Page 25 - 1958-06

-i une<K

PROLETARI DIN TOATE TARILE U N IT IV A ! 3Citiţi în pagina 4»a

Lupta pentru pace — Situaţia din Franţa şi Alge-]

sarcină actuală apaparei* ria. (Fascişiii îşi intensifică]
acţiunile împotriva ordinei]
republicane. „Frontul de eli- )

berare naţională din Algeria]

Pacea este în zilele noastre vieţi noî, înfloritoare, socialiste Duminică 8 iunie 1958 nu va recunoaşte nici o so-\
un bun de preţ al tuturor po­ şi de aceea depune eforturi sus­ luţie oricit ar fi ea de ispi¦")
poarelor lumii, pentru apărarea ţinute pentru apărarea acesteia. titoare").
Declaraţiile făcute de arhiepiV
şi consolidarea ei luptă v zi In condiţiile intensificării pre­ scopul Makarios la Alexan-A
de zi şi cu torţe mereu sporite gătirilor de război de către
toţi acei cărora viaţa şi cpn- cercurile imperialiste, a cunoscut dria.
strucţia paşnică, le sînt scumpe, un avînt crescînd lupta pentru
toţi acei' care urăsc războiul. pace în întreaga lume. In aceas­ Anul X Nr. 1080 4 pagini 20 bani
tă • luptă nobilă, de o înaltă
Perfecţionarea continuă a teh­ semnificaţie morală, s-au înca­ Popularul actor sovietic
nicii militare, descoperirea de drat şi oamenii' muncii din re­
noi şi noi mijloace de extermi­ giunea noastră. In întîmpinarea
nare în masă, armele din ce în Conferinţei naţionale de luptă
ce mai moderne şi cu eficacita­

te tot mai mare tac ca un e- pentru pace şi a Congresului Pavai Kadocinikov a sosit ieri în oraşul Deva

ventual nou război mondial să de la Stockholm pentru dezar­

fie în zilele noastre cel mare şi colaborare internaţiona­
mai distrugător şi măi adu­ lă, încă din luna aprilie au în­
cător de nenorociri din toate ceput în regiunea noastră nu­ In cadrul manilestărilor pri- a sosit la Deva, venind de Ia
cîte a cunoscut omenirea. Peri­ meroase şi variate acţiuni în lejuite de Decada culturii repu- Cluj. La Teiuş oaspetele sovie- ieri Pavel Kadocinikov a vizi­
colul mare pe care-1 prezintă sprijinul şi pentru apărarea pă­ blicilor sovietice baltice, ieri a tic a fost întîmpinat de tova- tat oraşul Deva, apreciind ospi­
pentru popoare folosirea în sco­ cii. avut loc în oraşul Deva spec- ră ş ii: Rudolf Balazs, membru talitatea oamenilor muncii şi a
puri războinice a energiei nu­ Au fost organizate mitinguri tacolul de gală cu filmul „Gin- al biroului Comitetului reglo- locuitorilor oraşului, care l-au
cleare, pregătirile febrile ce au şi adunări în cadrul cărora oa­ ria Balticii“, epopee a luptelor nai de partid, Eugen Ghişoiu, întîmpinat cu multă simpatie.
loc în occident în vederep re- menii muncii din regiunea noa­ marinarilor ruşi pentru victoria vicepreşedinte al Statului popu-
înarmării — iată tot atîfea mo­ stră şi-au exprimat adeziunea Revoluţiei din Octombrie 1917. Iar regional, Amalia Bistrianu, La sosirea în localitatea noa­
tive care fac ca mişcarea mon­ lor deplină la cauza păcii, con- stră, un redactor al ziarului a
dială a partizanilor păcii să se damnînd cu hotărîre şi indig­ La spectacolul de gală care secretară a Comitetului regio- solicitat renumitului aetor so­
a avut loc aseară la grădina nai A.R.L.U.S., şi de către tov. vietic un salut pentru cititorii
intensifice cu fiecare zi, să pri­ nare politica războinică a cercu­ de vară din oraşul Deva, în Octavian Fîoca, directorul ziarului „Drumul socialismu­
mească în rîndul ei noi şi noi rilor imperialiste occidentale. prezenţa a numeroase persona- Muzeului regional Deva. lui". Iată ce ne-a declarat Pa­
vel Kadocinikov:

