Page 23 - 1958-06
P. 23
Nr. 1079 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
VIAŢA DE PARTID IN VALEA JIULUI se poate construi
Organizaţia de bază se ocupă
de bunul mers al producţiei mai mult, mai bine şi mai ieftin!
Una din preocupările de sea care va da posibilitatea recupe
mă ale colectivului de muncă de rării unei mari cantităţi de lemn Valea Jiului este unul din Problema îmbunătăţirii activităţii economioo-organizatorîoe carea preţului de cost. In cele
la fabrica de cherestea ,,11 Iunie“ ce in momentul de faţă se pier centrele muncitoreşti importante în dezbaterea plenarei comitetului rai de partid
din Orăştie o constituie regi de. Calculele preliminare prevăd ale regiunii, în care lucrările mai multe cazuri însă, locuin
mul de economii. Datorită con realizarea unei economii de pes de construcţii cu caracter social- ţele sînt date în folosinţă cu un
şir de defecţiuni mai mari sau
tribuţiei pe care o aduc econo te 100.000 lei anual. cultural au luat un mare avînt. Analizînd cauzele care au fă cerea trustului 7, în Valea Jiu ţel, a lipsei unei atitudini juste mai mici care cauzează multe
miile în sporirea producţiei, or Desfăşurarea armonioasă a In anii din urmă statul a con cut ca productivitatea să bată lui s-a făcut extrem de puţin faţă de avutul obştesc, pe şantie nemulţumiri în rîndul locatari
ganizaţia de bază de aici se struit pentru minerii din bazi pasul pe loc, plenara a arătat pentru ridicarea nivelului de re sînt irosite şi degradate im lor, duc la degradarea prematu
străduieşte să mobilizeze oa procesului de producţie, elimina nul carbonifer al Văii Jiului a- că printre acestea, se numără calificare a muncitorilor con portante cantităţi de materiale ră a zidăriei sau a diferitelor
menii muncii în vederea desco rea pierderilor de material lem proape 4.500 apartamente în în primul rînd utilizarea nera structori. Aşa după cum a reieşit care de asemenea ridică preţul instalaţii, necesită reparaţii ul
peririi şi folosirii de metode noi, nos, nu pot fi considerate de- blocuri şi case în şir, un însem ţională a forţelor de muncă şi din lucrările plenarei, mai mult de cost.
care să contribuie tot mai mult cît ca o urmare firească a acti nat număr de cămine moderne existenţa unui aparat adminis de jumătate din muncitorii ca terioare foarte costisitoare. Iată
la creşterea productivităţii mun vităţii organizaţiei de bază şi pentru necăsătoriţi, 5 cinema trativ umflat, calificarea slabă re lucrează în cadrul trustului — Pe şantierul din Uricani de ce în plenară s-a subliniat
cii şi la reducerea preţului de a puterii sale de mobilizare a tografe şi cluburi, 7 creşe şi pa a muncitorilor şi tehnicienilor, sînt necalificaţi sau slab califi — arătau în plenară tovarăşii necesitatea de a se acorda o a-
cost. muncitorilor, inginerilor şi teh vilioane spitaliceşti, o fabrică folosirea incomplectă a utilaje caţi. Această situaţie este inad Augustin Bido, Ion Mogos şi al tenţie mult mai mare îmbunătă
nicienilor, pentru ca aceştia să- de pîine, un complex de clădiri lor, greutăţile create în organi misibilă după atîţia ani de exis ţii — se găsesc la tot pasul fel
Felul in care organizaţia de şi aducă toată contribuţia în pentru institutul de mine, un zarea procesului de producţie tenţă a acestei întreprinderi ! de fel de materiale risipite, care ţirii calităţii construcţiilor. De
bază şi conducerea fabricii se complex şcolar la Lupeni, un pe şantiere din cauza întîrzie- Unii tovarăşi din conducerea se irosesc: nisip, ciment, che
ocupă de sarcina realizării de slujba producţiei şi a creşterii mare depozit combinat şi o ha rii întocmirii proiectelor şi des trustului încearcă să se justifi restea, zeci de tone de var în ce depinde aceasta ? In gene
