Page 26 - 1958-06
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. îüSO
?f!»«««$¦’«,*%:*?«,»•¦“S*'—S' y• -^ m; * y / v : S-a mai scris şi altădată despre a luat parte la „asaltul“ peşterii-enlg-
.' % • «. ,V| *\Vt „Peştera comorilor“ din Pamir, unde, mă. Iată ce relatează e l :
¦»\\* ' \ \ ' *»*»*,* *o ' s \' **(»
după cum se spunea, acum 300 de ani, Universitatea de stat „Jdanov" din
nişte soldaţi chinezi ar fi ascuns o Leningrad a organizat un grup for
IV« comoară. Anul trecut un grup de al- mat din nouă alpinişti de categoria
Ç'V.«X> pinişti sovietici au încercat, fără suc I-a şi maeştri ai sportului, lucrători
J*.* . • - • • • ces însă, să pătrundă în „peştera co la instituţiile de învăţămînt superior
morilor". Dar ei nu au renunţat la şi la institutele de cercetări ştiinţifice
*•’«v* ° ¦•«'*'/ ¦« ' •*»*.*%'«* *•••• » ^ y \ v ^ y / ,\ f/v*volfi»'l,,,'*y1 planul de a ajunge la ea. din Leningrad.
Cunoscutul alpinist V. G. Stariţki La 2 aprilie membrii grupului au
din Leningrad, maestru ai sportului, plecat cu autocamioane din oraşul Oş
»J.. «. VN %’.o»**«' s-a reîntors recent din Pamir, unde (Kirghizia), în direcţia Pamir. Peste
10 zile ei au poposit pe. malul lacu
are lui Rang-Kul. Grupul de alpinişti a
urcat dinspre sud în vîrful versantu
lui, de unde au lăsat în jos un ca
blu de oţel şi o funie. După aceea au
In cadrul Fabricii de maşini e- ,..îa Milano (I- In India pe baza unei mul şug. Apoi una din femeile cele tori. Ea exprimă bucuria pentru început urcuşul de jos. Tot timpul
lectrice „Klcment Gotiwaid" din timilenare dezvoltări istorico- mai în vîrstă, îmbrăcată cu un faptul că zeul Krişna a ucis-o urcuşului eî au folosit cîrlige de oţel
talia) a început sociale a apărut un mare nu sari alb ca neaua, purtînd în pe Holika. mîncătoarea de oa şi scări din funie, care, cu ajutorul
i capitala R. P. Ungare funcţionează măr de ritualuri şi sărbători. braţe un buchet mare de flori meni. In prezent, sărbătoarea unui nod special, erau mereu depla
construirea unei galbene care simbolizează be1-- Holi aproape că şi-a pierdut sate spre vîrf pe funia lăsată în jos.
o şcoală pentru ucenici. După sezonul ploilor, cînd o- gul, se aşează pe un scăunel şi conţinutul religios, transformîn- La pregătirile pentru urcuş au luat par
străzi subtera rezul se coace pe ogoare, ţăra se roagă pentru prosperitatea, du-se într-un mare carnaval al te toţi alpiniştii, dar la peşteră s-a
IN FOTO: Tibor Farkaş, maistru- | nii indieni sărbătoresc atunci fericirea şi viaţa îmbelşugată a primăverii. urcat numai Valentin lakuşkin, maes
ne destinată parcării autovehi minarea diferitelor operaţii, ca cînd e lună plină sărbătoarea locuitorilor satului. tru al sportului. Acesta a fost ne
montator instruindu-şi ucenicii. In dimineaţa acestei sărbători voit să parcurgă ultimii 8—9 metri
culelor. Ea va îi accesibilă clin dozarea prafului de spălat, lim prosperităţii şi a frumuseţii nu La sfîrşitul lunii ianuarie ti copiii şi adulţii pregătesc lichi- pe un aşa-zis „perete de piatră“, dln-
MAŞINI nerele de la sate pornesc dis-dc- .de multicolore cu care ies în tr-o rocă foarte sfărîmicioasă, fiind
numeroase direcţii ale oraşului. pezirea rufelor etc. mită Lakşmi, după numele zei dimineaţă spre rîu, purtînd pe stradă stropind pe toţi trecăto
w w r/v v iiW capete vase de lemn pline cu rii. Nici un prieten, nici un ne în primejdie să se prăbuşească la fie
Strada subterană, construită la ? ţei prosperităţii. In această zi, pămînt. După ce se scaldă în cunoscut, nici un trecător nu care secundă. Dar s-au luat măsuri
cu trei roti rîu, fetele, aşează candele şi lu poate scăpa de duşurile cu li de securitate atît de jos cît şi de sus
pentru o adîncime de 5,4 m., va avea ...în S.U.A. vor avea foc în zidurile caselor se împodobesc minări în străchini şi le dau chid roşu, verde, galben, albas: şi astfel lakuşkin şi-a putut continua
transporturi drumul pe cursul apei. Apoi ele tru sau portocaliu. Se crede că drumul.