luptători devotaţi, apărători ac­ Numai în raionul Sebeş, la Iităţi din regiunea noastră şi a La sosirea în oraşul Deva, „Dragi cititori ai ziarului
„Drumul socialismului”,
tivi şi consecvenţi ai păcii. asemenea manifestări au parti­ numeroşi oameni ai muncii din actorul sovietic a fost întîmpi-
Am sosit cu mare bucurie în
In această luptă nobilă şi u- cipat peste 25.000 cetăţeni, iar oraşul Deva, a luat parte şi nat de tovarăşii: David Lazăr, oraşul cu care dv„ pe bună
dreptate, vă mîndriţi, care e
mană, omenirea are exemple în raionul Brad peste 8000. La talentatul actor şl reprezentant secretar al Comitetului regional foarte frumos atît prin natura
sa cît şi prin oamenii săi mi­
călăuzitoare ' şi pilduitoare, în cele peste 50 de adunări orga­ ai cinematografiei sovietice, cu- de partid, Dumitru Dejeu, pre- nunaţi. Vă transmit un salut
din partea lucrătorilor cinema­
poziţia şi atitudinea guvernelor nizate în oraşul Deva au luat noscutul şi apreciatul actor Pa- şedinţele Sfatului popular re- tografiei sovietice şi vă do­
resc fericire, sănătate şi succes
ţărilor socialiste, a unor oameni parte activă aproape 5.000 de vel Kadocinikov, interpret prin- gional, de reprezentanţi ai or- în muncă.

de stat, politici, religioşi din oameni. cipal în filmul prezentat asea- ganizaţiilor A.R.L.U.S., sindica- Fie ca să se întărească pe veci

Occident etc. Ga ţări surori, Incepînd cu cătune şi conţi- ră, „Gloria Balticii". Ie, culturale, de oameni ai

înfrăţite în lupta pentru construi­ nuînd cit sate, comune, cartiere, Popularul actor sovietic Pa- muncii din regiunea noastră,

rea socialismului, ţările socialis­ oraşe şi raioane, oamenii muncii vel Kadocinikov, care de ieri In birou! tovarăşului preşe-

te în frunte cu Uniunea Sovie­ de pe cuprinsul regiunii noastre este oaspetele regiunii noastre, dinte al Sfatului popular regio­

tică se situează- în avangarda şi-au ales comitetele de luptă o * «•» nal a avut loc o discuţie cor-

luptei mondiale pentru pace. Că­ pentru pace. Veşti de pe şantierele dială între oaspetele sovietic şi prietenia dintre poporul romîn
de construcţii
lăuzite de învăţătura mărxist- Alte şi alte acţiuni au fost persoanele care l-au întîmpinat. şi popoarele Uniunii Sovietice".
leninistă, ţările lagărului socia­ organizate pe plan regional în sid eru rg ice La (J.R.U.M. Petroşani, printre fru ntaşii uzinei se numără şi tlnărul ute-
list promovează cu consecvenţă sprijinul luptei pentru pace. In Deşi obosit după călătoria P. KADOCINIKOV mist Miron Nicotaescu. Organizindu-şi bine munca, acest tovarăş reuşeşte,
să-şi depăşească in medie norma cu 50-60 la sută.
o politică de pace şi înţelegere numeroase oraşe şi localităţi făcută, în după-aniaza zilei de 7• V!- 1958
IN CLIŞEU : tovarăşul Nicotaescu la locul de muncă.
între popoare. Gîteva exemple din regiune a fost prezentat fil­
în hala laminorului
în această, privinţă sînt destul mul „Noapte şi ceaţă”. La Si­

de edificatoare. mbria a fost organizat un festi­ bluming

Uniunea Sovietică a făcut în val artistic întitulat „Copiii a n ­ La laminorul bluming ol O zi plăcută
Combinatului siderurgic din Hu­ în mijlocul naturii
nenumărate rînduri dovada poli­ tă pacea“.