economii, merită să fie scos in rentabilităţii fabricii. lă modernă la Petroşani, etc. chiderii finanţărilor ş. a. ce, arătînd că nu s-a primit stare de descompunere, ş. a., fă ral, calitatea construcţiilor de
evidenţă. Anual, statul alocă zeci de mi sprijin în direcţia aceasta din ră ca celor din conducerea şan pinde de cei ce le fac, de pri
Metodele bune de muncă ale lioane de lei pentru construc Străduindu-se să contribuie partea Ministerului Construcţii tierului să le pese de această ceperea şi gradul lor de califi
Pentru a dovedi acest lucru organizaţiei de partid de la fa ţiile social-culturale destinate la rezolvarea acestei probleme lor şi Materialelor de Construc situaţie. Pe bună dreptate s-a care, de interesul pe care şi-I
e suficient să arătăm că in anul brica de cherestea „11 Iunie“ minerilor şi fiilor de mineri. In care este cea mai importantă pus întrebarea în plenară : Cum dau în muncă precum şi de ca
1957, an in care planul de pro reies şi din analizele periodice anul 1958, spre exemplu, s-au dintre toate problemele impor ţii. Este adevărat, acest minis vor mai putea fi folosite aceste litatea materialelor din care se
pe care le face aceasta asupra alocat în acest scop aproape 80 tante care stau în faţa construc ter n-a manifestat interes pen materiale ? Şi dacă se vor fo fac, de telul în care acestea sînt
ducţie a fost realizat în proporţie mersului producţiei. La sfirşitul milioane Iei — cu peste zece torilor din Valea Jiului, mai tru a sprijini trustul 7 în ridi losi, ce calitate vor avea con preparate, păstrate şi îngrijite.
de 115,9 la sută, s-au realizat lunii trecute, de pildă, conduce milioane mai mult decît anul mulţi participanţi Ia discuţii au carea nivelului de calificare a strucţiile care se vor face cu Dar ea mai depinde şi de alţi
rea fabricii a prezentat in faţa trecut. subliniat în cuvîntu! lor că una muncitorilor, n-a prevăzut fon astfel de materiale ? In plenară factori. Depinde pe de o parte
economii in valoare de 777.378 organizaţiei de bază un referat din principalele condiţii ale creş durile necesare pentru organi s-a cerut să se pună capăt si de calitatea îndrumării tehnice
lei. Fără îndoială că aceste e- asupra felului cum se ocupă de şi de severitatea controlului din
conomii au fost determinate de bunul mers al producţiei. Cu a- partea organelor de conducere
unele metode noi de muncă des ale trustului, iar pe de altă par
te de exigenţa beneficiarului.
coperite de unii muncitori şi cest prilej a reieşit că planul pe Se înţelege că odată cu creş terii productivităţii muncii pe zarea unor cursuri de calificare tuaţiilor de felul acesta, să se Criticînd lipsurile ce există în
tehnicieni, care se străduiesc să trimestrul I 1958 a fost realizat terea volumului de lucrări pro şantierele de construcţii este şi nici cadre de muncitori cali ia măsuri ca cei vinovaţi să fie aceste direcţii, îndeosebi con
contribuie intr-o măsură tot mai în proporţie de 104,8 la sută, gramate, odată cu sporirea fon organizarea bună a procesului ficaţi n-a trimis în Valea Jiu traşi Ia răspundere şi sancţio trolul slab exercitat din partea
mare la perfecţionarea procesu iar în luna aprilie în proporţie durilor alocate pentru construc de producţie, pe baza căreia să lui. Se pune însă întrebarea: naţi. organelor tehnice ale trustului,
lui de producţie, precum şi de de 105,7 la sută ; în luna mai ţii se pune cu mai multă ascu se asigure folosirea deplină a a făcut oare trustul măcar ceea Din referatul prezentat în ple incompetenţa cu care se face ur