o lungime de 350 m. şi va so curînd întîlniri nocturne de te cu desene de liane, lotuşi şi alte se îmbracă în sării roşii, îşi culoarea roşie fereşte de orice
Recent au fost date în folo flori stilizate, iar unde se depo vopsesc fruntea şi mîinile în ro boală pe tot timpul anului. Sea La 19 aprilie V. lakuşkin S intrat
sinţă primele autovehicule cu luţiona problema parcării auto nis pe un teren neluminat. Jo şu şi aşteaptă răsăritul soarelui ra oamenii se strîng în jurul in peşteră. Ea este lungă de 2 m.,
trei roţi, fabricate în China, pen zitează orezul sînt marcaţi pa spre a se ruga acestuia. Este unor focuri mari şi cîntă cînte- înaltă de 1,5 m. şi lată de 20 metri.
tru transporturile poştale, tran vehiculelor într-un cartier cu o cul va fi susţinut cu mingi lu şii zeiţei Lakşmi şi se depun bi unul din numeroasele ritualuri ce populare. In peşteră nu s-a găsit nimio altceva
sportul unor cantităţi mici de consacrate luminii. decît un ou de vultur. Nu s-au desco
mărfuri şi produse agricole. în circulaţie foarte intensă. minescente. Costumele sportivi juterii, ornamente de preţ şi un In toate regiunile Indiei dife perit nici un fel de urme care să do
zestrate cu un motor Diesel de Divali este una din cele mai ritele naţionalităţi şi grupări re vedească că prin această peşteră au
30 C.P. şi avînd o capacitate de ? lor vor fi de asemenea impreg jilţ pentru zeiţă — toate vop populare sărbători. Ha are loc ligioase au sute de sărbători şi
transport de o tonă, aceste ma în octombrie şi este consacrată obiceiuri. In timpul luptei grele trecut cîndva oameni. Podeaua peşterii
şini au drept scop realizarea de site în culoare galbenă aurie. înapoierii victorioase a eroului de două secole împotriva colo
economii în transportul încăr Rama din marele război în care nialiştilor, poporul indian nu a este o stîn.că masivă, de aceea înc' erl-
căturilor mai mici şi pe distan Sărbătoarea fertilităţii este de a răpus pe regele demon Ra- dat uitării cultura sa antică,
ţe scurte. Cele 500 de maşini vana — întruchiparea răului. bogata sa moştenire spirituală. cările lui V. lakuşkin de a face săpă
de acest tip fabricate anul acesta asemenea foarte pitorească. In Divali este un prilej de veselie In prezent, în noile .condiţii so turi nu au dat nici un rezultat.
în mod experimental sînt mon pentru întregul popor. Gu cîteva ciale, el creează noi sărbători
tate din piesele fabricate de 50 zorii acestei zile ţăranii duc pe zile înaintea sărbătorii toate ca măreţe şi emoţionante care o- Timpul a fost favorabil, destul de
de fabrici din Şanhai. cîmp vase pline cu fructe şi le sele sînt văruite şi curăţite. In glindesc succesele dobindite în cald — aproape 0 grade. In acele
dimineaţa sărbătorii oamenii se lupta pentru eliberarea naţiona zile, tot timpul în jurul peşterii au zbu
Spre sfîrşitul anului acesta, gume. Aici, ei se roagă zeului scoală devreme şi, îmbrăcaţi în lă şi înfăptuirile pe calea 'dez
va apare un nou tip de auto Indra pentru fertilitate şi bel- haine noi, îşi vizitează rudele, voltării independente. rat păsări de pradă, totuşi ele nu au
vehicule cu trei roţi, cu o capa oferindu-şi reciproc daruri. Sea împiedicat pe curajoşii oameni sovie
citate de o tonă şi jumătate. ...la gospodă ră, pe acoperişul fiecărei case Cea mai mare sărbătoare care
ria agricolă de şi pe pămîntul din spatele casei, exprimă în- prezent bucuria oa tici să-şi atingă ţelul propus. Astăzi
o o © stat din Vecses menilor muncii din toată ţara din valea de la poalele munţilor se
(R.P. Ungară), se aprind două şiruri de can este proclamarea independenţei vede bine filfîiind un steag roşu înăl
se experimentează hrănirea vi Republicii India (26 ianuarie ţat deasupra inaccesibilei „peşteri a
ţeilor cu smîntînă, ouă şi făină dele de lut care ard toată noap 1950). comorilor".
