Page 22 - 1958-06
P. 22
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 107
!VĂ PREZENTAM: j 0 „ ;de la naşterea marelui revolutionär DECADA CULTURII
alMNICOLAE BÄLCESCU
! factori poştali La 2 iunie 1819 $-a născut la starea socială a muncitorilor luţionare, pe romîni şi maghiari republicilor sovietice baltice
'.Bucureşti, in casa unui boier plugari in Principatele Romine împotriva duşmanului comun,
\şi difuzori naş cu avere modestă, acela in deosebite timpuri“, prin care împăratul habsburg, pentru des xx>oooooooooooooooo<x>oooooo<xx>ooooo<xx><x><xxxxrooo •>©oooooooooooooooooo<*
care avea să fie mai tîrziu ideo arată cum boierii au uzurpat fiinţarea privilegiilor feudale şi
voiuntari fruntaşi logul şi animatorul revoluţiei pe ţărani, luindu-le pămînturi- independenţa naţională. Tot în Actorul sovietic Favel Kadocinlcov
în difuzarea dţftn 1848 in Valahia. le, apoi cum „ţara se împărţi Ardeal el încearcă să ia legă
presei în două tabere vrăşmaşe avind tura cu generalul Bem, coman în mijlocul nostru
\Bălcescu s-a dovedit a ii ma interese împotrivite“. Pentru i-
SUSANA GADAR rele patriot, revoluţionar demo deile sale revoluţionare, Bălces dantul armatei revoluţionare (Urmare din pag. I-a) nikov în memoria spectatorilor. interioare, Fedea ajunge treptat
Oficiul P.T.T.R. Hafeg crat, care prin lupta şi scrierile cu e nevoit să plece din ţară. maghiare, in scopul înfiinţării la conştiinţa revoluţionară. Şi,
sales, in scurta şi zbuciumata sa unei legiuni de luptători revo ceste două tiguri atît de deose In ultimii ani, l-am urmărit în timpul înverşunatei bătălii
viaţjă, s-a dăruit cu abnegaţie şi Participă la revoluţia din luţionari romîni. Ambele încer bite, spontaneitatea şi realis cu plăcere pe acest interpret al navale pentru apărarea Petro-
sacrificiu cauzei poporului său 1848 l a . Paris, aducînd ca tro cări nu dau însă rezultatul aş mul interpretării sale, au cuce celor mai variate figuri de erou gradului, Fedea va scufunda
inrcţbit, cauzei revoluţiei. El feu o bucată de catifea ruptă din teptat. rit simpatia spectatorilor şi i-au pozitiv, în filmele „Ei au pa cu preţul vieţii sale propriul
vedef ridicarea poporului prin tronul regelui Franţei. Convins adus artistului o bine meritată trie“, „Departe de Moscova“, său vas ca să nu fie capturat
eliberarea ţării de sub jugul că acum e momentul oportun Cea mai importantă lucrare a popularitate. „Imblînzitoarea de tigri“, „Jucă de inamic.
turcesc, instaurarea republicii şi al dezlănţuirii revoluţiei „care lui Bălcescu este „Istoria ro- torul de rezervă“, „Neamul Jur-
lichidarea radicală a tuturor va schimba faţa lumii“, se în mînilor sub Mihai Vodă Vitea In 1941, cu puţin înaintea binilor“. Iar acum sîntem bucu AI doilea personaj principal
privilegiilor ieudale, dezrobirea toarce pe ascuns in ţară, grăbind zul“ la care a lucrat pînă in marelui război pentru apărarea roşi să-l avem în mijlocul nos al filmului este comandantul
şi împroprietărirea ţăranilor, or ritmul desfăşurării revoluţiei in ultimele clipe ale vieţii sale, fără patriei, Pavel Kadocinikov a tru, la premiera filmului „Glo torpilorului „Grom“, căpitanul
ganizarea unei puternice arma patria sa. să o poată însă termina. In lucra interpretat rolul unui tînăr com ria Balticii“ în care Pavel Ka Ordînţev, interpretat de oaspe
te naţitanale — ce va cuceri şi re Bălcescu pune accent nu pe is pozitor în comedia muzicală docinikov interpretează rolul tele nostru, Pavel Kadocinikov,
apăra ‘libertăţile cîştigate, lup- In iunie militează in „Praho toria voievozilor, ci pe a popo „Anton Ivanovici se supără“. căpitanului Ordînţev, comandan figură de patriot înflăcărat, in
tlnd inipotriva burgheziei şi mo- va“ pentru a răscula poporul. rului, făuritorul istoriei sale. L-am văzut apoi în rolul maio tul torpilorului „Grom“. disolubil legat de soarta echi
şierimir trădătoare a revoluţiei. Dă programul revoluţiei prin rului Fedotov, curajosul erou pajului său, care pînă la urmă
„Proclamaţia din 11 iunie de la O covirşitoare influenţă a a- al filmului de aventură „Secre Acţiunea noului film sovietic se va ataşa cauzei juste a re
Pentru ideile şi lupta sa eroi Islaz“, punind un accent deo vut Bălcescu asupra întregii tele contraspionajului“. „Gloria Balticii“, se petrece în voluţiei proletare.
