Page 19 - 1958-06

Nr. 1078 DRUMUL SOCIALISMULUI Pac. 3

uită atenţie muncii de O in tîln ire tra d iţio n a lă NOTĂ
pe şantierele de construcţii
DIN V A L E A JIULUI Ce se fntimplâ cind

In anii puterii populare s-a schim­ cretarul organizaţiei de bază de la neplanificată

bat radical înfăţişarea localităţilor din şantierul 1 din Petroşani, care, fiind Capricioase mai sînt şi anotimpurile astea. De multe ori, pentru unii to­
varăşi vin fără să fie planificate. Cine se gîndca, de pildă, că după ploile
Valea Jiului. Au apărut oraşe noi. Lo­ preooupat mai mult de interesele sale torenţiale din aprilie să-şi facă apariţia o căldură toridă care să scoată luna
mai din anotimpul primăverii?! De fapt venirea mai de vreme a anotimpului
cul vechilor cocioabe l-au luat blocu­ personale îşi ndglijează obligaţiile ce-! de vară a adus bucurie multor oameni. Altora însă le-a provocat nemulţumiri.
Şi, din riadul acestora fac parte şi tovarăşii din conducerea întreprinderii re­
rile moderne, confortabile, care sînt revin în cántate de secretar al orga­ gionale cinematografice. Ei au ştiut că vara începe abia odată cu venirea lunii
iunie. De aceea, nici mi s-au grăbit să deschidă mai devreme grădina cine­
puse la dispoziţia celor ce muncesc. nizaţiei. ma. Vrea cineva să-i tragă ia răspundere ? Să încerce. Va primi acelaşi răs-
pus pe care l-au primit mulţi i-ubitori ai cinematografului din oraşul D eva:
Construcţia de locuinţe şi de insti­ Faţă de asemenea situaţii comitete­
Sezonul de vară începe abia în luna iunie, aşa că mai aveţi răbdare,
tuţii social-culturale se desfăşoară cu le orăşeneşti de partid respective, tre­ doar de-aia se numeşte grădină de vară.

mare intensitate în Valea Jiului .Mun­ buie să ia atitudine, să tragă la răs­ Totuşi no’ am vrea să lămurim locuitorii oraşului Deva de ce încă nu
s-a deschis nici pînă în prezent această grădină cinematograf, la care, dacă
citorii şantierelor şi întreprinderilor pundere pe cei delăsători, să ajute or­ nu s-ar fi întîmplat aşa, oamenii aveau posibilitatea să vizioneze filme in aer
liber chiar de la începutul lunii mai, cînd de fapt a venit sezonul de vară
din cadrul Trustului 7 construcţii Pe­ ganizaţiile de bază în âşa fel încît a- dar... neplanificat pentru tovarăşii de la întreprinderea cinematografică.

troşani, au un rol deosebit de impor­ cestea să-şi îmbunătăţească activitatea. De pildă, iov. director Nicolae Sonnenschein văzind că argumentul cu
¦„sezonul dc vară" nu mai are valabilitate, a invocat un alt motiv şi anume
tant in ducerea la îndeplinire a sar­ Tn munca de partid de pe şantierele lipsa de aparate care credea că nil poate fi verificată. Dar, pentru a afla
adevărul, am fost nevoiţi să consultăm şi notele de comandă pentru cele două
cinilor puse de partid în privinţa dez­ de construcţii din Valea Jiului se aparate tip 2, necesare deschiderii grădinii de vară. lată ce am constatat:
prin luna februarie Direcţia aprovizionării şi desfacerii din Bucureşti a uiain-
voltării continué a industriei miniere mai găsesc şi alte fenomene negative. lind uneori banca în care şedeau. Sînt elevii absolvenţi tat întreprinderii regionale cinematografice, o adresă cerînd ca aceasta s<5
Nú se asigură o conducere şi o îndru­ ai liceelor de băieţi şi fete din Deva. comunice lista aparatelor şi pieselor de care are nevoie în cursul anului, pen­
din Valea Jiului. regional de mare permanentă a organizaţiilor sin­ După 10 ani, joştii elevi şi cu profesorul, s-au intllnM tru a putea fi procurate din timp. După cum vedeţi, tovarăşii de la Bucureşti
Plenara Comitetului dicale şi U.T.M. Comitetul sindical al la o lecţie de fizioo-chimice, ca atunci cirul cu inima pal- IN FOTO: Prof'e sortii Timotei Clipi predă tradiţionala au fost mai grijulii, l a adresa amintită, întreprinderea regională cinematogra­
Trustului 7 construcţii deşi are doi piiindă ascultau sau răspundeau proje sorului lor, scrifi- lecţie foştilor elevi, promoţia 1948. fică răspunde printr-o altă adresă înregistrată sub nr. 1.224, din 6 martie,-
partid în care s-a analizat munca din că are nevoie de aparate şi piese dar despre ce anume, va comunica mai Ur­
ziţi. Şi, îrJ.r-adevăr, tovarăşii de Ia întreprinderea regională cinematografică
construcţii, a apreciat că pe lingă re­ s-au ţinut de cuvînt comunicînd că au nevoie de două aparate iip 2 peniru
grădina cinema. Comunicarea a fost făcuiă abia la dala de 16 aprilie cu
zultatele pozitive obţinute în activita­ activişti salariaţi — tov. Francisc adresa nr. 1.979, cu alte cuvinle exact cînd sezonul de vară îşi anunţa so­
sirea.