de ovăz. Fireşte, sînt folosite
...medicul-şeî al secţiei a l-a nate cu o substanţă fluorescen numai ouăle ce nu corespund tea. Pe podeaua camerei de
consumului sau care nu rezistă
chirurgicale a spitalului „Istvân” tă pentru a putea îi văzute pe Ia transport. In felul acesta se primire se aşează sute de ase iozităti
poate economisi peste 50 la su menea candele care ard pînă a
din Budapesta a îndepărtat o întuneric. tă din cantitatea de lapte nece doua zi dimineaţa. Seara, întrea
tumoare de cinci kg. din stoma sară creşterii viţeilor. Dacă ex
perienţa va da rezultate satisîă
cătoare, costul obţinerii unui kg.
de carne de viţel va scădea cu
30 Ia sută.
•k
cul unui fochist în etate de 70 ...între anii 1953—1957 în ...fabricile unite de medica ga familie se adună în această Albinele „dansează".,.
mente şi prqduse dietetice din cameră îndeplinind ritualul
de ani. Specialiştii afirmă că R.P. Chineză s-au construit R.P. Ungară produc strepto- „Durga pudja“ — rostind rugă
micină injectabilă pentru trata ciuni pentru prosperitate şi fe
este vorba de un caz unic în 1.230 nave de diferite tipuri. ricire. Diferiţi cercetători din dome forma cifrei 8), iar pentru dis
mente în sectorul veterinar. niul apiculturii au remarcat că tanţe mai mari se agită lateral
practica chirurgicală. După o- -k In orăşele mai mări această uneori albinele prezintă anumi abdomenul. Cunoaşterea distan
zi se sărbătoreşe cu mult fa s t: te mişcări pe care le-au numit ţei presupune înregistrarea prea
peraţie, pacientul s-a vindecat în ...în comuna Bansko, lingă se aprind focuri de artificii, toa dansuri. S-a stabilit că aceste labilă în memoria albinei a dru
te clădirile mari sînt împodobite dansuri sînt corespondentul u- mului parcurs. Alte ipoteze ar
scurt timp. rîul Strumiţa (R.P.F. Iugosla cu şiruri de becuri electrice, în nui limbaj propriu al albinelor, explica reţinerea distanţei pe
copacii de pe străzi se aşează semnificaţia lui fiind găsirea baze olfactive (miros), apoi prin
* via), roşiile, castraveţii şi fa •jir lampioane multicolore, iar copiii unei „surse de cules“ (nectar evaluarea timpului parcurs în
solea verde se pot culege încă şi tineretul aprind focuri de ar etc.). Pentru distanţele pînă la
...colectivul Fabricii de radia din luna ianuarie. In timp ce ...întreprinderea „Metra“ din tificii şi torţe. 100 de metri între stup şi sursa zbor, sau printr-o evaluare ergo-
toare şi maşini pentru indu.siria pe alte meleaguri ale ţării dăi Blansko (R. Cehoslovacă) pro-, de hrană se execută un dans cir
chimică din Budapesta, proiec nuie iarna, ţăranii din Bansko duce aparate pentru măsurarea Holi este una din cele mai cular simplu. Pentru distanţe metrică (măsurarea lucrului
tează construirea unor maşini lucrează la cîmp în cămaşă, cu radiaţiilor radioactive. Aparatul vesele şi mai interesante sărbă mai mari de 100 de metri un
de mare capacitate. Noile ma mânecile suflecate. Acest feno are dimensiunile de 105x165x55 dans bicircular alternativ (în mecanic), adică prin forţa muş-
şini de spălat rufe, care vor de men se clatoîeşte izvoarelor ter mm. şi înregistrează intensita
servi marile blocuri de locuinţe, male din hotarul comunei, care chiulară cheltuită în timpul zbo
vor fi prevăzute cu o instalaţie asigură în permanenţă o tem tea radiaţiilor radioactive „be rului).
peratură ridicată, ceea ce per
automată de comandă. Dispozi mite practicarea horticulturii în ta“ şi „gama“ acolo unde se
tivul He comandă va efectua în lucrează cu izotopi sau cu apa Cuie din bambus
mod automat începerea şi ter- timpul iernii. rate Roentgen. ’v
Am păşit pe păniîntul Ceho Peste tot pe unde arh 'trecut In cunoscuta pagodă Hucion fost folosite pentru a fixa bazo-
în R. Cehoslovacă am intilnit o din Sucion, provincia Tean Su, reliefurile din argilă de ziduri
slovaciei odată cu primele zile mulţime de monumente istorice, au fost descoperite cuie din le de cărămidă ale pagodei.
calde ale primăverii, care in a- de castele, fortăreţe care vor bambus. Aceste cuie pătrate, Mulţi susţin că folosirea cuielor
cest an a întârziat să sosească besc despre trecutul glorios şi. lungi de 3,9 cm. s-au păstrat de bambus a fost o invenţie a
si pe meleagurile Cehoslovaciei. de luptă al Cehoslovaciei. pînă astăzi aproape noi. Fie au arhitecţilor chinezi.