ticii sale de pace hotărînd înce­ Comitetul regional al feme­

tarea unilaterală a experienţelor ilor şi-a adus un aport preţios nedoara, se desfăşoară cu suc­

nucleare într-un moment politic la sprijinirea acţiunilor menite ces lucrările pentru a grăbi da­ Elevii şcolilor .elementare de 4 ani
rea lui in exploatare. In hala din satele Certeju de Jos, Cărmăzi-
cînd Bundeswehrul vest-german să contribuie la apărarea păcii, bluming şi în hala depozitului neşti şi Coaja, au făcut de curînd o
intermediar, s-au terminat ro­ excursie la Peştera din Boiu de Sus,
a primit „puteri depline" de a se organizînd numeroase mitinguri dajele parţiale de probă la toa­ Blocuri pentru două blocuri muncitoreşti. Lu­ Mi.-am cumpărat un frumos monument al naturii.
te grupurile căilor. cu role şi crările acestor blocuri vor înce­
înarma cu arma atomică, cînd şi adunări, iar Societatea pentru la celelalte utilaje. In hala de muncitori pe in cursul lunii august. motocicletă Pînă la Peştera din Boiu de Sus, co­
stripaj, s-a terminat de montat piii au pus pe drum diferite întrebări
Marea Britanic şi Statele Uni­ r'ăspîndirea ştiinţei şi culturii a macaraua „Striper" de 175 to­ Pentru muncitorii din centru! încă de mult timp m-am gîn- despre excursie, despre unele boli ale
ne. minier Gurabarza au fost date pomilor întîlniţi în drum, despre plan­
te. sfidînd protestul popoarelor, prezentat în faţa oamenilor în folosinţă anul trecut 4 blocuri dit să' mi cumPăr 0 motocicletă, te. Dar iată că au ajuns la lecui fi­
Au fost terminate lucrările la de locuit construite din fondul Pentf-U resliu-area sumei necesa- xat. In peşteră, copiii au văzut prin­
rontinuă să efectueze serii în- muncii expuneri interesante şi cele două staţii de reglare a ga­ întreprinderii. Cerinţele însă sînt Noi sortimenfe tre alte curiozităţi şi 'o rîşniţă. Acea­
zului metan care vor deservi mari în această direcţie. De a- re a p ă r ă r i i acesteia nu gă sta. s-a format datorită'căderilor con­
trecri de experienţe. documentate despre politica paş­ hlumingul, precum şi la centra­ ceea în ultimul timp conduce­ seani soluţia. Şi pentru că era tinui a picăturilor • de , apă unde . s-a
la termică şi la staţia de aer rea trustului a luat măsuri să vorba de o sumă frumuşică de creat în timp de sute de ani o groapă
Promovînd politică de pace şi nică şi iubitoare de pace a la­ comprimat. La primele două se construiască noi blocuri mun­ arjep nprrnordlun sc ea bani, m-am gîndit că este mai care se aseamănă foarte mult cu o
cuptoare adinei, care sînt com­ citoreşti. Astfel, la începutul a- bine să economisesc o parte din rîşniţă.
convieţuire între popoare, ţările gărului sociâlist în frunte cu U- plect terminate, au fost execu­ nului acesta a început lîngă A- In primele 5 luni ale acestui ciştigul lunar la C.E.C.
tate instalaţiile de ardere cu teneul „Gh. Gheorghiu - Dej”, La ieşirea din peşteră, copiii au ad­
socialiste au dovedit că luptă rîiunea Sovietică, cît şi despre gaz metan. Sînt terminate şi construirea unui nou bloc mun­ an conducerea cooperativei „Mo­ Astfel, din 1954, cînd s-au e- mirat cadrul poetic al acestor locuri
puse in stare de funcţiune cas­ citoresc cu 36 de apartamente. mis obligaţiunile C. E. C., am şi frumuseţea rîului care .curge pînă la
prin fapte pentru apărăreă’ pă­ jfcftunile războinice ale cercuri­ telul de apă de 800 m.c. şi sta­ Ritmul lucrărilor a fost încă ţul" din Baia de Criş a introdus cumpărat lună de lună obligaţi­ intrarea în peşteră, ca apoi să dis­
ţia de răcire cu ventilaţie for­ de la început destul de intens, în procesul de producţie 13 sor­ uni de cîte 100—300 lei, în ra­ pară, devenind un rîu subteran.
cii. F.ste binecunoscută propu­ lor reacţionare imperialiste. ţată. fapt care a făcut ca în momen­ port de posibilităţi. In felul a-
tul de faţă să se dea bătălia cesta am reuşit ca în luna apri­ Veselia şi jocul nici aici nu au în ­
nerea guvernului R. P. Polone Acţiunile mai importante or­ Se fac acum pregătiri inten­ pentru lucrările de finisaj. Acest timente noi de bunuri de larg lie a.c. să am la C.E.C. suma cetat. Copiii s-au jucat cu mingea, au
se in vederea începerii rodaju­ bloc va fi dat în folosinţă în de 10.400 lei. Cu aceşti bani, la confecţionat tulnice din coajă de aluri
cu privire la crearea în centrul ganizate pe plan regional în lui general la caja principală, cinstea Zilei minerului. consum. Acest lucru s-a realizat care s-au adăugat şi cei 400 lei şi aü organizat jocuri pioniereşti.
foarfecă de 1.000 de tone şi la în urma unor propuneri ale pe care i-am cîştigat la trage­
Europei a unei zone denuclea-, sprijinul luptei pentru' pace sînt celelalte grupuri de maşini. Paralel cu aceasta Ia Trustul rea la sorţi, am reuşit ca de Astfel, elevii acestor şcoli elemen­
minelor din Gurabarza se lu­ tare au petrecut o zi plăcută în mij­
rizate, iniţiativele guvernelor complectate de conferinţa regio­ Pe şantierul noii oteiării crează Ia întocmirea documen­ populaţiei din raion care apre­ curînd să-mi cumpăr o motoci­ locul naturii.
Martin şi a bateriei taţiei pentru construirea a încă cletă marca Iav/a. . ? D. MOISIUC
R.P. Chineze şi a R.D. Vietnam nală a partizanilor păcii, care de cocs ciază mult produsele acestei
Acum îmi dau seama ce a-
cu privire la retragerea volunta­ are loc astăzi în oraşul Deva. Constructorii de la noua oţe- cooperative. Printre noile sorti­
lărie Martin înregistrează zil­ mente sînt sandale bărbăteşti vantaje mari aduc economiile
rilor chinezi din Coreea şi res­ Delegaţi ai minerilor, ai oţela- din piele, care ajung pe piaţă la C.E.C. depuse lună de lună.

