Page 2 - 1958-06

Pasf. 2
Să folosim din
stabilit pentru
recapitulative
Anul şcolar al învăţământului
de partid se apropie de stîrşlt.
Timpul ce a mai rămas trebuie
folosit din plin atît de către
lectori, cît şi de către elevi şi
cursanţi pentru a parcurge în în­
tregime materialul prevăzut in
programul de studiu.
Ţinînd seama de importanţa
pe care o prezintă perioada de
recapitulare pentru fixarea cu­
noştinţelor predate în cursul a-
nului, conducerea şcolii serale
economice de partid din Petro­
şani, încă de la începutul anu­
lui şcolar şi-a întocmit în aşa
fel planul de învăţămînt, incit
pentru recapitularea întregului
material să rămînă un timp de
2—3 săptămîni înainte de exa­
menele de sîîrşit de an.
Pentru ca timpul rezervat re­
capitulării materialului predat
în cursul anului să fie folosit
judicios de către elevii şcolii,
s-au luat măsuri de a se da un
caracter organizat studiului în
această perioadă, lată cîteva din
aceste m ăsuri:
— Tinîndu-se seama de pro­
punerile elevilor, s-au progra­
mat consultaţii colective asupra
anumitor probleme, care nu au
fost în suficientă măsură înţe­
lese la predări sau la semina­
rizare şi care prezintă interes
pentru majoritatea elevilor. S-au
programat consultaţii colective
cu teme fixate de catedre, con-
siderîndu-le necesare pentru o
mai temeinică cunoaştere a pro­ conducerea şi îndrumarea Comi­
blemelor şi pentru clarificarea
deplină a lor.
— S-au programat pentru
Canari li iMfiifit ehactivitate hanitoate materiile consultaţii indi­
Fste ştiut că acele cercuri de
învăţămînt de partid de care or­
ganizaţiile de bază se ocupă în­
deaproape, iar propagandiştii
vin temeinic pregătiţi, au o ac­ cercuri, se datoreşte faptului că Propagandiştii acestor cercuri ţ tuieli.
tivitate bună. Cursanţii iau par­ propagandiştii participă regulat nu participă regulat la pregăti- * După plecarea trenului, cei
te activă la discuţii şi dezbat
cu mult interes problemele ce
se pun în cadrul fiecărui cerc de
învăţămînt.
Un cerc cu o activitate bună cupării organizaţiilor de bază notone şi neinteresante, iar frec- ¦ pat nici de data aceasta defec-
este cel de studiere a Statutu­
lui P.M.R., condus de propagan­
distul ioiică Moga, de pe lîngă
organizaţia de bază nr. 1. Frec­
venţa la acest cerc este de este
05 la sută. Discuţiile ce se poar­
tă sini vii şi interesante. Din­
tre cui sânţi, se evidenţiază mi­
nerii şefi de brigadă Dumitru
Preda şi Aurel Herban — Zei-
cu.
Activitate bună are şi cercul
de politică curentă — propa­
gandist Gheorghe Malea — de
pe lingă organizaţia de bază
nr. 14 şi cercul de studiere a
Istoriei P.M.R. — propagandist
loan Stanca — de pe îî.igă or­
Lucrări în cultura mare
In această perioadă sînt mul­
te de făcut, atît în cîmp cît şi în
grădina de legume, în livadă, in
vie, în sectorul zootehnic şi în
toate celelalte sectoare de acti­
vitate. Cea mai mare atenţie
trebuie să se dea însă lucrărilor
de întreţinerea culturilor şi în
special prăşitului.
Din cauza gradului mare de
umiditate din sol, însămînţatul
porumbului a întîrziat destul de
mult, fapt ce a atras după sine
şi amînarea praşilei a I-a, care
în mod normal trebuia să se
termine în luna mai. 6a urmare
a acestui fapt, în luna curentă
se va termina praşila l-a la po­
rumb şi apoi se va continua cu
praşilele IT şi III la porumb,
floarea-soarelui şi sfeclă de za­
hăr.