măsurile luate de conducerea planul a fost de asemenea de ţime problema îmbunătăţirii ac utilajelor şi a timpului de lucru ce se putea face prin forţele sa nară a reieşit că preţul de cost mărirea respectării cerinţelor de
fabricii, cu sprijinul organizaţiei păşit. In acelaşi timp preţul de tivităţii economico-organizatori- ai muncitorilor. le, pe plan local ? Dezbaţerile a fost depăşit în mod nepermis calitate pe parcurs de către dl-
ce a întreprinderilor de con riginţii de şantiere şi insuficien
de partid, pentru mecanizarea cost al produselor a scăzut cu strucţii. — Pe şantierul de construc plenarei au arătat că n-a făcut. Ia cheltuielile de regie. Anul tre ta exigenţă manifestată de be
procesului de producţie. Trebuie 1,26 la sută, faţă de sarcina pla ţii nr. 5 Uricani, a spus tov. Plenara a cerut conducerii trus cut şi în primul trimestru al a- neficiari la preluarea lucrărilor
subliniată mai ales contribuţii! nificată. Zilele acestea Comitetul raio Ion Mogos, domneşte haosul, tului 7, conducerilor şantierelor, cestui an, Ia cheltuielile de re executate — plenara a cerut
adusă de candidatul de partid nal de partid Petroşani a ana dezordinea şi indisciplina. Unel comitetelor sindicale, să acorde gie s-a înregistrat o pierdere
ing. Iosif Neşa şi de către mai Organizaţia de bază şi biroul lizat în cadrul unei plenare lăr tele de lucru sînt împrăştiate mai mult interes pentru califi de aproape 9 milioane lei, su tuturor factorilor competenţi să
strul mecanic Iosif Şapi care au său se preocupă in permanenţă gite cu activul — în lumina prin toate părţile printre mate carea muncitorilor la locul de mă cu care s-ar fi putut construi manifeste o mai mare răspun
iniţiat punerea in funcţiune a li de munca fiecărui membru de sarcinilor trasate de Congresul riale în timpul orelor de lucru circa 100 apartamente. dere pentru îmbunătăţirea caii-»
nei maşini semiautomate pentru partid, reuşind să influenţeze tot al II-lea al partidului şi de re muncitorii umblă fără rost de producţie, precum şi, pentru ri tăţii construcţiilor ridicate în
sortarea frizelor de parchet, ma mai mult colectivul de muncă în centa hotărîre a comitetului re colo-colo pe şantier, se plimbă dicarea nivelului lor de cunoş Sursa acestor depăşiri exage Valea Jiului, să lupte pentru a
şină care va înlocui munca a 8 obţinerea de rezultate cit mai gional cu "privire fa îmbunătă pe străzi. Cu toate că la fieca tinţe profesionale prin ţinerea rat de mari la cheltuielile de se asigura minerilor locuinţe
oameni. Această maşină va rea mari. Acest fapt este dovedit de ţirea muncii în sectorul de con re 4—5 muncitori există cîte un de conferinţe tehnice, prin or regie o constituie existenţa unui mai multe, mai ieftine, dar şi
liza anual o economie in valoa activitatea tuturor comuniştilor strucţii — activitatea economi- tehnician sau funcţionar, aceş ganizarea schimbului de expe aparat tehnico-administrativ e- de calitate mai bună, aşa cum
re de peste 50.000 lei. Tot a* şi mai ales de activitatea tov. co-organizatorică a trustului 7 tia din urmă sînt mai mult ab rienţă etc. xagerat de mare, penalizările şi merită din plin cei ce muncesc
fit de mare importanţă prezintă Iosif Argint, Ştefan Popenciuc, construcţii Petroşani — una din senţi de pe şantiere. De ce ? amenzile plătite către furnizori,
şi metoda înlocuirii muncii ma Maria Lazar. Ilie Barşnga, Du tre principalele întreprinderi de Pentru că toată ziua pot fi vă Productivitatea scăzută din deplasările făcute fără rost. în adîncuri pentru a da patriei
nuale la cernerea rumeguşului mitru Guia, Samoilă Cristescu construcţii din regiune. Plenara zuţi mai mult prin cîrciumi. cadrul trustului 7 se datoreşte
