Page 27 - 1958-06

Nr. 1080
*.H32Mas BflBEMBBBBagaBare
W S iA I ^ jDjjE 1P \ U J 1HD)
Cresc rîndurile
PARTIDULUI
întărirea continuă a noduri­
lor partidului preocupă îndea­
proape organizaţia de bază
P.M.R. din cadrui G.A.C. Ilia.
Acest lucru este dovedit cu pri­
sosinţă de faptul că în ultimele
patru luni alţi 9 colectivişti, din­ fermitate pentru înfăptuirea poli­ de bază de fa cooperativa meşte­
tre cei mai harnici, au fost pri­
miţi în rîndurile candidaţilor de
partid. Printre aceştia se numă­
ră colectiviştii Ionel Stănilă,
Dumitru Crăciun, Ionel Florea
şi alţii care s-au dovedit întot­
deauna fruntaşi în muncă şi în
activitatea obştească.
Merită a îi subliniat faptul
că toţi cei primiţi în rîndurile
candidaţilor de partid au fost re­
crutaţi din rîndul activului fără
de partid şi dintre cei mai buni
utemişti, oameni pe a căror ac­
tivitate organizaţia de bază pu­
ne un mare preţ.
Tot mai multe femei
în rîndurile candidaţilor
La fabrica „Vidra“ din Orăş-
tie lucrează un număr însemnat
Să fie îmbunătăţită activitatea
cercurilor politice pentru mineri
Incepînd cu anul şcolar 1957
— 1958 din sistemul învăţămîn-
tului de partid, la minele din
Valea Jiului s-au creat cursuri
politice pentru mineri — forme­
le cele mai accesibile — în ve­
derea ridicării nivelului politic
al membrilor şi candidaţilor de
partid din rîndul minerilor.
La toate exploatările miniere
din raionul Petroşani în aceste
cercuri’ au fost încadraţi majo­
ritatea membrilor de partid. Nu­
mărul mare: de cursanţi cuprin­
şi în cercurile politice pentru
mineri se datoreşte faptului că
desfăşurarea programului cercu­
rilor corespunde condiţiilor de
muncă de Ia mine, iar tezele ce
se expun sînt legate de activi­
tatea economică şi politică a or­
ganizaţiilor de partid miniere.
Propagandişti la cursurile
politice pentru mineri au fost se­
lecţionaţi tovarăşi bine pregătiţi
din punct de vedere politic şi
ideologic, cunoscători ai proble­
melor de minerit.
Comitetul de partid de la mi­
na Vulcan, şi în ultima perioa­
dă cel de la Lupeni, se preo­
cupă de buna funcţionare a a-
cestor cercuri, de mobilizarea
cursanţilor, ajută munca propa­
gandiştilor. Muncind astfel, s-a
reuşit ca cercurile să aibă o
frecvenţă bună, cursanţii să ma­
nifeste interes crescînd pentru
expuneri şi participare Ia discu­
ţii.
— Mineri ca tovarăşul Au-
gustin Szmulţ, Aurel Savu, Ghe-
rasim Cioflica, loan Fodor şi
mulţi alţii de Ia mina Lupeni,
în tot cursul anului şcolar n-au
lipsit de la nici o şedinţă a
cercului în care sînt încadraţi.
Membri ai birourilor organi­
zaţiilor de bază de partid, ca
tov. Francisc Simion, Francisc
Gerbcrt şi alţii, se preocupă de
îmbunătăţirea activităţii cursuri­
lor, de mobilizarea cursanţilor
la învăţămînt.
A'-.oritatea organizaţiilor de
părţii 'de la mina Lupeni au a-
Aspecte de la întrecerea sportivă a copiilor de 1 IUNIE
de femei. Cele mai multe dintre
ele au dovedit prin fapte că
muncesc cu hotărîre pentru în­
deplinirea şi depăşirea planului
de producţie, că‘ sînt ataşate
partidului nostru şi că luptă cu
ticii sale.
De aceea, organizaţia de ba­
ză s-a orientat spre atragerea în
partid a celor mai merituoase
femei muncitoare. Preocuparea
de care a dat dovadă s-a sol­
dat cu rezultate dintre cele mai
bune. Din numărul de 34 can­
didaţi primiţi, 15 sînt femei
muncitoare, fruntaşe în produc­
ţie şi în activitatea obştească.
Recent, organizaţia de ba­
ză a mai primit în rîn­
durile candidaţilor de par­
tid pe muncitoarele frun­
taşe Elena Poenaru şi Lucia Ar­
gint, iar în momentul de faţă
secretarul organizaţiei de bază
nalizat în adunările generale fe­
lul în care se desfăşoară învă-
ţămîntul de partid au tras la
răspundere pe cei delăsători.