Timpul continuă să fie deose­
bit de favorabil creşterii buruie­
nilor care ameninţă înăbuşirea
plantelor. De aceea, prin plivit
şi praşile repetate, ele trebuie
distruse. Lucrătorii din agricul­
tură au datoria patriotică să în­
vingă greutăţile ce se ivesc, să
lucreze chibzuit şi cu spor in fie­ apă în cantităţi suficiente, ca să
care zi, astfel ca pînă la începu­
tul recoltărilor să se termine lu­
crările de întreţinere.
Terenurile de pe care apa pro-
'venită din ploi, nu s-a scurs în-
ă, se vor ara şi însămînţa cu
ante furajere sau legume de
mnă, de îndată ce se poate
i cu plugul. Pentru obţinerea
oroducţii sporite la ha. se te vîrful, lăsînd să crească cei
ilenizarca artificială supli- trei copiii ce dau de la subţioa­
cu executarea lucrări- dintre copiii a format 6-7 frun­
treţinere se pregăteşte ze, se ciupeşte, iar lăstarii pe
ia de recoltare. Astfel, care îi vor forma vor rodi mult.
¦sgătite maşinile şi u- Tot în această perioadă se
Tu recoltat. Tot acum. continuă cu recoltatul legumelor,
n r' " \]u l s o n r A u m u w î l^r 1074
22223
plin timpul : Defecţiunea a fost înlăturată, Noul mers al trenurilor,
convorbirile | trenul poate circula mai departe
valabil de la 1 iunie 1958
, Zi de mai. O zi caldă şi fru­ diţii depline de siguranţa cir­
moasă de primăvară. In stafia culaţiei.
Sosirea şi plecarea trenurilo
viduale, pe toată durata perioa­ ii G.F.R. Teiuş trenurile soseau ...In acea zi caldă de mai,
dei de recapitulare, catedrele a-
sigurînd la cabinet în zilele şi ; şi plecau unul după altul. Gel totul părea că decurge normal. Distanţa pe
orele fixate prezenţa unui lector, Este anunţată intrarea în stafie care circulă
în scopul lămuririi problemelor doi lăcătuşi de revizie, comu- a trenului accelerat de marfă Felul trenurilor sosire plecare observaţii
cerute de elevi. niştii Romulus Botoga şi Şte- 4.531. Gei doi lăcătuşi de re­ Petroşani — Simeria
; personal Sfiinedoara — Simeria
— Pentru a veni în ajutorul personal J fe d — Sibiu
elevilor din alte localităţi, în ! fan Fuga, care erau de servi- vizie ies în întîmpinarea lui. personal ŞÎftieria — lîia Q,©9
sensul de a-i scuti să se depla­ personal 0,14 —
seze Ia Petroşani pentru a primi ; ciu, revizuiau tren după tren. Unul trece în dreapta, iar altul Bucureşti N. — Arad
o consultaţie, s-a luat măsura ; Strlngeau un şurub slăbit, în stingă, pentru ca imediat accelerat 0$© 0,29
ca toate catedrele să trimită cîte Arad — Bucureşti E. — ®,28
un lector, în anumite zile, la ex­ ! schimbau un sabot uzat şi apoi ce trenul va opri să şi încea­ accelerat
ploatările miniere din cuprinsul Simeria — Hunedoara f',32 1,40 circulă prin Făgă­
raionului, unde elevii vor primi ; trenurile, fără a intirzia un mi- pă revizia. mixt Simeria — Petroşani raş, Vinţ cu loc re
ajutor şi lămuriri, chiar la re ; nat, îşi continuau drumul mai ...Un huruit de roţi asurzitor. personal lila — Simeria zervat.