că, Nicoţae Bălcescu e conside sebit pe împroprietărirea imedia pleiade de poeţi şi scriitori ai anul 1917, în ajunul Marii Re
tă a ţăranilor. anului 1848: Russo, Odobescu, Pavel Kadocinikov a devenit voluţii Socialiste din Octombrie, Realizarea cunoscutului regi
rat ca vrednic înaintaş al lup Alecsandri, Ghica, Boliac, Haş- unul dintre cei mai iubiţi artişti cînd Marea Baltică era cuprin zor sovietic I. Frid, autorul fil
tei democratice de azi dusă de Dar revoluţia e trădată de deu, etc. ai ecranului, datorită memora să de flăcările neîntreruptelor mului „A 12-â noapte“, „Glo
poporul rpuncitor din ţara noas burghezie şi Bălcescu, împreună bilei sale creaţii în rolul avia bătălii. In atmosfera prevesti ria Balticii“ este un patetic imn
tră, condţus de partidul clasei cu alţii, ia din nou drumul exi Luminoasa figură a lui Nico- torului Alexei Meresiev, din fil toare a furtunii revoluţionare, închinat amintirii eroicilor luptă
lului. mul „Povestea unui om adevă filmul evocă eroismul cu care tori pentru libertatea Petrogra-
muncitoare. lae Bălcescu este o minunată rat”, inspirat după romanul marinarii bolşevici din flota dului.
încă des pe cind era elev la Arestat de turci, evadează din scriitorului Boris Polevoi. Sub Mării Baltice au apărat Petro-
pildă de patriotism eroic, un tilitatea cu care artistul a redat gradu! Roşu, de atacul vaselor ?
şcoala de la Sfîntul Sava din şlepul — închisoare de pe Du complexa dramă sufletească a germane. In cursul dramaticelor
Bucureşti, Bălcescu manifestă măreţ exemplu de luptător în eroului său, pasiunea, sincerita lupte navale este puternic relie Spectacolul de gală cu filmul
năre şi se refugiază in Ardeal. tea cu care a exprimat patrio „Gloria Balticii“, la care va par
nu numai interes ci şi pasiu flăcărat pentru cauza poporului fată figura cartnicului Fedia ticipa şi actorul sovietic Pavel
ne pentru studiul istoriei pa Aici, Bălcescu a dus o luptă in tismul acestui erou al Marelui Liutov, unul dintre eroii acestei Kadocinikov, va avea loc în
triei s a le ; adeseori, putea fi şi patriei sale. Deva Ia cinematograful „Grădi
găsit singur, aplecat asupra u- tensă pentru a uni forţele revo- Război pentru Apărarea Patriei, epopei cinematografice. După în na de vară“ în ziua de 7 iunie
nor manuscrise vechi sau răs TOMA PIENARU orele 20,30, iar la Hunedoara
foind filele unor bătrîne cronici.
La E X A M E N au întipărit creaţia Iui Kadoci- delungate şovăieli şi frămîntări duminică, 8 iunie orele 20,30.