tea şantierelor de construcţii din Valea Buiachi şi Cazimir Ciupagea — mun­
E destul de regretabil faptul că aceste aparate nu au sosit nici pînă In
Jiului, există încă numeroase lipsuri. ceşte slab în domeniul organizării con­ prezent. Dar, tovarăşii de la Bucureşti nu sînt vinovaţi, tntrucîi ei lucrează
după un plan, iar comenzile le prime sc trimestrial. Aşa că aparatele aminlite
Lichidarea acestora, mobilizarea tutu­ sfătuirilor de producţie, a întrecerii vor fi gata după toate probabiiităţile — aşa cum ne-a informai iov. director

ror forţelor de pe şantiere în vederea socialiste, neglijează munca de edu­ al I.R.C. — abia Ia sfîrşitul lunii iunie.
Amatorii de filme în aer liber sînt rugaţi să nu fie impacientaţi, să-şi
îndeplinirii sarcinilor de plan, trebuie care a membrilor de sindicat şi nu se In apropiere de Hunedoara, se cu locomotive şi camioane bas­ pompare a apei eu un debit de
să constituie preocuparea principală a preocupă îndeajuns nici de rezolvarea află satul Teliuc, respectiv ex­ culante. Ritmul încet în care 1.800 mc. pe oră la funcţionarea păstreze calmul şi să mai aştepte pînă la sfîrşilul lunii curente cînd, dacă
organizaţiilor de partid din construc- problemelor social-culturale ale oame­ ploatarea minieră Teliuc. Aici se s-au executat săpăturile pentru în paralel, şi 900 m.c. pe oră la nu vor sosi aparatele, sînt în drept să prelungească aşteptarea cu încă o lună
ţii. nilor muncii. exploatează o parte din zăcă- descopertă s-au datorat timpu­ funcţionarea în serie, cu o pre­ sa:i să întîrzie toamna peniru a nu fi în pagubă.
mîntul de fier al masivului Po­ lui ploios din regiune, care a siune de circa 6 şi respectiv 12
Creşterea productivi,taţii muncii, scă­ In faţa muncitorilor constructori 'se iana Rusca, cei mai important îngreunat foarte mult lucrul ex­ atmosfere; staţia de pomparea Cil despre iovarăşul director Nicolae Sonnenschein ar mai fi multe de
derea preţului de cost, executarea lu­ expun rar conferinţe educative sau cu zăcămînt de fier din R.P.R., cavatoarelor şi a făcut imposi­ nămolului, de 2.000 m. c. pe oră, spus dar lăsăm peniru... la vară; acum nu sîntem „planificaţi".