şedinţa locului de muncă. Trenul frînează şi opreşte. Gei personal Simeria — Arad
\ departe. doi comunişti încep revizia teh­ personal Simeria — Teiuş 1,5© 1,58 prin Vinţ, Făgăraş
— . Pentru a uşura munca e- cursă personal cu loo rezervat.
levilor şi pentru a le dirija efor­ 1; Să fii lăcătuş de revizie nu-i nică. Trec paralel de la un va­ Simeria — Călan
turile în direcţia aprolundătii o muncă uşoară. Comuniştii cursă personal _ 2,00
celor mai principale probleme ° gon la altul ciocănind cu atenţie t Teiuş — Simeria — 3,03
s-au comunicat din timp temele Romulus Botoga şi Ştefan Fu­ bandajul roţilor, controlînd cu-1 cursă personal 3,25 —
care vor fi puse în discuţie la ga, de la revizia de vagoane Petroşani — Simeria — 3,50
examenele de sfîrşit de an şi | din staţia C.F.R. Teiuş, impor- tiile de unsoare de la cuzineţi j cursă personal Săvîrşin — Simeria — 4,50
s a alcătuit de către tiecare c a ­ tant nod de cale ferată din re- şi sistemul de frînare. Iatâ-i a- J personal Simeria — Hunedoara
tedră o bibliografie minima, o- - giunea noastră, ştiu bine acest !unşi cu revizia la vagonul ! personal Hunedoara — Simeria — 4,54 circulă pînă la Petro­
bligatorie de studiat. ; lucru şi, conştienţi de răspun- Zaff 0564868 P.K.P. Aci s-au | personal şani. .
! derea ce le-a fost încredinţată, oprit mai mult. Descoperiseră f Teiuş — Simeria
In sprijinirea acestor măsuri, un început de aprindere la fu* * cursă personal Arad —Sim eria 5,33 — ©iraifla la Hunedoa­
comitetelor de partid şi birou , aceea de a veghea la securita- sul unei osii. Lăcătuşii, după o ţ personal Călan — Simeria ra.
rilor organizaţiilor de bază le | tea transporturilor de călători cursă personal Simeria — Deva
revine sarcina de a urmări oi j şi marfă, sint, cum se spune, scurtă consultare în care sta- ! personal 5,37
dirija pregătirea elevilor în a- biliră ce au de făcut, se apu- î Simeria — Triaj 5,39 —
ceastă perioadă atît de impor­ „cu ochii in patru", pentru ca cară de lucru, in scurt Jimp de- î cursă personal
tantă, şi de a crea, împreună cu Hunedoara — Simeria 5,58 circulă de la Teii
conducerile administrative, con­ nu cumva să le scape vreo de­ personal Deva — Simeria 6,29 —
diţii cît mai bune pentru un ei fac revizia tehnică a fiecă­ trenului, cînd anunţară că de- | personal Simeria Triaj — Simeria
studiu sistematic şi organizat al cursă personal Simeria — Arad 6,45 _ circulă la 'Arad.
elevilor. Îrui tren in parte cu foarte multă feefiunea a fost înlăturată şi î personal Simeria — Teiuş 6,48 — circulă la Teiuş
fecţiune, care ar putea avea feefiunea a fost complect înlă- j personal Simeria — Petroşani 7,00 — circulă la Deva
Prin efortul comun al condu­ tarată. Oamenii îşi continuară * personal Teiuş — Simeria
cursă personal Bucureşti N. — Curtici — 7,05 circuli de la ©ălan
cerii şcolii şi al elevilor, sub urmări grave. Tocmai de aceea revizia pînă la ultimul vagon al t expres
I trenul poate circula mai depar- r Simeria — Arad — 7,07 circulă de la Hune
te. I personal Curtici — Bucureşti N. doara.