Nu departe de Praga, ani vi 6.000 fotografii în legătură cu viaţa insectelor
zitat unul dintre cele mai fru-
Fraga, supranumit şi „Oraşul Din piaţa Mala Strana, dru Hradcamj cu palatele sale vechi Noul magazin \de riioclă „Dom M. Lâszlo Mocszâr, cercetă a insectelor. FI şi-a petrecut
de aur", ne-a primit cu surîsul mul urcă pînă la zidurile Cas şi biserica sa remarcabilă, Lo- Mody", „Darex“ sau „Lebăda al ing. BEREŞ FLOREA tor al Muzeului de ştiinţe na multe mii de ore în mijlocul in
grădinilor sale care se trezeau telului de unde ni se desfăşoară turale din Republica Populară
o privelişte minunată asupra bă“ sînt un exemplu a ceea ce (Continuare în pag. 4-a) ¦%. Ungară a făcut .6.000 fotografii sectelor cu aparatul fotografic
la o viaţă nouă, cu farmecul po în legătură cu „viaţa privată“ in muni.
durilor sale peste fluviul Vliava, întregului, oraş. In prim plan se «iiengnoanBH¦n— "* —— b BaBngaBBBCBC— a
observă Vysehrad-ul, reşedinţa
pe a cărui maluri se răsfiră larg legendară a Premyslovcilor (fa se numeşte magazin modern. Fabrica de coniac din Urcau, Noi soiuri de miere de albine
oraşul plin de o veşnică anima milie domnitoare în Bosnia), R.S.S. Armeană este una dintre cele
ţie. Praga, cu toate că este un care, ocolind mînăstirea Emăus, Note de drum dinfr-o ţ< Nimic nu este ţipător. Totul es mai mari fabrici de coniac din
oraş vechi, este mereu tinăr. se întinde pînă la Teatrul Naţio te ornat cu gust şi eleganţă. U.R.S.S. Ea produce anual peste Cercetătorii sovietici au pus
nal. Acest simbol al artei cehe călătorie turistică Geamurile vitrinelor (rotunjite 350.000 de decalări de coniac su Ia punct o metodă de producţie se obişnuiesc rapid cu noua lor
Nucleul istoric al oraşului este a fost construit intre anii 1868- » la margini) sînt din material perior. Coniacul fabricat aci este a mierii care permite să se ob „materie primă“ şi se apucă să
reprezentat de piaţa Staromest- 1881 prin contribuţia cetăţenilor exportat in R. P. Chineză, S.U.A., transforme nectarul artificial în
ske, împrejmuită de case vechi, şi este azi bijuteria arhitecturii reta, Acest lăcaş de pelerinaj a plastic strălucitor. Şi pretutin India şi in alte ţări. ţină miere cu calităţi noi. Pentru miere. In felul acesta, stupii se
cehe din secolul al XlX-lea. fost construit în secolul al X\/II- transformă în adevărate labora
de clădirea vechii primării a o- lea. In turnul de la faţada aces deni este prezent neonul: pe fir Ife* 1 : aceasta se pune în stup aşa zi toare farmaceutice, unde zi şi
raşului, care îşi are originea în Castelul este împărţit în trei tei biserici, se găseşte un meca me, în elegantele vitrine, lumină noapte se produce mierea do
jurul anului 1338 şi de biserica curţi distincte. Prima curte a nism cu clopoţei care la fiecare ! •' "...... >. A.r.i. sul „nectar artificial“. Albinele
Sfînta Maria de Tyn, cea mai Castelului este separată de pia fluorescentă în restaurante, ba
ţa Hradcamj prinţr-un gard de ruri, magazine. rită. Această metodă prezintă o
fier cu iniţialele Măriei. Tereza, importanţă deosebită în special
celebră biserică din epoca buşi care a amenajat această parte oră exactă cîntă un fragment din Ne-a plăcut de asemenea şi în medicină, iar prepararea
a castelului prin arhitectul său mierii se poate face şi primă
tă. ‘ Pacassi. Poarta Mathias permi „Ave Maria". In această biserică temperamentul deosebit al pre- vara şi toamna, cînd lipsesc
In mijlocul pielii se găseşte te accesul din prima curte în a florile.