crărilor de bUnă calitate şi la timp, caracter tehnic, la activitatea cutu'ral- care alimentează furnalele Com­ bilă folosirea autovehiculelor. hidromonitoarele, conductele de
sînt obiectivele de bază ale întregii sportivă ia parte un număr foarte mic binatului siderurgic din Hune­ apă şi nămol cu un diametru de ’ I. MANEA
muncii de partid de pe şantierele de de muncitori. doara şi ale uzinei „Victoria“ Din cauza celor arătate mai 500 mm. şi cele două depozite
construcţii . din Călan. sus, în 3 ani s-au executat nu­ de decantare a nămolului. sprijinul luptei peniru pace
Lipsa preocupării temeinice pentru mai 200.000 ni. c. pămînt faţă de
In această perioadă, cînd timpul educarea oamenilor muncij face ca de­ Din cauza condiţiilor natura­ cei 2.000.000 m c. ce trebuiau Faţă de vechea metodă de lu­ Cu citeva zile în urmă, un Vorbind în numele femeilor
pentru lucrările de construcţii este cel seori să se ivească Catâri de indisci­ le (zăcămîntul este foarte aproa­ descoperiţi. cru, hidromecanizarea are avan­ mare număr de cetăţeni şi dele­ din oraşul Orăştie Lucreţiâ Su­
mai favorabil, organizaţiile de partid plină, risipă de materiale, nepăsare pe de suprafaţă), cea mai mare tajul unei productivităţi mult gaţi din comunele raionului O- ciu a exprimat hotărîrea acesto­
au datoria să muncească în aşa fel în- faţă de avutul obştesc, lucru ce duce cantitate de minereu se extrage Văzîndu-se ritmul scăzut de mai mari (50-60.000 m. c. pe răştie şi cartierul oraşului s-au ra de a fi sprijinitoare active a
cît să îndeplinească cu cinste sarcinile la ridicarea preţului de cost al lucră­ la zi (carieră). Pentru a face lună), este mai economică (circa adunat la Orăştie pentru a par­ luptei pentru pace.
puse de plenara Comitetului regional rilor, la slaba calitate a acestora. faţă nevoilor mereu creseînde de lucru, care pereclita dezvoltarea 1 leu pe m.c.), ceea ce aduce o ticipa la conferinţa raională a
de partid. minereu de fier, la exploatarea carierei, deci şi a extracţiei de economie de circa 2.000.000 lei. luptei pentru pace. Toţi vorbitorii şi-au exprimat
Munca de agitaţie cu variatele ei Teliuc s-au introdus metode mo­ minereu de fier, specialişti ai hotărîrea de a lupta pentru apă­
Condiţia esenţială a îndeplinirii sar­ forme este de asemenea neglijată pe derne de muncă care să asigure De asemenea, vremea ploioasă Despre lupta din ce în ce mai rarea păcii.
cinilor de producţie constă în activita­ cele mai multe şantiere de construcţii. o producţie zilnică mărită, pe Ministerului Minelor şi ai Mi­ şi terenul accidentat nu împie­ dîrză pentru pace a popoarelor
tea organizaţiilor de partid, în felul Gazetele de perete desfăşoară de ase­ măsura necesităţilor celor doi nisterului Construcţiilor, anali- dică desfăşurarea normală a lumii, despre hotărîrea cu care Membrii conferinţei au adre­
cum acestea îşi exercită rolul lor con­ menea o activitate slabă. Materialele consumatori. Aceste metode sînt: lucrărilor de descopertare. cetăţenii raionului se încadrează sat apoi o moţiune Comitetului
ducător, în felul cum ele reuşesc ca ce apar sînt rupte de preocupările ac­ forarea găurilor de mitlă cu fo- zlnd situaţia, au propus, pe baza în această luptă a vorbit tov., naţional pentru apărarea păcii
prin munca politică desfăşurată să mo­ tuale ale muncitorilor şi se schimbă la reza „Ufaleţ“, împuşcarea in In aplicarea acestei metode dc prof. Ion Dumitrescp de la şcoa­ clin R.P.R. prin care îşi exprimă
bilizeze masa largă a muncitorilor şi mari intervale de timp. masă, încărcarea minereului cu studierii naturii terenului, a a- descopertare prin hidromecani- la medie Aurel Vlaicu. In urma hotărîrea lor şi a oamenilor mun­
tehnicienilor la realizarea sarcinilor excavatoare, transportul cu fu- zare, Trustul de construcţii hi­ expunerii făcute'au luat cuvin- cii pe care-i reprezintă de a se
ce le stau în faţă. Agitaţia vizuală pe şantierele 1 din niculare şi locomotive etc. şezării zăcământului şi a condi­ drotehnice, executantul lucrării, tul numeroşi vorbitori ca : pro­ încadra activ în lupta pentru
Petroşani, 4 din Lupenî, 3 din Petrila ţiilor hidrologice, renunţarea la foloseşte în întregime u tila je . fesorul Ion D'ănilă, Suciu Lu- pace.