de lemn. In acest scop s-au con a ascultat în legătură cu aceas Muncindu-se în felul acesta nu şi umflării peste măsură a per Trebuie să se înţeleagă că pe cărbunele necesar. •ji
fecţionat şi pus în funcţiune şi alţi fruntaşi în producţie, care tă problemă un referat prezen este de mirare că pe acest şan sonalului neproductiv (în pre un asemenea drum nu se mai
nu precupeţesc nici un efort tat de tov. Vilhelm Neagu, se tier de la Uricani se lucrează zent, în cadrul acestui trust re poate m erge! Conducerea Trus întărirea muncii
nişte site de cernere automată pentru a împărtăşi din metodele cretar al comitetului raional şi cu o productivitate foarte scă vine un tehnician sau funcţio
a rumeguşului, lucru care a dus şi experienţa lor tuturor munci în urma dezbaterilor purtate a zută, o serie întreagă de obiec nar Ia fiecare patru muncitori!). tului şi conducerile şantierelor, de partid — chezăşia
la înlocuirea muncii manuale a torilor, fiind conştienţi că ast
fel contribuie ca fabrica să dea Plenara comitetului raional organizaţiile de partid şi sindi îmbunătăţirii întregii
cale din unităţile de construcţii
4 oameni (cîte doi de fiecare produse tot mai multe, mai ief adoptat un plan de măsuri me tive n-au putut fi date în folo de partid a cerut conducerii trebuie să pună în centrul preo activităţi pe şantierele
gater). Economiile ce se reali tine şi de calitate. Pe de altă nite să ducă Ia îmbunătăţirea sinţă la timp. trustului să revizuiască cil serio cupărilor lupta pentru ieftinirea
zează prin punerea în funcţiune parte, activitatea vie a membri muncii pe şantierele de cons zitate schemele trustului şi şan preţului de cost al construcţii de construcţii
a acestor site se ridică de ase lor de partid face să crească trucţii din Valea Jiului. Subliniindu-se că pe şantiere tierelor şi să păşească cu curaj lor. La lupta împotriva risipei
menea la suma de peste 25.000 prestigiul organizaţiei de bază se face o mare risipă de efective la reducerea posturilor nepro şi a cheltuielilor inutile, la lupta Analiza făcută în plenara Co
lei anual. în rîndurile întregului coleciiv. Ce au arătat lucrările acestei din cauza slabei organizări a ductive, care frînează creşterea pentru un regim sever de eco mitetului raional de partid Pe
In acest fel fiecare muncitor plenare ? procesului tehnologic, în plena productivităţii muncii şi recu nomii, pentru reducerea preţu troşani a arătat că în Valea Jiu
Despre preocupările actuale răspunde cu încredere chemări ră s-a arătat de asemenea că cerea preţului de cost.
ale colectivului de muncă, îndru Atît referatul prezentat în pe şantierul de construcţii nr. lui există largi posibilităţi de a
plenară cît şi participanţii Ia
ajunge la o productivitate mai
mat de organizaţia de bază, pu lor organizaţiei de bază la lup dezbateri au remarcat că în pri 4 Lupeni, pe şantierul noului Să se pună capăt lui de cost, trebuie atrasă în ridicată pe şantierele de con
tem arăta că in prezent se fac ta pentru îndeplinirea şi depă mul trimestru al anului în curs cartier din Petroşani şi în alte lipsurilor care duc treaga masă de muncitori, teh strucţii şi în acelaşi timp de a
ultimele pregătiri pentru insta şirea planului de producţie. muncitorii, tehnicienii şi ingi locuri se îngrămădesc efective nicieni şi ingineri de pe şantie
larea unui gater de tip nou, nerii constructori din cadrul mari în spaţii restrînse, că o la scumpirea rele de construcţii din Valea se face construcţii mai ieftine şi
y. PIŢAN trustului 7 au reuşit să obţină mare parte din timpul de lucru construcţiilor! Jiului.