Aşa s-a reuşit ca frecvenţa la
unele cercuri să crească de la
50 Ia sută cît era în ianuarie,
la peste 90 la sută.
Din păcate, nu Ia toate ex­
ploatările miniere din Valea
Jiului cercurile politice pentru
mineri au activitate mulţumi­
toare. La minele Aninoasa şi
Petrila frecvenţa este scăzută,
birourile organizaţiilor de bază
de la multe mine nu se ocupă
cu destul simţ de răspundere de
conducerea învăţămîntului de
partid.
O situaţie puţin plăcută este
la Lonea. La cercul politic pen­
tru mineri — în care sînt în­
cadraţi cursanţi din sectoarele 1
şi 2 —- nu s-au ţinut şedinţe de
curs de peste două luni. Aceasta
datorită în primul rîud comite­
tului de partid al minei care
manifestă o slabă preocupare
pentru buna funcţionare a învă­
ţămîntului de partid.
La mina Lonea sînt mulţi
membri de partid care nu au
participat niciodată în acest an
la învăţămînt şi cu toate aces­
tea nu sînt traşi la răspundere.
Cercurile politice pentru mi­
neri constituie mijlocul cel mai
potrivit pentru ridicarea nivelu­
lui politic al membrilor de par­
tid din rîndurile minerilor, de
aceea trebuie să li se acorde
toată atenţia.
Comitetele de partid de la
exploatările miniere din Valea
Jiului au obligaţia de a lua cele
mai corespunzătoare măsuri în
vederea asigurării bunei funcţio­
nări a cercurilor politice pentru
mineri. In această direcţie in­
structorii comitetului raional de
partid trebuie să dea un ajutor
mai calificat, să se intereseze
îndeaproape de problemele lega­
te de desfăşurarea învăţămîn-
tuiui de partid.
DRUMUL SOCIALISMULUI Pacr. 3
Să fol©sim din plin
capacităţile de producţie
P.M.R., tov. Petru Argint, se Cu ajutorul tehnicienilor ale unităţilor industriale
ocupă de pregătirea politică şi
profesională a muncitoarei Tere­ Acu'în cîteva zile, am aflat că teh­ torul lor am lichidat şi unele deficien
zia Cristea, a cărei cerere de nicianul ©rban losif de la mina Pe- ţe obiective din abataj. La noi, prin
primire în rîndul candidaţilor trila a chemat pe toţi tehnicienii de la natura zăcămîntului, plouă la locul de
urmează ca în scurt timp să fie ' exploatările !Văii Jiului să sprijine muncă. Maistrul principal Ion Ordog,
discutată. mai activ brigăzile de mineri în în­ ne-a propus într-o zi să punem sub Şantierele de construcţii din lună produc numai într-un
deplinirea ritmică a sarcinilor de pro­ poditură, înainte de a arma, bucăţi de
Şi-a îmbunătăţit ducţie. In numele ortacilor mei de carton asfaltat. Tot el s-a îngrijit să Valea Jiului au adus un im­ schimb cu 20-25 la sută din
activitatea muncă, aş vrea să arăt în cele de mai ni le procure. Acum folosim cartonul,
jos, că de felul curii tehnicienii şi in­ nu mai avem apă la locul de muncă portant aport la transformarea capacitatea instalată, Dar dacă
Pînă nu de mult organizaţia ginerii înţeleg să sprijine brigăzile şi putem lucra mai cu spor.
dini abataje, depind în mare măsură bazinului nostru carbonifer în­ s-ar lucra două sau trei schim­
şugărească „Partizanul“ din Pe­ succesele acestora. Exemplul abataju­ Rezultatele ajutorului pe care ni-1
troşani desfăşura o slabă acti­ lui nostru este grăitor. acordă tehnicienii se vede. Iri luna tr-o regiune cu condiţii opli. e buri ?