Activitatea unor organizaţii de par­ este slabă şi nu are un conţinut axat Necesităţile de exploatare ale de fabricaţie sovietică. creţia, preşedinta Comitetului
tid de la şantierele de construcţii din pe problemele de producţie. minei, impun accelerarea ritmu­ descopertă pe cale mecanică şi raional al femeilor, eleva Rodica A fost ales apoi noul Comitet
lui de executare a descoperiei In executarea lucrărilor de Pintea, Romulus Faur muncilor raional. Sarcina de preşedinte a
Valea Jiului, nu este încă la nivelul O activitate mai bună desfăşoară or­ (Îndepărtarea sterilului de la executarea ei prin hidromecani- montaj şi in primele probe de la Gugir, învăţătorul Toma Ilin- noului comitet a fost încredinţa­
cerinţelor. Nu toate organizaţiile de ganizaţia de bază din cadrul între­ suprafaţa minereului), care con­ exploatare, s-au evidenţiat bri­ ca, protopopul Ilie Ştefanie, Ni­ tă tov. Maria Vonica, iar ca vi­
stă din excavarea şi transport”- zare. gadierul Buzneanu Dumitru şi colae A'larcu, secretar al Comi­ cepreşedinte a fost ales tov. Ion
partid îşi exercită dreptul de control prinderii 712 Petroşani, în ceea ce pri­ rea a circa 2.000.000 m. c. pă- Hidromecanizarea se bazează hidromonitoristul Coşereanu Şte­ tetului raional de partid, Safta Netea şi secretar tov. prof. Bujor
mînt. fan. Lucrările au fost conduse Sîrbu, cansică şi alţii. Vulcii.
asupra conducerii administrative. Mai veşte primirea în partidşi munca de pe energia unui jet de apă, az- de inginerul Găetan Gheorghe
La început, lucrările de clesco- vîrlrt de o pompă printr-un hi- de la Trustul de construcţii hi­ * E. MARCU
sînt unele organizaţii care nu-şi axea­ educare. Experienţa pozitivă a acestei pertă s-au executat cu excava­ drotehnice, care a primit un
toare, iar transportul pămintului dromonitor, asupra abatajului concurs preţios din partea ingi­ > Orăştie
ză întreaga activitate pe îndeplinirea organizaţii şi a celei de la şantierul 4 nerilor din cadrul Trustului mi­
de pămînt, pe care il taie şi îl nier Hunedoara.
planului de producţie şi nu se ocupă din Lupeni, (în domeniul primirii de
transportă. Instalaţia de hidromecanizare
de întărirea rîndurilor lor, prin primi­ noi membri şi candidaţi de partid) este Schematic, instalaţia de hidro- dovedeşte din plin eficacitatea
noii metode de descopertare, a-
rea de candidaţi şi noi membri de par­ bine să fie însuşită de toate organi­ mecanizare de la minele de fier
Teliuc se compune din staţia de plicată pentru prima dată în
tid. zaţiile de partid din construcţii. mineritul din ţara noastră.