expres
Vigilenţa de care au dat do- * Petroşani — Simeria 7,56 _
personal Hunedoara — Simeria 7,57 —
vadă cei doi comunişti a înlă- ţ mixt Sibiu — Arad 8,00 —
personal — 8,04
tetului raional de partid, sîntern atenţie, incit cu greu ar putea Simeria — Călan
siguri că rezultatele vor li cele lsăăturlaet sşciatpre nuvrrieleo şdi-eafeucţpiuuntuet. cursă personal — 8,14 circulă la Cluj
scontate. aRsitnfăel accounmtiniunatr-darduemvăurl, înnu cloe-na­ Arad — Bucureşti — 8,31
personal Simeria — Hunedoara 9,00 —
NICOLAE POPON personal Simeria — Deva
j furat pericolul ca pe parcurs, * personal Călan — Simeria 9,25 9,32 circulă pr.inn Coşlariu
f vagonului de marfă polonez să • cursă personal Simeria — Simeria Triaj cu loc rezervat:
cursă personal Deva — Simeria
i se aprindă fusul, ca vagonul personal Hunedoara — Simeria — 9,40
personal Simeria T. — Simeria 11,03 11,11 circulă tprln Vinţ
cursă personal Simeria — Hunedoara
scăpat nici una. Dimpotrivă, au să fie scos afară din garnitură, ¦ personal Simeria — Ilia şi' Făgăraş; CU loa
î descoperit suficiente, le-au in- să se întîrzie trenul şi să se personal rezervat.
Simeria — Teiuş
plătească astfel chirie pentru ! cursă personal 11,06 —
Bucureşti — Arad 12,45 —
de ij vagon ţării proprietare. De a- • personal Simeria — Petroşani 12,54 13,02
ganizaţia de bază nr. 6. Şi Ia — studiere a Statutului P.M.R. ? cursă personal Şibot — Simeria
aceste cercuri frecvenţa este de propagandist Virgi! Dehel — ţ semenea au eliminat transbor- \ cursă personîl Arad — Simeria
peste 95 fa' sută. personal Petroşani — Simeria
de pe lingă organizat'^ de bază J darea vagonului care necesita ! cursă personal Hunedoara — Simeria
Buna activitate a acestor personal
nr. 12 au o activitate slabă. * o serie întreagă de alte chel- ; Bucureştii. — Curtici
expres
la pregătirile ce se fac la punc­ rile de la punctul de consulta- f doi lăcătuşi, comuniştii Rcmu- ; — 13,05 circulă la Petro­
tul de consultaţii ce funcţionea­ ţie, nu se pregătesc temeinic • lus Botoga şi Ştefan Fuga, s-au ;;
ză pe lingă Comitetul de par­ pentru expuneri şi discuţii ceea t şani.
tid al minei Ghefar, cît şi preo­ ce face ca discuţiile să fie mo- J retras mulţumiţi, că nu le-a scă- 13,15 13,24
— 13,45
¦- ^ ‘-- 13,57
14,59 —
pentru buna desfăşurare a învă- venţa să fie sub 60 la sută. !lunea. In raportul lor pe acea — 15,08
ţămîntului de partid.
Organizaţiile de bază respec- ’ zi este consemnat in mod la- \ 15,50 —
...Şi cercuri cu adivitate tive sînt datoare să analizeze ' pidar: „La trenul accelerat de -
slabă această situaţie şi să ia măsu- i marfă 4531, la vagonul Zaff 16,01 —
rile ce se impun. Comitetul de
16,05 —
Acolo unde organizaţiile de partid al minei, Ia rîndul său, i' 0564868 P.K.P., am descoperit ,! — 16,16 circulă la Teiuş
bază nu se preocupă îndeaproa­ — 16,20
pe de buna desfăşurare a învă- trebuie să tragă la răspundere I un început de aprindere la fu­
ţămîntului de partid, nu contro­ birourile acestor organizaţii de ! sul unei osii. Defecţiunea a fost f
lează activitatea acestora şi nu bază. !