pectiv1 la unificarea paşnică a rilor, ai ţăranilor de pe ogoare, EUGEN BENDEA

Vietnamului, propunerea R.D. ai intelectualităţii, ăi cultelor cu un preţ de numai 43 lei, pan­ învăţător — Alba lulia
tofi pentru femei tip festival,
Germane cu privire la crearea religioase din regiunea noastră

unei Confederaţii a celor două îşi vor exprima astăzi din nou cisme biirgher pentru bărbaţi şi
altele.
state germ ane.ca şi altele ase­ hotărîrea lor fermă de a apăra

mănătoare. pacea popoarelor. In această perioadă şi co­

Şi guvernul ţării noastre se Cu aceasta însă lupta pentru operativa meşteşugărească „Gri-
şan“ din oraşul Brad a introdus
oronVinţă hotărît şi ferm p a ­ pace nu poate fi considerată în procesul de producţie trei

tru o înţelegere şi colaborare încheiată. Peste două săptămîni

rodnică între popoare. De un va avea Ioc la Bucureşti Confe­ sortimente noi de produse şi a-

larg ecou internaţional şi de o rinţa naţională de luptă pentru nume, confecţionarea mobilei de
bucătărie tip „Păltiniş" a bina­
unanimă apreciere din partea pace, iar în iulie la Stockholm —

popoarelor iubitoare de pace s-a Congresul mondial pentru de­ lelor necesare construcţiei de

bucurat propunerea tovarăşului zarmare şi colaborare interna­ locuinţe şi a mobilei tip „Si­