Setos de cultură, însuşeşte ca
autodidact cea mai mare parte ------------------------ @©Q--------------------------
a cunoştinţelor sale istorice, în Zorii dimineţii se revarsă din donat şi îngrijit cuvintele pe Pregătirea campaniei de recoltare
vaţă apoi limbile franceză, la spre culmile împădurite ale colite de hirtie. în centrul atenţiei
tină şi engleză. munţilor Luncani. Satul Chitid
D MARIA JIANO Pe chipul elevilor vezi parcă (Urmare din pag. l-a). fel nici în cele trei S.M.T.-uri, lucrătorilor din agricultură pen
U.R.C. Haţeg La 19 ani îmbrăţişează carie ascultă încă liniştit doina mur oglindită copilăria fericită a (Orăştie, Alba, Miercurea) nu tru a pregăti şi desfăşura cu re
murului apei ce-l străbate. In marelui povestitor, îndrăgit de pozitării cerealelor după recol se întîlnesc realizări deosebite. zultate bune campania de vară.
ra ostăşească cu convingerea că curînd soarele cu primele sale poporul nostru, Ion Creangă, tare. Tehnicienii agronomi, la rîndul
numai o armată naţională poate raze aurii mîngîie şcoala îmbră pornit in frageda-i virstă pe şol- Cunoscînd influenţa hofărîtoa- lor, trebuie să fie animatorii
aduce eliberarea naţională. cată in haină de sărbătoare. ticării: furatul cireşelor din Unele rezultate s-au înregis re pe care o are campania de muncii de organizare şi pregă
grădina mătuşii Marioara, vlă trat de pildă Ia G.A.S. Apoldu vară, nimeni nu ne dă drepiul tire a campaniei. Prin îndrumă
Descoperit că a participat la Astăzi au loc examenele de ab de Sus, unde planul de repara să rămînem pasivi faţă de si rile date ei trebuie să mobili
conspiraţia împotriva domnito solvire pentru elevii clasei a guirea pupezei din tei şi cîte ţii a fost realizat în proporţie tuaţia actuală. In S.M.T.-uri şi
rului, stă închis doi ani şi ju Vil-a.
mătate, alegindu-se aci cu o altele.
boală grea care va fi cauza ?
morţii sale timpurii. 'k
Îmbrăcaţi curat, elevii, plini
Luiptă totuşi necontenit şi Nerăbdător, după terminarea
după ieşirea din închisoare pen de veselie, intră în clasă şi-şi
tru pregătirea revoluţiei din ocupă locul în bănci. Emoţia, lucrării, în cancelaria şcolii am
1848.
început să citesc. Cit de caustic
In 1843, împreună cu Ion Ghi- ce umbreşte ici şi colo cîte o a scris elevul Her Ilie despre de 98 la sută. In raionul Hune la sfaturile populare trebuie lua zeze pe fiecare ţăran muncitor
ca şi Cr. Teii, pune la cale în
fiinţarea organizaţiei secrete faţă, se şterge la intrarea comi copilăria plină de îmbuibare şi doara, ca urmare a unor măsuri te măsuri imediate pentru reali să privească cu seriozitate a-
„Frăţia“. siei de examinare ce urează ele răsfăţ a domnului Goe şi a lui peastă campanie. .
vilor succes la examene. Ionel din „Vizita"... bine gîndite, au fost reparate 40 zarea sarcinilor ce le avem. A-
înfiinţează la Bucureşti o ^olepţiviştii,, muncitorii din
societate literară, al cărei se De sub streaşină clădirii se Crişan Romulus parcă cu re din cele 11 batoze, precum şi cestea,sînt multe şi importante. gospodăriile de stat au arătat în
cretar este şi din care fac par aude zvon de rîndunică. Doi gret şi revoltă a vorbit despre toate secerătorile simple. In ra Pentru realizarea for, comitetele repetate rînduri că pot fi la înăl
te şi scriitorii moldoveni Alec- fluturaşi zglobii şi străini de im Cănuţă umilit la şcoală şi la ioanele Ilia, Sebeş, Haţeg, de a- raionale de partid sînt chemate ţimea sarcinilor pentru asigura
sandri, Kogălniceanu, Negruzzi, portanţa momentului, jucîndu-se, stăpîn. semenea procentajul reparaţiilor să îndrume comitetele comunale rea pîinii -'oporului muncitor.
se pierd în buchetul trandafiri indică peste 60 la sută atît la de partid, organizaţiile de ba
urmărind prin această societa lor singerii de pe catedră. Petroiescu Steluţa, acea elevă batoze cit şi la locomobile, mo Sîntem siguri că şi de data a-
te educarea poporului în spiri veşnic sprinţară şi în voie bu toare stabile. O situaţie mai pu ză şi sfaturile populare ca a-
tul ideilor democratice şi rea ţin bună în pregătirea campa cestea să desfăşoare o largă ceasta vor ti în fruntea celor
niei, se găseşte în raioanele Al muncă de lămurire în rîndurile care răspund cerinţelor.