trag la răspundere pe propa­ la încheierea înlăturată şi trenul şi-a putut — 16,23 circulă de la Hu­
gandişti, activitatea cercurilor Pînă învăţămîntul anului şen-j continua astfel mersul ără a nedoara
de învăţămînt şchioapătă. Iar în de partid, ţ
nu mai e mult timp. Se impune ţ fi reţinut nici măcar un minut
Datorită acestui fapt, cercul 16,35 16,46
de studiere a Istoriei P.M.R. -- deci a fi luate măsuri corespun- ¦ peste timpul de staţionare in — 16,45
propagandist loan Drăgulcscu
— de pe lingă organizaţia de zătoare care să ducă în scurt ţ staţie“. ii 17,26 —
bază nr. 15 transport şi cercul 17,54
timp Ia îmbunătăţirea activită- | Acest fapt constituie o dova- 18,06 —;
18,10
ţii învăţămîntului de partid în î dă de înaltă conştiinfâ, şi o ; —
organizaţiile de bază unde a -r
cesta se desfăşoară slab. pildă demnă de urmat. —
18,13 18,21 priim Vinţ şi Făgă­
raş cu loo rezervat
personal Hunedoara — Simeria — 18,27
cursă personal Teiuş — Simeria 18,52 —
cursă personal Simeria — Simeria T. — 19,05
cursă personal Simeria T. — Simeria 20,01 —
personal Hunedoara — Simeria 20,06 —
se pregătesc magaziile pentru timpurii şi se începe recoltarea îmbăierea lor împotriva rîiei. personal Simeria — ^m’îrşin circulă de la Arid
depozitarea cerealelor. mazării, fasolii, cartofilor timpu­ Cositul, adunatul şi conserva­ cursă personal Simeria — Teiuş — 20,20
rii, dovleceilor şi a verzei de va­ personal Ilia — Simeria — 20.22
Sn grădina de legume ră. tul fînurilor naturale, al lucer- 20,44 —
nei şi trifoiului, constituie lu­ cursă personal Simeria — Călan
Pentru a da roade bogate şi Culturile de legume trebuie a- crări importante de făcut în lu­ —: •- • 21 circulă pînă fa Pe-
de calitate, toate legumele semă­ părate nu numai împotriva bu­ na iunie, deoarece de executarea troşanL
nate sau sădite în grădini trebu­ ruienilor, ci şi a dăunătorilor. In lor la timp depinde in mare mă­
ie îngrijite. Legumele semănate acest scop ele vor fi controlate sură asigurarea hranei animale­ expres Curtici — Bucureşti N. 21,18 21,28 cu locuri rezervate
direct ca : morcovul, pătrunjelul, cu atenţie zi de zi. Pătlăgelele lor. prin Coşlariu
sămînţa de ceapă producătoare roşii, ceapa şi chiar cartofii, se
de arpagic şi altele, sînt uşor stropesc împotriva atacului de -k personal Teiuş — Simeria 21,46 circulă de la Cluj
năpădite de buruieni care cresc mană cu zeamă bordeleză în personal Simeria — Hunedoara
mai repede decît ele. Ca atare, concentraţie de 0,50 la sută. îm­ Cuprinderea numeroaselor lu­ Călan — Simeria — 21,55
în luna iunie, se continuă plivi- potriva puricilor se fac stropiri crări agricole care trebuie făcute cursă personal
tul şi prăşitul culturilor (execu- cu nitroxan şi D.D.T. în această perioadă, executarea 1•/itfji’l’V- Simeria — Şibot 23,02 — circulă de la Pe-
tîndu-se ori de cîte ori este ne­ lor la timp şi bine, învingerea troşani
Cu multă atenţie se vor con­ greutăţilor pricinuite de condi­ cursă personal
voie), se termină arăcitul şi le­ trola în acest an culturile de car­ ţiile de climă nefavorabile, cer — 23,13
gatul la roşii şi se face copilitul, tofi, vinete, roşii şi ardei, pentru din partea fiecărui agricultor e-
lucrare care constă în ruperea a descoperi şi anunţa la timp forturi mari şi susţinute, impun Sosirea si plecarea trenurilor i i i gara icra
lăstarilor de la subţioara frun­ organele agricole de apariţia
zelor. Paralel cu plivitul, lăsîn- gindacului din Colorado, care ca toate mijloacele de lucru să Felul Distanţa pe Sosire ora Plecare ora
du-se distanţa necesară dezvol­ probabil va pătrunde şi in re­ fie folosite din plin în orice oră trenului care circulă
tării şi hrănirii lor. giunea noastră. din timpul prielnic.