vitate în direcţia primirii de noi mai avem extrase peste plan aproape
membri şi candidaţi de partid. Abatajul nr. 1 din stratul 3, blocul 400 tone de cărbune. Acum, minerii de trai pentru cei ce muncesc. Statul a investit în aceste
Ajutată însă şi îndrumată în­ IV, de la mina CJricani nu şi-a în­ din brigadă privesc cu mîndrie cum
deaproape de către comitetul o- deplinit’ sarcinile de plan pe primele pe tabla de onoare a minei, abatajul Paralel cu dezvoltarea lucrări­ construcţii de hale, ateliere,
răşenesc de partid, această or­ 4 luni ale anului, rămînînd dator cu nostru este printre cele fruntaşe. S-au
ganizaţie de bază şi-a îmbună­ peste 400 tone de cărbune. Cauzele au făcut acum împărţirile oamenilor pe lor de construcţii, în cadru! maşini şi utilaje importante
tăţit simţitor munca. fost multe: condiţii grele de muncă abataje pentru luna iunie. Este sem­ Trustului 7 s-a creat la Llive- fonduri băneşti, care trebuie
în abataj, dese abateri de la disci­ nificativ faptul că. mulţi mineri, care
De la începutul acestui an ri înainte nici nu voiau să audă de a- zeni o bază de producţie indus­ recuperate I Şi aceasta se poa­
pînă acum, această organi­ plină, un ajutor slab din partea maiş­ cest abataj, au ţinut să vină în bri­
zaţie de bază a primit gada noastră. trială pentru nevoile construc­ te face doar prin producţie,
în rîndurile candidaţilor de trilor de revizie. In luna mai, brigada torilor. Ea cuprinde o moară prin utilizarea din plin a su­
partid un număr de 14 coo­ Succesul brigăzii noastre ne dă în­
peratori. Printre aceştia se din acest abataj a fost reorganizată, crederea că beneficiind şi pe mai de­ de calcar, filer şl barită, ate­ prafeţelor de producţie şi uti­
află zidarii Carol Pap şi Marin parte de ajutorul concret şi permanent
Voicu, zugravul losif Danciu, întărită cu mineri destoinici, elemen­ al inginerilor şi tehnicienilor secto­ liere' de tîmplarie, ateliere de lajelor instalate.
tîmplarii Gh. Crişan şi loan So- rului, vom putea rvtrage tot mai mult
mănescu. Majoritatea acestora tele nedisciplinate au fost scoase din cărbune. De altfel, sîntem hetărîţi ca construcţii metalice, un cubi­ Vina pentru această situaţie
sînt distinşi cu insigna de în prima decadă din iunie, să recu­
„Fruntaş în producţie“, lună de rîndurile ei, iar tehnicienii au început perăm. toată rămînerea în urmă din lou pentru turnat piese de fon­ de netolerat o poartă conduce­
lună depăşindu-şi planul de pro­ să se preocupe mai atent de nevoile cele patru luni şi o vom realiza ! tă, ateliere de întreţinere şi re­ rea Întreprinderii 712 produc­
ducţie în proporţie de 50—70 paraţii auto cu secţiile: strun- ţie industrială (director tov.
la sută. brigăzii. De abatajul nostru răspund MIRON NASALEAN
tehnicienii Dumitru Enaclie, Ştefan brigadier la sectorul II gărie, montaj, vulcanizare, Cita Gheorghe), care nu se în­
lectrică, vopsitorie şi altele. grijeşte de procurare de co­
Domoş şi Constantin Dcbîrceanu, pre­ mina U n e a m .
cum şi maistrul miner principal Ion Toate aceste ateliere şi secţii menzi pentru unităţile î'er.pec-
sînt bogat dotate cu maşini şi tive. De pildiă, atelierele de tîm­
Ordog. Aceştia vin mereu în abataj, se
utilaje moderne, de mare cap .• plărie ale întreprinderii de in­
interesează de nevoile noastre, ne Hau citate, care pot face faţă cer'n- dustrie locadă „6 August1' şi
sfaturi cum să lucrăm mai productiv, ţelor unei producţii cuprinzîni cooperativei „Partizanul“, gem
se îngrijesc să nu ducem lipsă de un larg sortiment de produs"1 de diferite'comenzi ca tejghele
goale şi de lemnul necesar. Cu aju- şi bunuri de consum. şi rafturi pentru noile magazi­
Cercetînd îndeaproape activi­ ne, mese', scaune, paturi, dula­
tatea zilnică a acestui complex puri pentru noile cămine mun­