Organizaţia de bază de la între­ In Edifura Tinerelului au apărui:
Aşa, de pildă organizaţia de partid Cetatea celor şapte coline
prinderea 712' are' în prezent 18 can­
de la şantierul 6 din Vulcan, a pri­ didaţi de partid ,iar cea de la şantierul Col. Pagini de istorie universală,

mit doar doi candidaţi, iar cea de la 4 din Lupeni 28 candidaţi. Aceasta do­

şantierul 3 din Petrila numai 4 can­ vedeşte că acolo unde există preocu­
didaţi. Deşi numărul membrilor de
pare, rezultatele pot fi dintre cele mai
partid este destul de scăzut pe aceste

şantiere, totuşi nu se manifestă grijă bune. Lucrarea tratează într-o formă deosebit de interesantă pro­ Ing. PETRU GOMAN ¦ ¦¦
pentru creşterea rîndurilor acestor orga­ Fiind sprijinite îndeaproape de co­ cesul istoric al apariţiei cetăţii Roma, precum şi principalele Ing. IOACHIM VESA
nizaţii. Secretarii organizaţiilor de aspecte ale luptelor dintre patricieni şi plebei, pînă Ia înce­ citori şi tehnicieni. Astăzi fabri­ socialiste care cuprinde pe toti
bază Irma Zoldoş de la Vulcan şi mitetul orăşenesc de partid, organiza­ putul sec. al II 1-lea înaintea erei noastre, deci pînă în preaj­ ( Urmare din pag. l-a) ca produce într-o lună atîtea că­ muncitorii. Aproape despre toţi
Nicolae Ţabnea de la Petrila, dove­ ţiile de bază de la şantierele şi în­ ma războaielor punice. rămizi cîte producea în trecut în- muncitorii se poate spune că sînt
desc pasivitate faţă de îmbunătăţirea treprinderile din Valea Jiului, vor re­ tr-un an întreg. In plus, se mai fruntaşi în producţie, dar frun­
muncii de partid. La Petrila adunările uşi să-şi îmbunătăţească activitatea şi Lucrarea este scrisă cursiv, atrăgător, cuprinzînd nenumă­ fabrică anual circa 500 sobe de taşi între cei fruntaşi se numără
generale ale organizaţiilor de bază nu astfel să-şi aducă contribuţia lor pre­ rate legende devenite clasice, reliefînd în acelaşi timp ceea ce teracotă şi 3.000 tone de argilă mai ales tov. Grozav llie, Vâs
ţioasă la înlăturarea lipsurilor exis­ este adevăr şi ceea ce este mit din legendele privitoare Ia în­ refractară pentru furnale. Anul Elvira, Kiss Karol, Cărăgan
ceputurile Romei antice. trecut au dat peste plan aproape Constantin şi alţii.
800 de tone cărămidă, iar pre­
se ţin cu regularitate, iar cele care se tente, la îndeplinirea cu cinste a sar­ Textul este complectat cu numeroase ilustraţii care între­ muncitorii de la „Ceramica” Baru firi de cost a fost scăzut la [ie Aceştia, şi mulţi alţii, au cres­
ţin nu se pregătesc temeinic. cinilor mari ce stau în faţa muncitori­ gesc imaginea vieţii din cetatea celor şapte coline. care tonă cu aproape 40 de lei. cut odată cu fabrica. Dar... şi
lor constructori. Mare au pornit cu toţii, ca unul, Calitatea cărămizii a fost îmbu­ directorul. Ochii sclipitori şi tru­
Atitudine- nepermisă faţă de munca VERSURI la muncă in propriul lor interes. nătăţită foarte mult, rezistînd de pul robust a lui Pasuth au ră ­
de partid are şi tov. Carol Bartha, se- P. UNGUR exemplu Ia 7-8 încărcări a oale­ mas aceiaşi de acum 10 ani, in
de FRANCOIS V1LLQN In frunte cu Paşuth, întregul lor de la turnătoriile din indus- schimb dîrzenia, hotărîrea şi si­
F^oooo» \i colectiv de muncitori, printre ca­ tria siderurgică. guranţa în munca de conducere,
re comuniştii Sotîngă Dumitru, au luat locul timidităţii şi a sub­
II N IF O A Y II IE Intr-o tălmăcire iscusită, care evită capcanele arhaizării Rstera Bardos, Andrei Iakob, To- In scopul îmbunătăţirii per­ aprecierii forţelor sale de odini­
şi ale crudităţii de limbaj, Romulus Vufpescu prezintă citito-( kar Iosif şi alţii au dus fabrica manente a calităţii produselor oară. De la buchisirea literelor
