Page 28 - 1958-06

Pag. 4
Declaraţiile făcute de
arhiepiscopul Makarios
la Alexandria
GAIRO 7 (Agerpres). — Zia- gravează problemă Ciprului, se-
ul „Egiptean Gazette” scrie că
a 5 iunie arhiepiscopul Maka­
rios, lider al mişcării de elibera­
re din Gipru, care se află în
prezent în vizită în regiunea e-
gipteană a Republicii Arabe U-
nite, a declarat în cadrul unei
conferinţe de presă care a avut
.loc la Alexandria că dacă gu­
vernul englez nu va satisface
în scurt timp revendicările ci­
prioţilor care-şi apără dreptul de
autodeterminare, problema Ci­
prului va fi transmisă O.N.U.
Anglia, a spus Makarios, a-
Planurile agresive ale N. A. T. O
în Marea Baltică
BERLIN 7 (Agerpres). — Marea Baltică. Pentru realiza­ Lupte violente între trupele franceze
Ziarul „Neues Deutschland“ a rea acestor planuri la şantierele
publicat un articol al vice-ami- navale din Germania occidenta­
ralului W.- Ferner, despre planu­
rile agresive ale N.A.T.O. în
Marea Baltică. Amintind despre
manevrele N.A.T.O. in partea
de vest a Mării Baltice din
toamna trecută, W. Ferner subli-
'¦'¦ză că în prezent in porturile
R. F. G. din Baltica — Kiel şi
Fleksburg, slnt concentrate 75
la sută din navele flotei vest-
germane.
In articol se arată că forţelor
navale ale Germaniei li se re­
zervă un rol special în pla­
nurile blocului nord-Atlantic in
PLOI RADIOACTIVE DEASUPRA
OCEANULUI PACIFIC
La vest de insulele .Mariane
şl la nord de insulele Garoline
îşi desfăşoară cercetările, în ca­
drul Anului Geofizic Internaţio­
nal, o expediţie a Academiei de
Ştiinţe a U.R.S.S., pe vasul
„Viteaz”. Această regiune se a-
flă la o 'distanţă de 3.000 kilo­
metri vest de insulele Marshall,
unde S.U.A. efectuează experi­
enţe cu bombe nucleare.
in ziua de 23 mai, cercetăto­
rul V. P. Petelin de la Institu­
tul de oceanologie al Academiei
de Ştiinţe a U.R.S.S., contro­
lând radioactivitatea apei care
(Urmare din pag. 2-a)
moaşe castele cehe, Karlstejn,
opera celebrului arhitect Ma-
iyas dArras. Castelul a fost con­
struit in timpul domniei lui Ca­
ro! al IV-lea pentru a-şi ascunde
aci comoara. Tot aici era şi re­
şedinţa Iui de vară şi locul de
refugiu cirul Praga era atacată
de duşmani. Castelul, prin mă­
reţia lui, domină întreg peisajul
care se întinde la poalele zidu­
rilor sale.
Drumeţind pe meleagurile larii
prietene ne-am oprit şi in satul
Lidice. ¦înainte de cel de-al doi-
*lea război mondial Lidice era
un sat neînsemnat de mineri şi
ţărani cehi. La 10 iunie 1942 in­
să, Lidice a. devenit cunoscut in
întreaga lume. Din ordinul lui
Hiţler, în dimineaţa zilei de W
iunie 1942, toţi bărbaţii şi bă­
ieţii din sat mai mari. de 14 ani
au fost împuşcaţi şi îngropaţi
intr-o groapă, comună. Femeile
şl copiii care au rămas au fost
deportaţi. Dugâ ce satul a fosi
ars, bandele hitleriste au. arat
si nivelat terenul. Muzeul sa­
tului. împreună cu crucea la pi­
cioarele căreia se găseşte groa-
oa comună unde nu fost îngro-
naţi locuitorii nevinovaţi ai sa­
tului Lidice, au rămas in amin­
tirea celor omoriţi de bes­
tialităţile ocupanţilor hitleristi.