de producţie industrială, mo­ citoreşti ale C.C.V.J., mobilier
dern şi bine înzestrat, se pune pentru. şcoli, uşi şi ferestre
întrebarea: cît produc unită­ pentru noile locuinţe individua­
ţile industriale respective, cum le, incit executarea comenzilor
sînt folosite suprafeţele de pro­ respective se face uneori cu în­
Populaţiei din Hunedoara ducţie aşa de bine utilate şi do­ tîrziere de 6-12 luni. Oare cei
mai multe legume si zarzavaturi tate cu tot ce-i necesar ? de la atelierul de tîmplărie din
Dintre toate unităţile "do Livezeni n-ar putea efectua a-
producţie industrială ale Trus­ semenea lucrări şi ei ? Atelie­
tului 7, moara de măcinare es­ rele de tinichigerie, lăcătuşerie
te folosită mai din plin, pen­ din Livezeni ar putea şi ele
tru că primeşte continuu 1 produce maşini de gătit, gri­
Ne aflăm în sezonul cînd să preia de la producători corespunzător. Datorită acestui menzi de mozaic, filer, barită şi laje, garduri metalice şi alte
populaţia consumă caniiiăţi în­ (G.A.S. Simeria, G.A.S. Câlan, lucru peste 250 kg. fasole au
semnate de legume şi în spe­ putrezit nemaiputîncl fi folosite. alte asemenea produse de mă­ asemenea produse, ceea ce nr
cial zarzavaturi. Un rol impor­ G.A.C. Petofi Săndor-Deva şi cinare. In mai mică măsură — face ca toate aceste unităţi ale
tant in aprovizionarea populafiel altele) şi să furnizeze unităţii Ne întrebăm, cine va plăti ce­
cu legume şi zarzavaturi îl au le 250 kg. fasole care s-au stri­ dar totuşi cu un indice accep­ Trustului 7, să producă din
de desfacere decît 6.400 kg. zar­ cat din cauza lipsei de interes
unităţile aprozar din regiune. Şi zavaturi, din care 5.900 kg. spa­ ce se manifestă în depozitarea tabil — lucrează atelierele de plin, aducînd în acelaşi timp
nac şi 500 kg. ceapă verde. mărfurilor ?
întreţinere şi . reparaţii auto venituri însemnate- statului.
In alte boxe ale silozului se (pentru că şoferii trustului se In această direcţie ar mai fi
găsea ceapă verde, gulioare şi
salată. Acestea, deşi erau aduse pricep să strice maşinile, in­ o soluţie : dacă constructorii
de două zile de la producători
pentru că oraşul Hunedoara es­ (G.A.C. Petofi Săndor—Deva), cit totdeauna atelierele ău de cred că nu ar putea asigura o
te un mare centru muncitoresc, totuşi nu fuseseră puse în vîn­ furcă cu aglomeraţia de diferi­ folosire din plin a unităţilor
zare. te reparaţii). Totuşi, atelierul lor de producţie.industrială* a-
unde cerinţele sînt şi ele mari, RAIDUL NOSTRU de strnngărie al bazei de uti­ tunci, unităţile respective (a-
Am vizitat şi cîteva centre de
am organizat zilele trecute un desfacere din cele 18 cîte are laj şi transnort din Livezeni telierul de tîmplărie cu toate
O.C.L. Aprozar Hunedoara in
raid pe la cîteva unităţi apro­ tot raionul. La centrul nr. 25, (dotat cu 6 strunguri dintre anexele lui, atelierul de con­
de pildă, am găsit puse în vîn­
zar pentru a vedea cum se o- Cifrele de mai sus se referă zare salată şi ceapă verde care care 3 strunguri romîneşti „lo­ strucţii metalice, turnătoria
erau complect necorespunzătoa­ sif Rangheţ“, o freză, un bur­ etc.) să fie cedate întreprinde­
cupâ acestea de aprovizionarea, numai la oraşul Hunedoara, fără re. Aceste produse, la care se ghiu, o raboteză etc), are ca­ rii de industrie locală „6 Au­
mai adăugau şi cartofii încol­
depozitarea şi desfacerea legu­ celelalte centre muncitoreşti ca pacitatea să execute în plus şi gust“, cu obligaţia ca comen­
Simeria, Călan, Teliuc şi Ghe- ţiţi, erau aproape putrede. Ace­
melor şi zarzavaturilor......k-, eaşi situaţie am găsit-o şi la
' Iar('care''trebuie să fie aprovi­ centrele nr. 21, 24, 29, ş.a. alte comenzi decît cele necesa­ zile Trustului 7 să fie executa­
re reparaţiilor auto.