Comisia de examinare a conducătorilor auto constituită con­ rilor noştri versurile reprezentative ale lui Francois Villon, poe-< din succes în succes. în 1948, astăzi directorul nostru
form dispoziţiunilor art. 2 din instrucţiunile privind promova­ (tul faimos nu numai prin opera sa poetică, ci şi prin viaţa a- refractare. Pasuth merge pe­ a ajuns la studiul manualelor de
rea conducătorilor auto din R.P.R., ce funcţionează pe lîngă venturoasă pe care a dus-o. Acum, cînd peste, cîteva zile se riodic împreună cu inginerul şef politehnică. De cînd fabrica a
l.R.T.A. Hunecloara-Deva, anunţă toate întreprinderile şi unită­ împlinesc 10 ani de la naţiona­ fost luată şi pînă astăzi tov. Pa­
ţile din regiune care au conducători auto neexaminaţi că ultimul Umanismul, antiieudalismul şi anticlericalismul, trăsături' lizare, ea este de nerecunoseut. la Combinatul siderurgic Hune­ suth nu a lipsit nici o zi din fa­
termen pentru prezentare în faţa comisiei este dăta de 15 iunie distincte ale creaţiei lui Villon, ne explică de ce, în ciuda< A devenit o adevărată fabrică doara, Călan, etc. pentru a ve­ brică ; este cel mai vechi direc­
*958, dată Ia care comisia îşi încetează activitatea. veacurilor scurse de la moartea marelui poet, gloria sa n-a a-, modernă, iar pentru muncitori, dea la faţa locului în cuptoare tor în regiune provenit din rîn-
pus, ci se îndreaptă singură spre apogeu. fabrica a devenit o adevărată şi-n oalele de turnare rezistenţa dul muncitorilor. Munca de aici,
Comisia funcţionează la sediul l.R.T.A. str. Cuza Vodă, nr. mamă bună şi nu un coşmar de produselor lor şi cerînd părerea grea şi de mare răspundere, î!
17 Deva, telefon 442. altă dată. muncitorilor de aici asupra a- face să se simtă încă tînăr şi
cestora. plin de vigoare.
>-<8>0O rses-oi» Procesul de producţie exclusiv
manual, foarte rudimentar în tre­ Odată cu dezvoltarea fabricii L. D.
s-a ridicat şi nivelul de viaţă al
;><»<&< (Urinare din pag. 1-a) \ NOI — Scoate-i limba şi pune-o pe-a toria, amintindu-şi de tinereţea pe­ cut, a fost înlocuit prin mecani­ muncitorilor. Au fost zidite şi re­ âm agricultură
ia în toc — o sfătuieşte moşul — trecută cu lipsuri şi umilinţe. zare complexă 80 la sută, iar în făcute o serie de locuinţe, asis­
desea şi au ascultat. Brigada ce pli- întreţinere suplimentare, faţă de a- c-apoi le întreci pe toate! unele secţii 90 la sută din pro­ tenţa medicală este asigurată GEOAGIU (de la subredacţiâ
i>ea se transformase In brigadă de nul trecut, cind, lucrlnd dezorganizat, Tovarăşului preşedinte, care a pli­ cesul de producţie a fost mecani­ pentru fiecare muncitor şi fami­ noaslră voluntară). In ziua de 2
agitaţie. Cind felele cîntaii, cînd fe­ a rămas şi holdă tieplivilă. De tă­ întovărăşită Valeria Domşa nu taie vit cu noi în rind, încă-i plac glu­ zat. Prin introducerea gazoge- lia sa. S-au deschis magazine, iunie a luat fiinţă în sătul Gel-
ciorii uia u : vălugii sau grapat primăvara, nici pălămidă din rădăcină, ci de la ju­ mele : nului a fost înlocuită arderea un cinematograf. Un mare sta mar din comuna Geoagiu înto­
vorbă. .Anul acesta s-au făcut şi mătate . cu .lemne în cuptoare prin lig- dion sportiv unde echipele de vărăşirea agricolă „Mureşul“^
Dusu-s-a timpul acela astfel de lucrări. — Ce vă mai osteniţi atita, fete­ niţi inferiori de la Rovinari. A- In întovărăşire au intrat 36 fa­
Cînd te mărita parcela. — Ţie-ţi punem azi o jumătate de lor? Mai bine turnaţi apa în pan­ ducînd astfel 290 lei economie fotbal, volei, handbal, tenis de milii de ţărani muncitori avînd
Rod bogat şi belşug bun. O întovărăşită povesteşte piesa zi, nevestico — o ia la rost secreta­ tofi şi pînă veţi ajunge acasă, sin- la fiecare tonă de lemne pe care cîmp şi de masă desfăşoară o vie o suprafaţă de 36 ha. de teren.