Satul nou, complect, reconstruit
de către statul cehoslovac, pre­
cum. şi im.ensa grădină cu tran­
dafiri, unde se găsesc sădiţi
trandafiri trimişi din toate ţă­
rile lumii, sini. un simbol al lup­ rnas Edison. Tot ta Brno am
tei împotriva reînvierii nazismu­
lui.
-ir
Brno ocupă după Praga al
doilea loc şi ca număr de locui­
tori (271.000) şi ca importan­
ţă economică, fiind unul dintre
cele mai vechi si renumite cen­ cehii la lacul artificial format tindeni. în această ţară
Redacţia şi adtniiiishajia ziarului str. 6 Martie nr. 9, ii
mănînd discordie între greci şi
turci. Problema nu constă în
divergenţele dintre greci şi turci
ci în contradicţiile dintre poli­
tica Angliei şi aspiraţiile po­
porului cipriot.
Makarios a declarat că .me­
todele barbare la care recurg,
autorităţile engleze în Gipru
pentru înăbuşirea mişcării de e-
liberare naţională, nu lac decit
să întărească hotărirea poporu­
lui din Cipru de a lupta pentru
obţinerea scopurilor lor.
lă se construiesc în prezent nu­
meroase nave de război şi nave
auxiliare. In afară de aceasta
R.F.G. urmează să primească în
cursul acestui an -din Anglia,
Franţa şi S.U.A. 15 nave de
război printre care 12 contra-
torpîloare cu un deplasament de
2.200 tone fiecare. In articol se
vorbeşte de asemenea despre în­
cercările întreprinse de anumite
cercuri de a încredinţa comanda
forţelor armate unite ale NATO
in Marea Baltică unor foşti o-
fiţeri de marină hitleristi.
»©-
cădea sub formă de ploaie, a
constatat că ca conţine o oare­
care doză de substanţe radioac­
tive. La început, cantitatea de
substanţe radioactive era neîn­
semnată, pentru ca pînă la 20
mai să ,cre.as.că de cîteva sute
de ori. Pentru a nu primejdui
viaţa membrilor expediţiei s-a
hotărît încetarea lucrărilor ştiin­
ţifice şi retragerea vasului „Vi­
teaz” din regiunea infectată.
Totodată pe vas s-au luat măsu­
rile profilactice necesare.
Cu ocazia lucrărilor stiintifi-
prin Republica M alawi
tre industriale şi comerciale ale
Cehoslovaciei, cit şi a Europei
centrale. Reprezentanţi comerci­
ali şi tehnicieni din lumea în­
treagă se întilnesc aci in fiecare
an cu ocazia expoziţiei ele ma­
şini şi utilaje cehoslovace.
Monumentele istorice din
Brno, precum şi frumoasele îm­
prejurimi, oferă vizitatorului im­
presii de neuitat. In cursul şe­
derii. noastre la Brno am admi­
rat printre altele vechea primă­
rie a oraşului, in stil gotic sub
poarta căreia alinia de tavan un
crocodil împăiat, donat oraşului.
Brno de către împărăteasa Aus­
triei, Maria Tereza, precum şi
mînăstlrea Capucinilor şi cripta
unde se află mormintul pandu­
rului ceh, Trenk. Am vizitai ele
asemenea fioroasa închisoare
Spilberk, cu catacombele ei, con­
struită în timpul Măriei Tereza
unde au fost întemniţaţi nume­
roşi. patrioţi cehi, italieni şi po­ mobili, veseli şi spirituali. Ora­
lonezi, care au luptat pentru
libertate. Aici şi-au ispăşit pe­
deapsa carbonarii italieni, în
frunte cu poetul tor Silvio Pel-
lico, precum şi celebrul haiduc
Babinskij. In limpul celui, de-al
doilea război mondial, în aceas­
tă închisoare si-au găsit moar­
tea mulţi, patrioţi cehi, întrucit
hiileriştii au transformat-o din
nou din muzeu în închisoare.
