mai ma că na ele provocau vlăguirea, ne- mizarea muncii in comun, înainte de *
jung.e prin economii de 1,55 lei pe tonă Ia materiile prime, de neret şi 237 posturi utemiste de mult de 6.500 tone cărbune şi
2,62 lei la combustibil şi energie electrică, de 5,93 lei la costu­ control. Sub patronajul tineri­ minereu de iier. La Combinatul mulţumirea şi disperarea ce lăsau a se începe lucrul, erau temeri că •
lor din întreprinderile acestei re­ siderurgic Hunedoara, brigăzile
rile comune de fabricaţie. giuni se află peste 60 de sec­ de tineret de la oţelăriile Mar­ urme pe feţe. Nu munca propriu zisă unii întovărăşiţi nu vor participa la «
Economiile realizate pînă în prezent, cele 31.663 tone mine­ toare şi secţii productive. Peste tin şi electrică au dat peste olan
20.000 de tineri sint antrenaţi 950 tone oţel, iar tinerii din sec­ brutaliza şi indispunea, ci rezultatele muncă. Nici unul din cei ce s-au ho- *
reu aglomerat date peste plan de la începutul anului şi pînă în întrecerea socialistă, iar nu­ ţia laminoare şi-au depăşit pla­
mărul tinerilor fruntaşi in pro­ nul cu 500 tone laminate. nesatisfăcătoare ale muncii lor, chi- târli să muncească in comun Insă, *
în prezent, precum şi hotărîrea harnicului colectiv al fabricii, ducţie este de aproape 10.000.
dau certitudinea că angajamentul va îi respectat. Tinerii de la Hunedoara şi nul ce-l provoca constatarea că deşi n-a lipsit de ta lucru. O săptămînă *
Tinerii din întreprinderi au Călan au strîns in luna mai in
încheiat luna mai cu succese timpul liber 33.000 kg. fier trudeau din zori pînă in noapte, ceea încheiată tarlaua a răsunat de cin- *
frumoase. Brigăzile de tineret vechi, cu care se pot elabora ce obţineau nu le era suficient pen- A
din bazinul carbonifer al Văii circa 70 tone oţel. • tru un trai îndestulat, omenesc. Mun­
ca era considerată un blestem şi a- tece şi glume. Azi, in ultima zi, nana o
ceastă consideraţie a, lăsat in conştiin­
ţele şt deprinderile muncitorilor cu Victoria Hălălaie, a improvizat Un $
sapa şi secera urme asemănătoare. cu cîntec nou:
4
Partidului mulţumim
De viaţa ce-o trăim ; 4
Vin tractoarele şi ară
444

4
4
4

<> acelea ce lasă pelagra, pe trup... Se Şi ni-i munca mai uşoară,

părea că nimeni şi nimit nu va mai Mai uşoară, mai cu spor, 4
putea schimba soarta ,/nămăligari-
-Offi- to r ... In folosul tuturor. 4

4
Tinerii Cerghidean nu se lasă mai *
50 de ani de activitate rodnică
prejos şi improvizează o variantă J

Corul căminului cultural din Petroşani, Sibiu, Oraşul Stalin şi „Minunea" s-a întîmplat totuşi... mai potrivită cu momentul:
comuna Poiana Sibiului, raionul în alte localităţi.
Sebeş, va sărbători în curînd îm­ Şi n-a venit din... cer! Pe aceleaşi Astăzi holda ne plivim, 4
plinirea a 50 de ani de rodnică In vederea sărbătoririi semi­
activitate. In anii puterii popu­ centenarului, cei 96 de membri 4
lare corul poienarilor a fost pre­ ai corului, precum şi brigada ar­ 4
miat de mai multe ori Ia con­ tistică de agitaţie, taraful, echi­
cursurile republicane ale artişti­ pa de dansuri şi echipa de tea­ pămlnturi muncim şi noi. E drept că In comun bine muncim; 44
lor amatori, bucurîndu-se de un tru ale căminului cultural din
succes deosebit şi la Festivalul comună pregătesc programe ar­ în loc de plug de lemn avem trac­ Că ni-i munca mai cu spor ¦44
mondial al tineretului şi studen­ tistice speciale.
ţilor de la Bucureşti. In ultimii tor, şi pe lingă bălegar dăm pâmîn- In folosul tuturor. 4
ani corul din Poiana Sibiului a Odată cu semicentenarul coru­ 4
dat peste 60 de concerte în Deva, lui, la Poiana Sibiului se va i-
naugura un mare cămin cultu­ tulul şi îngrăşăminte chimice. Şi mai La lucru venim cintlnd. 4
ral. 4