unele rezultate pozitive în acti este irosit cu ocazia începerii de calitate mai bună. Aproape
toţi participanţii la dezbateri au
137 ani de la moartea vitatea lor. Astfel ei au realizat sau terminării schimburilor. Pornind de Ia constatarea că Locuinţe Ia nivelul arătat însă că folosirea deplină
lui Tudor Vladimirescu în întregime planul fizic prevă în primul trimestru al anului cerinţelor mereu sporite a acestor posibilităţi depinde
zut şi au predat 285 aparta In plenară s-a scos în evi preţul de cost a fost depăşit pe ale oamenilor muncii î
Se împlinesc astăzi 137 ani de la mente din care 204 rămase res denţă faptul că slaba disciplină, trust cu 13 la sută, ceea ce re în cea mai mare măsură de fe
tanţă din planul pe anul trecut. simţul de răspundere scăzut al prezintă o pierdere de circa Analizînd activitatea economi- lul în care vor munci în viitor
Planul valoric, de asemenea a unora de pe şantiere îşi au ră 12.000 lei la fiecare apartament, organizaţiile de partid de pe
dăcina în însăşi stilul de mun
şantiere pentru mobilizarea
moartea marelui patriot revolu(ionar Tu fost realizat şi depăşit în primul că al multor tovarăşi cu munci plenara a criticat cu asprime co-organizatorică a unităţilor de colectivelor de muncitori, teh
dor Vladi mirescu, conducătorul răscoalei J trimestru. Realizările menţiona lipsa de spirit gospodăresc la construcţii din Valea Jiului ple nicieni şi ingineri la îndeplini
din 1821, omul care s-a ridicat vehe te reprezintă un progres faţă de trust şi la şantiere, slaba preo nara comitetului raional de par
de răspundere în aparatul trus rea sarcinilor ce le stau în faţă.
tului. Chiar în conducerea trus
anii trecuţi cînd trustul nu-şi cupare pentru reducerea chel tid a acordat o deosebită aten Din lucrările plenarei, s-a vă
ment împotriva asupririi şi asupritorilor îndeplinea sarcinile în primul tului — s-a arătat în plenară — tuielilor de tot felul. ţie şi eforturilor pe care le de
şi care nu s-a temut să spună răspicat trimestru. există unii tovarăşi care sînt pun constructorii pentru a da zut că acolo unde organizaţia
că... „patr ia se cheamă poporul, iar nu foarte comozi, vin tîrziu Ia ser Cu toate că în ultima vreme de partid a ştiut să se situeze
tagma jefuitorilor“. ''Analizînd activitatea econo- viciu, merg rar pe teren şi fac în cadrul trustului s-a reuşit să minerilor locuinţe care să cores în fruntea colectivului, să-şi în
Ca fiu de ţărani, născut în comuna mico-organizatorică a trustului controlul de mîntuială, nu trag se facă unele economii la mate pundă cerinţelor mereu sporite. deplinească cu competenţă rolul
Vladimiri din regiunea Craiova, Tudor 7 construcţii plenara comitetu la răspundere pe maiştrii şi teh riale, aceste economii nu s-au Cu deplin temei arăta tov. de conducător politic, să exerci
a luat cunoştinţă de timpuriu de viaţa lui raional de partid a scos în nicienii care nu-şi fac datoria. făcut pe seama combaterii ri Iosif Ledrer în plenară: te în permanenţă controlul asu
mizeră a ţăranului român, să în evidenţă situaţia critică, Participanţii la discuţii — a- sipei ci în dauna calităţii. Sur — Minerii noştri s-au învă pra conducerii administrative —
rezultatele slabe obţinute pe şan rătînd că îmbunătăţirea muncii sele de „economii“ la materia ţat de acum cu locuinţele noi şi analizînd problemele concrete
Pentru a lupta împotriva turcilor, Tudor intră in corpul tierele acestui trust în ceea ce în cadrul aparatului trustului le, după cum s-a arătat în refe începe să le placă să locuiască
de voluntari, numit „panduri“ al generalului rus Miloradovici, priveşte productivitatea muncii, este una din condiţiile princi ratul prezentat în plenară, au în blocuri. Ei realizează acum ale procesului de producţie, —
în cadrul căruia s-a distins prin fapte de arme, lucru pen preţul de cost şi calitatea lu pale pentru îmbunătăţirea acti fost „înlocuirea parchetului cu cîştiguri mari şi s-au obişnuit să
tru care ajunge comandant al pandurilor, decorat cu Ordinul crărilor executate şi a arătat că vităţii pe şantiere — au cerut duşumele de scîndură, vopselile trăiască bine. Minerii pretind aşa cum munceşte organizaţia de
rusesc Sf. Vladimir şi înaintat la gradul de locotenent. există posibilităţi pentru a se în ca organele trustului să stea mai de slabă calitate în special cele apartamente confortabile, dar bază de partid de pe şantierul
drepta această situaţie, pentru mult pe şantiere, să exercite un în ulei, betoanele şi mortarele care să aibă şi cîte o cămară
Urină puternic marea boierime hrăpâreaţă şi dornic să cu a se obţine rezultate mai bune. control permanent asupra felu cu un dozaj mai redus de ciment de alimente pe măsura necesi nr. 1 Petroşani — rezultatele
cerească drepturi politice pentru popor, să elibereze poporul de lui în care muncesc inginerii şi la subsoluri şi trotuare“. tăţilor.