Prăşitul sau săpălugitul se ing. S. BLADA
fac pentru afînarea solului, după
ploaie sau după udat şi pentru In zootehnie Prin contribuţia pers’. Arad — Sibiu 0,08 0,09
stîrpirea buruienilor. Udatul le­ pers. Simeria — Ilia 0,45 0,46
gumelor se va face numai dimi­ După o perioadă de muncă în muncă acc. Arad — Bucureşti 1,36
neaţa şi seara pe răcoare, cu destul de grea (campania însă- acc. Bucureşti — Arad 1,50 1,38
mînţărilor de primăvară), ani­ BRAD (de la subredacţia noa­ pers. 3,06 1,52
pătrundă pînă la rădăcini. In a- malele de muncă se trec pe pă­ stră voluntară). Cetăţenii de pers. Ilia — Simeria 4,01 3,08
şune, pentru refacerea organis­ pe raza oraşului' Brad desfă­ pers. Simeria — Arad 5,19 4,02
pă se pot introduce şi îngrăşă­ mului. Tineretul bovin înţărcat şoară o vie activitate în ceea pers. Săvîrşin — Simeria 6,29 5,22
se scoate la păşune, dindu-i-se ce priveşte contribuţia în mun­ pers. Arad — Simeria 7,22 6,30
minte chimice. in acelaşi timpda grajd) supli­ că. Astfel, în satul Mesteacăn, pers. ! Simeria — Deva
mente de hrană, în special con­ pe drumul principal, au fost pers. ¦• Deva — Simeria — —
In scopul de a obţine produc­ centrate. desfundaţi 500 m'.l. de şanţuri, expres. Simeria — Arad
ţii sporite, cînd castraveţii, pe­ s-a transportat pietriş pe dis­ expres. Bucureşti — Curtici 8,22 7,47
penii şi dovleceii au ajuns la Se dă o atenţie deosebită în­ tanţă de 1 kilometru şi s-a con­ pers. Curtici — Bucureşti 9,42 8,23
grijirii ugerului la vaci, care struit un. podeţ. pers. Arad — Bucureşti 10,49 9,44
trei frunze adevărate, se ciupeş­ sînt în plină lactaţie. Ele trebuie pers. Sibiu — Bucureşti 12,52 10,51
mulse cit mai bine, mai ales va­ Au muncit la, transportul pie­ pers. Simeria — Deva 13,16 12,54
cile care sint la prima îătare, trişului Toader Sim, loan Sim pers. Deva — Simeria 14,14 13,18
pentru a obţine cantităţi sporite şi Petru Trifa, iar cu braţele pers. î —
de lapte. Mieii înţărcaţi se Serafim Vasiu, care a desfun­ pers. Simeria — Ilia —
dat singur 200 metri şanţ, Toa­ expres Bucureşti — Arad 16,37 15,33 !
ra acestor frunze. Cînd fiecare sirîng în turme mari şi se vor pers. Arad — Simeria 17,04 16,39 ]
îngriji separat pe o păşune bo­ der Sipoş şi L'etiţia Laz|r. pers. Bucureşti — Curtici 17,34 17.07
gată. In primele zile ale lunii expres. Ilia — Simeria 17,36 f
se termină tunsul oilor şi se face Simeria — Săvîrşin 18,31 18,33
20,25 20,27
GCrilcS - bucureşti 20,37 20,40
21,04 21.06
1