este încă ceva : aici, pe tarlaua ce-o Seara plecăm fluierind. 4
plivim azi, bunica întovărăşitelor Li- împreună toţi lucrăm,
4444
444
dta şi Faustina Man, sau mama în- De belşug ne biicurăm.
tovărăşitei Marioara Botezaiu, ve-
Cintecele au oprit in loc pe unii ce 4

mau să plivească holdele chiaburului treceau pe calea Sâliştei (hotarul în ¦

A. C. Saxon, primind adeseori pen- care avem holdele). S-au oprit a- X

tru munca lor de o zi cite o oală cu ESTERA POP şi AUREL1U DOMŞA »

zeamă de varză şi ciţiva pumni de membri ai întovărăşirii

făină. Acum, grî'ul ce-l plivim e al „Zorile roşii“ comuna Peţelca

Alexandru Velici este sudor şi lucrează pe şantierul lami- DUPA' Z E C E ANI. ? « nostru. Parcă nici ¦ţepii pălămidei ce raionul Alba
o scoatem din holda ce a ajuns să ._______________________ _
) norului Bluming. In prezent, el execută suduri la instalaţia d e , ne treacă de genunchi, nu mai în- (Continuare în pag. 3-a)
\apă a cajei. laminorului de 1.000. In fiecare lună realizează in-
)semnate economii de electrozi şi execută lucrări de calitate. Era la 10 iunie 1948 cînd varăşului Gheorghiu-Dej, prin fabricii, iar muncitorii rămîneau Schimb de experienţă
pe drumuri.
IN C LIŞE U : Alexandru Velici in timpul lucrului. Pasuth Iosif şi alţi comunişti îşi care se declara că din momentul Secţia de învăţămînt şi cultu- nării anului precedent, a planiti-
După ¦eliberarea de sub ju­ ră a raionului Hunedoara, ţinînd cat o şedinţă cu directorii de
spălară feţele complect acoperite de faţă toate întreprinderile in­ gul asupritor al capitalismului, cont că pregătirea noului an centru de la şcolile din raion, la
de praful negru de cărbune ş-a- dustriale, bancare de transpor­ şcolar începe încă înaintea termi- şcoala de 7 ani din Ghelar.
!!!!refinerca canarilor asigură L. D.
poi s-au prezentat la judeţeană turi etc., trec în proprietatea în­ Aşezată pe crestele dealurilor,
recolte bogate din Petroşani. Aici, în sala de şe­ tregului popor. Au curs multe la­ (Continuare In pag. 3-a) şcoala din Ghelar, aleasă pentru
dinţe, toată noaptea de 10 spre crimi din ochii fostului patron schimbul de experienţă, ne-a în-
11 «iunie 1948 a fost multă ani­ Klush Sam uilă; îşi dădea şi tîmpinat primitoare şi străluci­
maţie, cu toţii se întrebau ce va palme, dar totul a fost zadarnic, toare de curăţenie.
A început praşila a doua ţinînd gospodăriei agricole dc fi. La ora 6 dimineaţa, tovarăşul fabrica sa de ceramică de ia Ba-
Ja cartofi şi sfeclă stat Petreşii. Prin străduinţa lu­ Crainic, primul secretar, a ară­ ru Mare era în mina poporului Tov. Zamfir Constantin, direc­
de zahăr crătorilor de aci, bine îndrumaţi tat celor prezenţi scopul pentru muncitor. torul şcolii, a prezentat un bo­
de către tov. E. Frum, responsa­ gat referat de felul în care a în­
ALBA (de Ia subredacţia bilul acestei unităţi, s-au obţinut care au fost chemaţi, trasîndu-le Comuniştii au luat hăţurile în drumat şi coordonat munca pen­
noastră voluntară) Terminînd pînă acum rezultate bune atît în sarcinile ce trebuie să le îndepli­ mînă. F:rau multe de pus la tru desfăşurarea procesului in-
piivitu! păioaselor, ţăranii mun­ ce priveşte întreţinerea viilor, nească fiecare. A fost citită şi punct. Fabrica era mai muit un structiv-educativ al elevilor.
citori din raionul Alba se ocupă cît şi în problema întreţinerii repartizarea fiecărui tovarăş la atelier de făcut cărămizi. Nu e-
intens în timpul acesta de pră- celorlalte culturi. întreprinderea unde urma sâ de­ xista nici o mecanizare, totul se In urma celor expuse şi a ve­
şitul porumbului, cartofilor, sfe­ vie director prin actul naţionali­ făcea cu braţele, iar la frămUi- rificării practice, a reieşit munca