lizarea unităţii naţionale. La tablă, profesorul de limba nă, a oglindit în cuvinte calde ba, Brad şi Orăştie. In raionul
In 1844 publică în revista romînă, cu un zîmbet înflorit fericirea fără margini a copiilor Alba, de pildă pînă în prezent Au apărui in Editura Tinereiufui
„Propăşirea“ lucrarea „Puterea in colţul gurii, scrie subiectul de astăzi. au fost reparate abia 12 din
militară şi arta militară de la lucrării: „Copilăria şi şcoala în cele 75 batoze, iar din cele 23 Ultima aventură
întemeierea principatului Vala- operele scriitorilor noştri clasici ? motoare stabile au fost revizuite
şi contemporani". abia 3. In raionul Brad sînt a- Coiecţia „Cutezătorii“
hiei şi pînă acum“. Soarele coboară după deal. sigura te doar 25 de batoze din Tudor Popescu
Intre 1845 — 1847 publică Siguranţa cunoştinţelor adu Amurgul învăluie satul in case
le căruia elevii mai povestesc
cronici, hrisoave, folclor şi acte
oficiale în revista „Magazin is ce, rînd pe rînd, zîmbete pe fe părinţilor succesele dobîndite în cele 51 cărora trebuia să li se Către sfîrşitul primei jumătăţi a sec. ¦ rler îmbogăţit, Mano Ferras. E omul
toric pentru Dacia“ înfiinţată de ţele elevilor. prima zi de examene. Iacă revizuirile pentru campa al XlX-lea, arborele de cauciuc pre lui dori Alonso care aspiră la tnîna
el, împreună cu August Trebo- nie. Aşa cum se prezintă, situa zenta un adevărat miraj. Fel de fel Juanei, şi îl va urmări tot timpul pe
niu Laurean. Aci publică in 1846 Peniţele pornite în iureşul ION MARINESCU ţia nu este mulţumitoare. De alt de indivizi luau drumul Amazoane Pedro, căutînd să-l împiedice de a
şi valoroasa sa lucrare „Despre gîndurilor încep să aştearnă or- corespondent face avere.
lor, sperînd că se vor îmbogăţi peste
noapte. Pedro şi Alee, după cîteva ciocniri
Aveam această părere pentru Mi se părea că nu am Nenorocul este insă că „şefii“ Spre aceste ţinuturi binecuvîntate cu Mario, înfiinţează o altă tabără, în-
nu pot sta tot timpul în bufetul se vor îndrepta, cu o corabie, şi tine cercînd să vîndă singuri cauciucul ex
că cunosc oraşul de multă vre „Mureşul“. Mai au şi ei de lu rii Alee — un romîn care colindase lu tras, dar sînt atacaţi, iar pluta lor
me ; l-am vizitat de mai multe cru şi chiar dacă nu ar avea la mea — şi Pedro, spaniolul bun, ge răsturnată. Părăsind această cale, ei
un moment dat, mai sînt şi alte neros, dar şi îurtunatic. El trebuie cu se înrolează în detaşamentele care
o r i; am fost aproape peste tot: despre ce scrie Deva bufete. In asemenea cazuri, orice preţ să facă avere, ca s-o poa protejează colonia europenilor împotri
prin magazineîe O.C.L., prin gestionarul nostru are alte griji. tă lua in căsătorie pe frumoasa Jua- va indienilor. Era singurul mijloc prin
parc, pe cetate, pe străzile sale Cineva îmi spunea că a fost ser na. Pedro va trăi în junglă doi ani, care puteau să ajungă la acest arbo
vit cu şpriţ în loc de vin, cu ra va extrage sucul din arborii de cau re, pe care căuta să pună mîna şi Ma
periferice ele. In ultima vreme chiu alb în loc de votcă etc. Se
am şi locuit in Deva. Am avut, Aceasta ar fi — în linii gene satisfacţia ce o au pentru micu ceva trufandale de legume şi intimplă uneori că mai rămine ciuc. E hotărît să tragă cu dinţii de rio.