asupritori, Tudor, împreună cu Eteria, pregăteşte răscoala a .k Creşterea productivităţii maiştrii de la unităţile trustu obţinute de muncitori în pro
lui, să fie mai exigenţi faţă de Din lucrările plenarei a reie Cu toate că în ultimii ani
cărei scop era înlăturarea jugului otoman. Masa largă de ţă aceştia şi în acelaşi timp să-i şit că o „bază“ asemănătoare s-au făcut eforturi mai mari şi ducţie sînt mai bune. Din păca
ajute mai îndeaproape în orga o au şi economiile realizate Ia s-au obţinut şi unele rezultate
nizarea procesului de producţie. cheltuielile cu utilajele. Aceste bune în ceea ce priveşte cali te, nu toate organizaţiile de ba
economii s-au făcut... pe seama tatea construcţiilor, în plenară ză de pe şantiere muncesc la
Ridicarea continuă a nivelului nefolosirii utilajelor. Unde a s-a arătat că atît eforturile, cît
muncii — problema de calificare a muncitorilor şi dus aceasta ? In timp ce s-au şi rezultatele nu sînt încă ia ni fel şi nici rezultatele nu sînt
maiştrilor de pe şantiere joacă economisit în primul trimestru velul cerinţelor şi mai ales nu
rani, dornică de libertate, se strînge repede în jurul lui Tudor. un rol important în lupta pen circa 100.000 Iei Ia cheltuielile sînt încă Ia nivelul investiţiilor Ia fel. Organizaţia de bază de
tru creşterea productivităţii mun cu utilajele, s-au depăşit chel mari pe care statul nostru le la şantierul nr. 4 Lupeni, des
Din proclamaţia lansată de Tudor reiese limpede progra- 1 principală cii. Este ştiut că într-un fel lu- face pentru îmbunătăţirea con
creză un muncitor calificat, ca tuielile de manoperă cu peste diţiilor de locuit ale oamenilor
mul şi scopul iniţial al răscoalei care a fost pornită în spre O deosebită importanţă a a- muncii. făşoară o slabă muncă politică
binele şi eliberarea celor mulli. cordat plenara Comitetului ra un milion lei ! Aceasta arată că pentru mobilizarea colectivului
ional de partid din Petroşani şantierului Ia îndeplinirea pla
„Veniţi dară, fraţilor, cu toţii se spune în proclamaţie —- problemelor privind creşterea nului, la combaterea risipei ma
productivităţii muncii.
|Ca cu răul să prindem pe cei răi ca să ne fie nouă bine şi să se teriale. Rezultatele sînt şi aci
, aleagă din căpeteniile voastre cei care pot să fie buni... veniţi1
în grabă cu to ţii: care veţi avea arme, cu arme, iară care nu Directivele Congresului al grăitoare: productivitatea este
veţi avea arme, cu furci de fier şi cu lăn ci; să vă faceţi de II-lea al partidului prevăd o
foarte scăzută, pe şantier zac
grabă şi să veniţi, unde veţi auzi că se află adunarea cea orîn- creştere anuală a productivităţii
duită pentru binele şi folosul şi toată lumea şi ceea ce vă va muncii în construcţii cu 10—11 materiale irosite şi degradate în
valoare de zeci şi zeci de mii
povăţui mai marii adunării, acum să urmaţi şi unde vă vor la sută. Ori, în cadrul Trustu de Iei. „ i;
lui 7 productivitatea a crescut re a acumulat un bogat bagaj economiile la cheltuielile cu Tovarăşii Alexandru Cosma,
!chema ei, acolo să mergeţi. Că ne ajunge, fraţilor, atita vreme Plenara a cerut comitetelor
'de cind lacrimile noastre de pe obrazele noastre nu s-au mai în primii doi ani ai cincinalu de cunoştinţe şi experienţă în utilajele s-au făcut în dauna Ion Carpineţ, Iosif Moldovan şi orăşeneşti să se ocupe mai jputt
1u sca t“ . lui cu numai 2,2 Ia sută ! Chiar meseria sa, şi cu totul altfel va mecanizării complexe a lucrări alţi tovarăşi au vorbit în plena de organizaţiile de bază din u-