Este zestrea de acum. ascultată aseară la aparatul de ra­ rul Bolezaiu Mihai. Să te văd apoi, teţi gala spălate pe picioare. le foloseau în trecut. Sînt puse activitate sportivă. Preşedinte al întovărăşirii a fOst
dio ce . şi l-a cumpărat astă iarnă. cum vei da socoteală acasă despre în funcţiune 6 prese cu fricţiune ales tov. Sabin Călinoiu, iar se»
sau : Dnii li pun întrebări în legătură cu cealaltă jumătate. — Mulţămim de sfat... La aşa pro­ cu capacitatea de 1.000 —- i .200 Activitatea intensă a muncii cretar tov. Nicolae Moţa,
Pe tarla griu-njrăţeşte, buletinul meteorologic, alţi vor să punere, noi zicem că ar fi mai bine cărămizi la 8 ore. Două locomo­ culturale a făcut ca ansamblul
Întovărăşirea mereu creşte, ajle ultimele noutăţi din lumea largă, Mai cu gluma, mai .cu critica, lu­ să turnăm apa-n cişmele dumitale... tive şi aproape 100 vagoneţi lor artistic să ajungă la concurs Şi în cadrul întovărăşirii a-
Pe tarla nu-i nici un spine, mai ales despre noul satelit lansat crul merge strună. Din pantofii noştri se pierde, că uite, basculanţi au înlocuit com­ în faza regională. Aproape toţi gricoie „7 Noiembrie”, au intrat
Şi ne merge tot mai bine. de Uniunea Sovietică şi despre peri­ îs decupaţi... plect forţa de tracţiune u- salariaţii participă la viaţă spor­ pînă în prezent 12 familii cu Ci
Altul, văzind-o pe nevasta indivi­ peţiile vicelui Nixon. Soarele coboară după munţi... mană. A fost modernizat tivă şi culturală. Cu toţii for­ suprnfaiă de 9 ha.
dualului Ciortea Ion, că Stă şi as­ Pămintul reavăn, după multele — Nu prea rămîneţi voi datoare, atelierul de reparaţii mecanice şi mează o puternică familie atît
cultă, îi strig ă : După masă c o căldură înăbuşi­ ploi din această primăvară, se lipise văd eu bine — se resemna tovară­ cei de tîmplărie, 4 noi cuptoare PETRU DUDA?
toare. de picioarele piivitorilor, Fetele se şul preşedinte. mici de ardere, iar celelalte 6 ve­ în producţie, cit şi în afara ei.
Ce te uiţi nană-aşa lung... spală cu apa răinas-n ulcioare, ca să chi au fost complect refăcute şi Aplicarea sistemului îmbună­
Că n-am coarne să te împungi Unele mai rătnin înapoi. Şugubă­ poată încălţa şosetele şi pantofii. Secretarul trece fiecăruia ziua în mărite. Praful din secţii a fost
Dacă-ţi place cum muncim, ţul moş Chiorean, cu o pălămidă in carnet şi în grupuri — după vîrstă lichidat prin instalarea unui sfs- tăţit de salarizare, care a ridicat
Hai la rtoi, că te primim! mină, le mai „mîngîie" pe picioare. — Eu nici la biserică n-aveam în­ sau simpatii — întovărăşiţii se în­ iem de ventilaţie şi menţinere a în medie cu 300 la sută toate
La amiază glumele iau locul citi- călţări de acestea, oftează nana Vic­ torc la casele lor. Zîmbetul mulţumi­ temperaturii. salariile, a constituit un nou im­
tecelOr. Punea nu lipseşte de pe — Nu-mi taie cosortti Dine, se rii îl vezi pe feţele tuturor. bold în desfăşurarea întrecerii
scuză Maria lui Teodor David. Toate acestea nu s-au făcut uş-
merindeaţa nici unui întovărăşit. ,4- Nu. Uneltele părinţilor noştri nu şor. Ele au cerut o muncă îndîr-
erau rele. Rele erau orlnduirile sta­ jită împotriva multor greutăţi,
nul trecut s-au obţinut 1.840 kg. dar pînă la urmă rezultatele au
griu în medie la ha. In acest an bilite de acei ce aveau plinea şi cu­ răsplătit 'din plin eforturile de­
sperăm să facem pe puţin 2.000 kg., ţitul în mină, pentru a face din ţă­
deoarece am aplicai citeva lucrări de rani o masă de robi ai lor.

<Ş> ’Qs, puse ’de întregul efectiv de rfiun-