clei de zahăr, precum şi de re­ Cu toate că timpul nu prea a zării. rodnică a cadrelor didactice de
coltarea furajelor. Activitatea lor fost favorabil muncilor agricole, latul argilei se întrebuinţau şi la şcoala din Ghelar.
se bucură în fiecare zi de noi totuşi muncitorii de Ia secţia Pe feţele tuturor, se vedea picioarele. Iarna, aproape înghe­
realizări care garantează obţi­ Vingard au realizat prăşitu! me­ multă hotarîre de a realiza cu ţa coca de argilă pe picioarele Dintre multele procedee bune,
nerea unor recolte mari Ia hec­ canic pe o suprafaţă de 40 ha. cinste sarcina de a dezmoşteni frămîntătorilor. Copii de 12, 14 cu rezultate deosebite, au fost
tar. porumb (întreaga suprafaţă în- pe patroni de bunurile furate din ani şi femei munceau în căldura folosite lecţiile deschise, ţinute
sămînţată) şi au făcut prăşitul sudoarea muncitorilor. Pasuth dogoritoare de la cuptoare şi-n cu regularitate, la care au parti­
Lucrătorii ogoarelor din comu­ manual pînă acum pe 9 ha., con- pălise de tot şi-i curgeau şiroa­ colbul de prai produs de marile cipat atît cadrele didaptice de Ia
nele Vinţu de Jos, Mihalţ, Stretnţ tinuînd cu elan munca pentru ie de apă pe fată. Liniştea sălii ¦de măcinat. Transportul argilei ciclu I, cît şi cele ale ciclului II.
şi altele au obţinut pînă acum terminarea în cel mai scurt timp fu întreruptă de cuvintele sale şi al cărămizilor se făcea cu
cele mai bune rezultate termi­ a acestei lucrări. trem urînde: „Mulţumesc partidu­ roabe şi tărgi, abia mai tir du Un rol important pentru în­
nînd în cea mai mare parte pra- tărirea disciplinei şi ridicarea
şiia întîia la porumb. Odată cu De asemenea, aci s-a recoltat lui de marea încredere ce mi-a patronul introdusese vreo 20 de nivelului la învăţătură a avut
şi depozitat îînul de pe o supra­ careul zilnic, Ia sîîrşitul orelor
această lucrare — cea mai im­ faţă de 8 ha. fînaţ, paralel fă- acordat-o, dar, tovarăşi, eu nu-ş vagonete împinse bineînţeles ne­ de curs, unde se tăcea bilanţul
cîndu-se şi plivituf borceagului. capabil de această muncă”. Un la învăţătură şi disciplină.
portantă în momentul de faţă — De menţionat că odată cu aces­ cor de voci se ridicară împotriva oameni.
te lucrări s-au făcut Ia timp şi lui. Comuniştii i-au dat o lecţie Protecţia muncii, asistenţa me­ Schimbul de experienţă a fost
s-a început şi praşilă a doua la în condiţiile agrotehnicii celei bună, pe care n-a uitat-o nici fructuos şi a luminat mai temei­
mai înaAintate, toate lucrările de dicală,- nu existau deloc; acci­ nic calea muncii de îndrumare şi
?artofi şi sfecla de zahăr. sezon în viile secţiei. coordonare a directorilor în şco­
azi. dentele sporeau zilnic. In toată
L1VIA FUFA lile noastre.
La ora 12, în ziuă 'de îl iu­ fabrică erau 80 de muncitori,
corespondentă IOAN MARINESCU
nie 1948, Pasuth şi cu cei ce-i iar producţia era de abia 70 — Anii de studenţie sint pe sfirşite. Studenţii anului V sint.
O unitate mică cu director al şcolii de centru
rezultate frumoase însoţeau au sigilat toate birou­ 100 tone'cărămizi pe an. cuprinşi in viitoarea pregătirii şi terminării proiectelor de di­
Chftid
La Vingard, raionul Sebeş, e- rile administraţiei, iar la ora 14 Muncitorii tot timpul trăiau cri plomă ; proiecte in care se con centrează priceperea şi cunoş­
xistă o secţie agro-viticolă apar­
a făcut adunare cu toţi munci­ fnca-n spinare că rămîn fără lu­ tinţele acumulate in anii de facultate. .

torii fabricii şi împreună au as­ cru, deoarece în repetate rîn­ IN CLIŞEU : Studentele Maria Pîrvulescu şi Zoica Opinca-

cultat la difuzoare expunerea to­ duri patronul închidea porţile ru, absolvente ale Institutului de mine din Petroşani, lucrînd

la proiectele de diplomă. ' ~' ’