doua,, unde se găseşte o ţinti se găseşte de asemenea comoa ghezilor. Peste tot am remarcat
statuia lui Jan Mus, realizată în nd din secolul al Xll-lea. Aproa
anul 1915 de către sculptorul ra bisericii catolice cehoslovace, o comportare civilizată, atentă,
L. Saloun. Sub temeliile caselor pe toată curtea a treia a Caste
lului este ocupată de Catedrala alcătuită din lucrări admirabile a oamenilor faţă de oameni. Zia N. P. loiriş a obţinut 85 de
Sfintului Guy. Această catedra soiuri de miere. Trebuie semna
lă gotică a fost fondată în locul. de artizanat artistic din secolele rul „Vecerni Praga" apare sea lată mierea „polivitaminizată“,
vechii bisericuţe romane, in seco obţinută pe baza unor extracte
din această piaţă se găsesc res lul al XlV-lea de către Carol al XVI-XVIII-lea, lucrate in aur. ra. Vînzătorii acestui ziar al o-
turile locuinţelor din secolul al IV-lea. In spatele acestei biserici
XI şi al XIIPled. In imediata se ' găseşte o aripă a castelului cu Pe o colină învecinată Caste raşului îl vînd în cîteva clipe,
apropiere a vechii primării a o- rămăşiţele fortificaţiilor din seco
raşului se găseşte Universitatea lului se găseşte stadionul ora el fiind căutat cu mult interes
Carolinum, una dintre cele inai lul al Xll-lea, şi cu remarcabila
vechi universităţi ale Europei., Străduţă de aur (sau strada al şului Praga construit in anul de un mare număr de cititori. de legume şi fructe şi chiar pe
chimiştilor), unde casele Ture .par baza unor vitamine sintetice.
nişte miniaturi, sînt construite di 1933, avînd o capacitate de Am remarcat de asemenea li Albinele unesc aceste vitamine
150.000 locuri. niştea care domneşte pe străzi,
leagănul mişcărilor husite. O rect pe zidurile fortificaţiilor. chiar şi în cele mai aglomerate diferite, le îmbogăţesc cu glu-
veche sinagogă, care datează Dincolo de Vltavci, unde odi ore de circulaţie a vehiculelor şi coză, fermenţi şi alte elemente
In colţul clin stingă al Caste nioară era vechea cetate, prin pietonilor. Oamenii merg în rîn- ce intră în compoziţia mierii o-
lului se găseşte vechiul cartier.
din secolul al XlII-lea şi un ci arterele din centru, se desfăşoa duri ordonate şi vorbesc încet. bişnuite. S-a obţinut „mierea de
mitir vechi avînd 20.000 de mor ră viaţa, modernă¦a • oraşului Tramvaiele nu sună din clopote, morcovi“ bogată în vitamina
minte datînd din secolul al XIV- Praga de azi. iar automobilele nu claxonează.
lea sînt conservate aici, pînă în In Praga. sînt foarte multe ma A, apoi mierea din diferite fruc
zilele noastre, fiind ¦ cele mai In contrast cu zidurile roase şini. Sînt nenumărate autoturis
vechi monumente de acest gen de vreme ale castelelor din car me ,,Skoda“ şi motociclete „Ja- te bogate în vitamina A şi C.
tierul Hraclcany, aici, pe malul wa", de asemenea circulă nume De asemenea s-a obţinut miere
din lume. I' ' roase scutere „Jawa". cu un conţinut de chinină, di
drept al riului Vltava,. blocurile
In partea de est a pielii Sta- noi muncitoreşti, prin numărul Seara, Praga este luminată ca feriţi hormoni şi alte substanţe
romestske se găseşte un complex lor impresionant şi prin gran
de clădiri denumite Clementi- ziua. Pînă. noaptea tirziu, marea medicinale. Vitaminele, ca şi
num, vechi colegiu iezuit, datînd doarea arhitecturii, sînt o adevă
rată mîndrie a constructorilor celelalte produse medicamentoa
cehoslovaci.
se, îşi păstrează în ele preţioa
La Praga, magazinele nu sînt de lumină care inundă oraşul
din anul 1556, care azi. este u- sele lor proprietăţi un timp
tilizat drept bibliotecă universi doar simple localuri de desfacere, nu se stinge, Pînă noaptea tir
ci, adevărate locuri de atracţie. ziu, Praga este plină de viaţă. foarte îndelungat.
tară, *":<*¦ '