rale — motivele pentru care aş ţii aflaţi în întrecere. zarzavaturi, nu poţi pentru că cineva după ora închiderii. A- viaţă, dar va munci cinstit. De altfel Dezlănţuind asupra sa ura coman
aşadar, posibilitatea să-l cunosc, fi refuzat să scriu ceva despre Aprozarul nu se îngrijeşte să le tunci nu se ştie ce se mai poate în urieşenia lui bonomă, Pedro nici
în amănunţime, stă cunosc oa Asemenea competiţii s-au mai întîm pl a. nu concepe că se poate trăi şi altfel dantului detaşamentelor, Alee este ne
decît cinstit. voit să fugă în junglă, pentru a nu fi
menii, copiii, să öunosc şi sta oraşul Deva. organizat în Deva şi oamenii asigure în măsura posibilităţi Modul de deservire este deci spînzurat. Aici el dă de tribul Indie
rea sufletească a unora, viate participă la ele, le susţin, ie lor, iar dacă întrebi cine e de discutabil. Există aici o fetişca
lor particulară, concepţiile des Am tresărit însă la un mo plac. Şi vor putea participa şi vină pentru inexistenţa acesto
pre lume şi viaţă ş.a.m.d. To ment dat şi mi-am dat seama la altele, de altă natură, mai cu ra, nu prea poţi afla cu una, cu nă „şmecheroasă“ foc, serveşte Alee, scriitorul-povestitor, este un nilor hărţuiţi de trupele lui Penni si
tuşi, dacă mi se spunea să scriu că nu am dreptate, că oraşul seamă după terminarea noului două. Tovarăşii de la T.A.P.L.
ceva despre Deva, refuzam să Deva de azi nu trebuie confun stadion sportiv (bine ar fi ca dau din umeri, cei de la Apro cum crede ea şi face cam ce om simplu, dar cu experienţa vieţii de asistă la o cutremurătoare lecţie de
fac acest lucru pe motiv ca din dat cu cel din trecut. pînă atunci, în Deva să se for zar la fel, cei de la secţia co vrea ea. Inafară de toate acestea vagabondaj. onoare : întreg tribul se aruncă în su
tot ce cunoşteam nu nu se părea meze şi o echipă de fotbal, mai mercială aşişderea. e şi obraznică (nu se ştie cine liţe, ca să nu cadă în mîna spanioli
nimic deosebit, semnificativ. Deva este azi oraşul unde-şi valoroasă decît cea actuală). a invăţat-o să fie aşa). In lo După o serie de peripeţii, corabia a- lor.
au centrul instituţiile cu rază Mai sînt şi altele cal există o murdărie numărul junge la Belem, pe coasta Americii de
Vedeam în oraşul Deva un o- de activitate regională. Este un
raş monoton, cu puţine posibi oraş destul de plăcut. Clima de Cel care poposeşte in Deva,
aici este deosebit de favorabilă.
lităţi de dezvoltare, cu oameni Cetatea, parcul — frumuseţi na "^C A R N E T ^ de pildă, in cazul cînd vrea să unu : numai resturi de ţigări, Nord, unde se comercializează cauciu Pedro sfîrşeşte omorît de un ja
obişnuiţi, un oraş care cindva se abată pe la un bufet pentru
era leagănul unor exploatatori, turale — oferă omului un fru p ie muEiPinmirEiRt a fi servit cu o gustare, rămine coji de pîine, oase şi altele. cul, apoi cei doi eroi pornesc pe A- guar. Alee suferă mult, se îr.'oarce în
mos prilej pentru recreiere, iar nemulţumit faţă de unele nea Vroiam să spun acest lucru ges mazon, continuînd itinerariul pe Rio tabăra lui Mano pe care îl împuşcă,
FTio-t-.-; chiaburi, comercianţi, copiilor condiţii frumoase pen tionarului, dar in-am răzgindit Juma. Aici se exploatează „hevea'’ — răzbunîndu-şi astfel prietenul şi apoi
pe motiv că doar el e toată ziua arborele de cauciuc, unde există şi o pleacă în Spania, îmbogăţit numai cu
afacerişti ce strîngeau în jurul tru joacă, pentru alergături etc. Deva mai oferă şi alte posi junsuri, în mod deosebit in pri acolo şi vede tot ce se intimplă.