Cînd planul este realizat zionate cu'legum e şi zarzava­ ? te cu precădere. In 6 luni "din
doar în... scripte turi tot de către centrul de con­ Acestea sînt numai cîteva as­ Foarte prost se stă insa in an, s-ar produce suficient pen­
tractări şi achiziţii din Simeria. pecte constatate cu ocazia rai­ problema utilizării suprafeţelor tru acoperirea nevoilor .con­
Pe lingă unitatea de bază (fi­ Datorită neglijării preluării dului. Ele însă sînt mai multe
liala de desfacere) din Hune­ zarzavaturilor de la producătorii şi pe care aproape zilnic le se- de producţie la celelalte unităţi structorilor, iar în restul de
doara funcţionează un centru zisează oamenii muncii. De a-
de contractări şi achiziţii cu se­ din regiune unitatea de des­ ceea, se impune ca O.C.L. Apro­ industriale din Livezeni. De luni s-ar putea produce . pen­
diul in Simeria. Acesta are sar­ facere a lipsit piaţă de tru­ zar Hunedoara (director tov.
cina să contracteze, achiziţione­ fandale şi a aşteptat să Teodor Berghicin) şă ia măsu­ pildă, atelierul de tîmplărie tru nevoile celorlalte întreprin­
ze şi să furnizeze filialei de des­ le primească din regiunea rile corespunzătoare pentru a-
provizionarea oamenilor muncii cuprinde o hală marc de tîm­ deri şi pentru populaţia din ra­
Craiova şi raionul Arad, cînd a- din oraş cu caniiiăţi suficiente
cestor regiuni deja nu le mai de legume şi zarzavaturi de plărie mecanică, o hală de tîm­ ion. Primind aceste ateliere
bună calitate.
plărie manuală, spaţii de grun- pentru a le folosi din plin, în­
i p I. MANEA
duire şi depozitare a producţiei treprinderea. „6 August,“ şi co­
facere legume şi zarzavaturi pe trebuiau. Acest lucru a dus şi la finite, birouri (toate avînd în­ operativa „Partizanul“, n-ar
baza unui plan. Meritul tova­ ridicarea preţului de cost al
călzire centrală), o uscătorie mai fi nevoite să solicite noi
răşilor de aici constă în faptul produselor, iar mărfurile fiind modernă a lemnului cu aer cald fonduri pentru înfiinţarea de
că şi-au îndeplinit şi chiar depă­ puse in vînzare cu întîrziere şi- şi instalaţii automate, o cen­ ateliere, procurare de utilaj ca
şit planul — aşa după cum spun au pierdut din calitate.
ei. De pildă, au avut în plan să trală termică etc. In luna a- să-şi mărească capacităţile a-
contracteze recolta de pe 16 ha. Mai multă atenţie
Ei au contractat 270 tone legu­ depozitării şi desfacerii prilie, din lipsa de comenzi, teljerelor existente, etc.
s-au produs aici abia 630 m.p. Tovarăşii din conducerea
tîmplărie, în timp ce utilajele Trustului 7 şi a comitetului e-
me şi zarzavaturi, adică recol­ Pentru depozitarea mărfuri­ instalate au o capacitate de xecutiv al sfatului popular ra­
ta de pe 28 Im. lor, O.C.L. Aprozar Hunedoara 3.000 m.p. pe lună, dacă se lu­ ional, ar trebui să studieze mai
Să vedem insă care este si­ are la dispoziţie un siloz şi al­ crează numai intr-un singur atent această problemă şi să ia
tuaţia de pe piaţă. Ne aflăm in te dependinţe. E drept că aici schimb. Situaţii identice pot fi măsurile adecvate pentru o
a treia lună de cînd pe piaţa nu am găsit depozitate prea întîlnite şi la atelierul metalur­ mai bună folosire a capacită­
gic, atelierul de tinichigerie, la
oraşului au apărut trufandale multe mărfuri, dar lucru mai turnătorie şi alte unităţi indus­ ţilor de producţie a unităţilor
de legume şi zarzavaturi. In a- grav este că şi cantităţile mici triale din Livezeni, ale Trustu­ industriale din Livezeni.
cest timp centrul "dă contrac­ de ceapă, gulioare, salată şi fa­ lui 7 construcţii care lună de MIHAl ŞTEFAN
tări şi achiziţii nu s-a străduit sole erau depozitate in mod ne- 'V-nTV-
Grupul concurenţilor )
mare, nu se ştie, pînă i
a ._ la urmă, cine va cîşti-j
'*mSir ga. Deocamdată, ,plu-j
) tonul“ e compact şi se dă o lup-j
j tă aprigă pe traseu...
FOTO I. TEREC
} A ciştigat „lupta“...
.1 întrecerea i-a dat emo-
;>ţii puternice dar, pînă
3’ ldaatuărmcuă,trleec-aereîanvliinnsi,eio-de sosire, j
j La capătul cursei au aşteptat-o
Dpremiile pe care îe-a rîvnit atita.j
FOTO I. TEREC 3