şi în primul trimestru al anu lucra altul care nu-şi cunoaşte lor de construcţii, că pe şantie ră despre o serie întreagă de nităţile de construcţii, întărindu-
Această chemare a lui Tudor a avut un puternic ecou în lui în curs, productivitatea pe meseria. Ridicarea calificării re se prestează un volum mare deficienţe care se întîlnesc de
rîndurile celor asupriţi care l-au sprijinit in lupta sa revoluiio- trust în loc să crească a fost muncitorilor şi tehnicienilor con obicei Ia blocurile nou construi le activitatea, îndrumîndu-Ie să
' nară îndreptată împotriva boierilor, a asupririi otomane. Astfel,
realizată numai în proporţie de structori este dictată şi de în de muncă manuală în timp ce te : apă în subsoluri, coşuri pună în centrul activităţii lor
în fruntea poporului, Tudor dezlănţuie lupta. Ameninţările boie- mobilizarea muncitorilor cons
\Pilor nu-l intimidează de a merge înainte. Ajunge la. Bucureşti. 92,4 la sută faţă de plan, sarci zestrarea unităţilor de construc utilajele stau nefolosite. tructori în întrecerea socialistă,
ţii cu utilaje din cele mai mo strîmte care nu asigură tirajul
derne. Fără a îi mînuite şi în
înşelat de boieri insă, cărora le-a dat crezare, Tudor este nile de producţie realizîndu-se treţinute de muncitori destoinici Intr-o măsură însemnată, necesar, pereţi strîmbi, plafoa să dezvolte în rîndurile colecti*
abătui din drumul mişcării sale de pînă atunci şi astfel bo în perioada aceasta pe seama şi calificaţi, aceste utilaje nu creşterea preţului de cost a fost ne denivelate, ferestre şi uşi ca
ierii. şi turcii intră in Bucureşti şi răscoala este înăbuşită. folosirii unei mari cantităţi de vor putea fi folosite cu toată influenţată — după cum a reieşit re se strîmbă ori se desfac, de velor şantierelor otltudinea
forţă de muncă, lucru ce a con din analiza făcută în plenară — fecţiuni la instalaţiile electrice
Deşi răscoala condusă de Tudor Vladimirescu n-a izbutit tribuit la scumpirea lucrărilor e- şi sanitare, vopseli de proastă nouă faţă de muncă şi faţă de
avutul obştesc, să dezvolte în
Tudor fiind prins şi executat la Tîrgovişte — ea reprezintă to xecutate. Şantierele de construc capacitatea lor. Ridicîndu-şi ca de productivitatea scăzută care calitate etc. rîndul muncitorilor şi tehnicie
lificarea, muncitorii lucrează mai
tuşi un moment important în lupta împotriva boierimii, în ţii din Lupeni şi Uricani, în ca productiv, mai economicos, mai Lucrările de proastă calitate nilor cinstiţi vigilenţa faţă de
lupta pentru dreptate şi eliberare naţională a poporului nostru, drul cărora există o serie de de de calitate şi în acelaşi timp
iar Tudor Vladimirescu rămîne o figură de luptător devotat fecţiuni, nu şi-au realizat pro pot sa cîştige mai bine. s-a datorat slabei calificări a au cauzat adeseori întîrzierea uneltirile elementelor duşmănea*
pentru cauza celor asupriţi. ductivitatea decît în proporţie muncitorilor, indisciplinei, defi dării în folosinţă şi au necesitat se care încearcă să frîneze efor
de 78,8 Ia sută şi respectiv 76,7 Cu toate că aceste adevăruri cienţelor din procesul de produc
ţie. cheltuieli suplimentare pentru co turile depuse de marea majori
rectarea deficienţelor conţi ibu-
tate a muncitorilor pentru în*
/Vys^yV» la sută. elementare sînt ştiute de condu- Din cauza nepăsării, negiijen- indu-se şi în îelyl acesta la ridi '(Continuare în pag. ?-a)