bilităţi de destindere: cinema vinţa curăţeniei şi a modului de
lor tot ce natura putea oferi Centrul oraşului — de curind a- tograf, echipe culturale, mai deservire. Culminează în această
cîte o petrecere etc. direcţie bufetul „Mureşul“ de
mai frumos şi mai plăcut, tot menajat — este la fel de primi lingă restaurantul cu acelaşi nu In legătură cu alte bufete din colonie al cărui stăpîn e un aventu- o nouă experienţă amară. ,
ce era bun şi tot nu se vedeau să- tor. Prin grija organelor locale M-am convins, aşadar, că in me. Aici e gestionar grăsunul a-
tui. Aceşti „oameni“ au supt mult s-au amenajat mai multe străzi, Deva sînt destule lucruri fru cela mic, cu ochii mari, acela oraş oamenii vorbesc in mod
singe muncitoresc, au acumulat s-au făcut zone verzi, s-au să- moase despre care se poate care pare a fi veşnic nemulţu
scrie mult, iar teama mea că nu mit, supărat 5 ai impresia că re diferit. Trăgînd cu urechea la 5 Tînărul eleclrolefonician
muîte bunuri materiale şi au -dit pomi şi multe alte lucrări. aş fi putut scrie nimic despre gretă după ceva ce a pierdut. nişte discuţii degajate, am aflat
lăsat mult rău, un rău pe carejl aceste lucruri a dispărut. că unii gestionari consideră u- de P. Strelkov
mai simţim şi noi, cei care tră Are o calitate în s ă : e deosebit
im azi. Răul pe care hau lăsat Am participat în ziua de 1 E plăcut oraşul Deva, oieră de atent cu „şefii“ j atunci cînd nităţile de care răspund drept Colecţia „In ajutorul activităţii practice
constă in concepţiile învechite, Iunie la concursul organizat cu multe frumuseţi. Dar alături de aceştia intră în bufet, nu uită domenii personale şi îi incintă a pionierilor şi şcolarilor“
retrograde, în apucături şi mo prilejul Zilei internaţionale a co aceste frumuseţi mai vezi cîte cîte o glumă privitoare la firmă.
pilului. Am văzut copii între- ceva care nu prea îţi surîde. Nu să atragă atenţia barmanei. De
prea eşti mulţumit de faptul că multe ori, în asemenea cazuri, Nu se ştie de ce i-ar incinta aşa Electrotchnica provoacă în rîn- fotbalişti de carton care „stâpînesc“
acum, în zilele acestea căldu serveşte el, după preferinţe: be
ravuri care mai persistă şi se cindu-se cu biciclete, triciclete şi roase, dacă vrei să te răcoreşti re cu spumă deasă, ţoiurile mă ceva. durile pionierilor şi şcolarilor un arta jocului, deşteptătoare electrice
cu o bere nu poţi pentru că te surate reglementar, mîncarea
lipesc încă de unii cetăţeni. F- trotinete. Momentele prin care restaurante nu se găseşte Întot servită pe farfurii curate, însfir- Iată doar cîteva din neajunsu interes deosebit. Cine a asistat la automate etc.
deauna, dacă Vrei să consumi şit cum crede el mai bine.
vident însă, acest rău va dis treceau ei greu se pot descrie. rile existente în oraşul Deva. A- o şedinţă practică a tinerilor elec- Cartea ;,Tînărul eleclrotehnician
pare cu timpul pentru că sint Un lucru e sig u r: fiecare dorea cestea sînt doar cîteva. Dar trotehnicieni amatori a putut consta — tradusă din limba rusă — cu
forţe puternice care lupta îm să cîştige concursul. Părinţii, prin grija celor care poartă răs ta cu cită atenţie şi curiozitate sînt prinde numeroase descrieri pentru
potriva lui, pentru a-1 stîrpi de care erau de faţă, mai cu sea urmărite experienţele care prezintă construirea celor de mai sus, cu
finitiv, în ciuda celor care mai mă mamele,_vroiau parcă să-i punderea pentru ele ar putea să de pildă, un mic tren slrăbătînd mijloace şi aparataj electrotehnic
deplîng pe un „fost“ sau-pe ol ajute să alerge pît mai tare ţ pe tunele, fîntîni arteziene în mi uşor de procurat.
tul. feţele lor se putea citi bucuria, nu mai existe. Şi n-ar fi deloc niatură,' căsuţe tu paratrăznete,
rău. > ¦
1 I. MOGĂNtJ