Chivu Stoica, preşedintele Con­ ţională. In cinstea acestor eve­ biu”. . ,„

siliului de Miniştri al R.P.R. cu nimente, cît şi după acestea, co­

privire la convocarea unei con­ mitetele de luptă pentru pace — nic progrese de seamă la exe­
cutarea lucrărilor de construc­
ferinţe la nivel înalt a conducă­ alese de curînd în regiunea U ZIN A „V IC TO R IA “ Pentru muncitorii uzinelor de la
ţie la cuptoarele 2 şi 3. La ba­ Călan au fost construite zeci de a-
torilor de guverne din ţările noastră 'ca şi toţi oamenii mun­ teria lll-a de cocs, s-au termi­ partamente in blocuri şi locuinţe in­
nat camerele regeneratoare şi dividuale, o fabrică de pline, o po­
balcanice, pentru întărirea cola­ cii, au datoria • de a continua a început executarea , cuptoare­ liclinică cu staţionar medical, un ci--'
nematograf de vară, s-a ammajat o
borării şi înţelegerii popoarelor acţiunile şi manifestările în lor. Sînt pe terminate şi lucră­ creşă şi un cămin de zi ş i ' altele.
rile de zidărie la cel de-al doilea
din această regiune. sprijinul păcii şi înţelegerii buncăr de cărbune care va ali­ p drumul cel nou Şi condiţiile de muncă s în t. altele.
menta maşinile de sarjare. La furnale, turnătorie, cît' şi la' u-
Poporul nostru, constructor popoarelor. zina de semicocs, lucrează ¦acum un
A. Z. mare număr de tineri. 'Este . ştiut că
activ ăl socialismului, ca şi ce­ L upta. pentru pace e o luptă furnalul nr. 2 se află din atiul trecut
sub patronajul tineretului. Lucrările
lelalte popoare ale ţărilor de care nu poate, fi contenită nici

democraţie populară, are nevoie o clipă, e o luptă care trebuie Se împlinesc 10 ani de la istoricul Condiţii asemănătoare de lucru e- începui pentru noi in 1948, cînd uzina
de pace pentru desăvîrşirea mă­ dusă în fiecare zi cu eforturi act al naţionalizării. In întreprinderi, .xistau şi la turnătorie. De investiţii a trecut sub conducerea statului de­
oamenii muncii fac acum bilanţul pentru mecanizarea şi uşurarea mun­ mocrat-popular. Sînt 10 ' ani de la
reţei opere de construire a unei continuu sporite. marilor realizări obţinute de d n d ele cii nici nu se vorbea. naţionalizare. Bilanţul noilor înfăp­
au devenit proprietate de stat, bun al
Muncitorii erau supuşi la o ex­ tuiri la uzina Călan este deosebit de

întregului popor muncilor. ploatare din ce în ce mai mare. bogat. S-a construit şi pus in func­ cele mai grele se execută mecanizat-
Le-au fost reduse de mai multe ori ţie furnalul nr.' 2 'complect mecani­ Pentru muncitorii tineri, . statul a
Zilele trecute, mă aflam la Uzina salariile. Pentru a-şi apăra dreptu­ zat, iar furnalul nr. 1 a fost recon­
„Victoria" din Călan. De la cornile- rile, ei au organizat greve in 1926, struit şi dotai cu instalaţii de seini- creat alte condiţii decît 'cele 'din- tre­
iut dc partid, am aflat o veste îm­ şi in 1929. Revendicările ciştigate mecanizare. La turnătorie s-au con­ cut. Şcoala medie serală, 'cursurile
bucurătoare. In cinstea aniversării de calificare etc., dau posibilitate

Printre agregatele care vor intra in , ftinefiăne anal a- Iată in clişeu aspectul exterior "al balei A •cuptoarelor primului deceniu de la naţio­ au fost însă de scurtă durată. struit două cubilouri noi şi au fost tuturor celor ce vor să înveţe, să-şi
nalizare se întocmeşte o mono­ Cătiiind să stau de vorbă si cu modernizate cele vechi. Au fost con­ însuşească noi cunoştinţe ' culturale
grafie despre istoricul uzinei. Spicu­ struite şi puse în funcţie o insta­ şi tehnice.
ind doar citeva din dalele care vor unii muncitori dintre cei mai' vechi laţie modernă de granuläre a zgurii
constitui monografia, am aflat mul­ din furnal şt instalaţii speciale de Cum să nu se bucure Kriză-fidci
te lucruri, interesante despre munca •«WIIIIW captare a gazelor de !urna!, care de lucrurile vremurilor noi- la care
şi viaţa muncitorilor de la Călan, din acum constituie un combustibil pre­ în trecut nici nu se putea • gindi?
trecut şi de acum. UN DECENIU ţios pentru cubilouri, uzina de semi- Băiatul său, Kriza Francisc, care
cocs, grupurile sociale etc. S-a con­ pînă în urmă cu ciţiva ani lucrase
Zeci de ani, înainie de naţionali­ de ia naţionalizare struit o uzină de semicocs cu două in uzină ca strungar, este acum in­
zare, la uzina de la Călan nu s-a baterii complecte, iar la bateriei lll-a giner la uzinele „Timpuri noi" din
făcut aproape nimic pentru îmbună­ din uzină, l-am găsit la turnătorie a început să producă la începutul Capitală.
tăţirea şi uşurarea condiţiilor de mun­ pe tov. Alexandru Kriza lăcătuş mo-
că. Pe timpul cînd uzina aparţinea detist. anului acesta cuptorul de fabricarea FurnaMşlii ,turnătorii şi ceilalţi
marelui grup financiar de exploata­ semicocsulai'¦ prin fluidizare, priiv.ul muncitori de la uzinele 'din Călan,
tori. condus de Ausclmit, la furnal — Lucrez la turnătorie de 37 de muncesc acum hotărîţi să dea patriei
erau angajaţi numai oameni ,,ro- ani, mai am citeva zile pînă rămân de acest fel din ţară. De citeva zile tot mai multe produse pentru a
buşti" şi cu armata făcută-, pentru ta pensie — a spus Kriza baci — contribui la ridicarea continuă a ni­
a putea depune eforturile fizice mari dar sînt mîndru că am lucrai şi eu s-au început lucrările de construcţie velului de irai al tuturor celor ce
care se cereau. Toate lucrările de 10 ani in uzina noastră. Cine nu-şi muncesc. In primele cinci luni ale a-
încărcare şi descărcare l a ' furnal se aminteşte cu cît greu îşi duceau şi la cel de-al II-lea cuptor carbo- nului, ei au dat în plus peste preve­
făceau manual. Fonia 'lichidă, des­ muncitorii viaţa pe timpul cînd u- derile. planului 340 tone fontă, şi
cărcată în cochile; trebuia ridicată'cu zina aparţinea capitaliştilor? Nu nu­ fluid. 714 ione produse turnate şi anume:
ranga şi apoi spartă cu ciocanul şi mai că salariul era. dc mizerie, dar. Uzina.de la Călan produce acum de piese metalice, vase emailate, ¦radia­
in anii 1930-1932, lucram numai 12 toare, vane pentru băi şi altele.
tmsărejgţâ tot manual Uf. vagoane. zile pe lână. Zilele unei vieţi noi aa pesté 5 ori mai multă fontă şi de
peste 4 ori mai multe 'produse turna­ A. ZAHAUIA
te. Productivitatea muncii ' a crescut

'de asemenea de 2,3 ori-;

cesta la Hunedoara, se numără şi laminorul bluming. adinei. - ......................... — — ~ ~ '» iW v » . :¦o vf-v- -v/'/V''.