In sala Operei din Brno a fost
instalată pentru prima dată in
Europa lumina electrică. La pri­
mul spectacol cu iluminat elec­
tric, a participat ca invitat cele­
brul inventator american Tho­
văzut cel mai mare spital mo­
dern de copii, din Europa. Spi­
talul este, deservit de 80 de me­
dici şi de 200 surori.
La marginea oraşului am ad­
mirat frumuseţea ,,marii, din Ar-
no", cum obişnuiesc să-i. spună
DRUMUL SOCIALISMULUI
Rezultatul alegerilor
Sin Rhodesia de sud
LONDRA 7 (Agerpres). —
In Rhodesia de sud au avut loc
alegeri parlamentare. Agenţia
Associated Press relatează că
partidul federal unit a obţinut
17 locuri din c.ele 30 de manda­
te asigurîndu-şi astfel majorita­
tea. Partidul dominionului a
obţinut 12 locuri. Nu este. cu­
noscut încă rezultatul intr-o
circumscripţie electorală. Parti­ ază agenţia Reuter, majoritatea
dul dominionului care a fost celor 55.000 de alegători este
inirînt în alegeri se pro­ constituită din europeni.
şi partizanii algerieni
ALGER 7 (Agerpres). — Un
comunicat al comandamentului
militar francez din Alger anunţă
că in cursul ultimelor trei zile
au avut loc în diferite sectoare
ale Algeriei lupte violente între
trupele franceze şi partizanii al­
gerieni.
In special in regiunea Tebessa,
în apropierea frontierei cu Tu­
nisia, poziţiile franceze au fost
violent atacate de grupuri de
partizani algerieni. Trupele fran­
ceze au suferii pierderi. In de­
partamentul C onstantine şi in
regiunea muntoasă trupele fran­
ce ale membrilor expediţiei de
pe „Viteaz”, relatează profeso­
rul V. Bogorov, director adjunct
al Institutului de oceanologie al
Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.,
membrii expediţiei au putut con­
stata că pe numeroase insule
mici din Oceanul Pacific nu e-
xi-stă nici' rÎLiri, nici alte surse
de apă. De aceea, apa de ploaie
este aşteptată atît de băştinaşii
de pe insule, cît şi de echipa­
jele vaselor care navighează în
aceste ape, cn unica sursă de
apă de băut, fără ca ei să ştie
cît de dăunătoare e sănătăţii.
prin construirea barajului. Knini-
ce, pe care poţi face o plimba­
re plăcută cu vaporaşe antre­
nate cu motoare electrice cu a-
cumulatori.
-k
Ultimele zile ale vizitei noas­
tre in Cehoslovacia le-am pe­
trecut la Bratislava, capitala
Slovaciei, aşezată pe Dunăre. O-
rasul este foarte frumos. Aşe­
zarea lui pe versantul sud-es-
tic al munţilor Carpaţii mici
( Mnle Karpaiij) şi pe marginea
fertilă a Dunării dau acestui o-
raş o poziţie pitorească. Bratis­
lava este mărginită de coline,
de cîrnpii, de păduri, de vii, de
coifuri romantice, care împreu­
nă cu Dunărea formează Un an­
samblu armonios.
Locuitorii acestui oraş sînt a-
şul are şcoli superioare de toa­
te genurile, întreprinderi indus­
triale şi comerciale de seamă.
Bratislava este un port impor­
tant pe Dunăre şi un însemnat
centru turistic naţional.
Vizitatorii. acestui, oraş au po­ dere din economie au început
sibilitatea de a admira aci o
mulţime de monumente arhitec­
tonice, culturale şi artistice:
castelul din Bratislava care es­
te restaurat, o veche primărie,
biserici vechi, case vechi 'de ale
buşiţilor, casa pionierilor, ga­
leria naţională, muzee şi locuri
unde şi-aă 'petrecut timpul Be-
ethoven, Mozart, Lizst şi Hiuri-
mel cînd au locuit la Bratisla­
va.
Ani părăsit teritoriul cehoslo­
vac plăcut impresionaţi de toi
ceea ce am văzut': de trecuivi
glorios al poporului ceh, de 'pre­
zentul plin 'de lumină şi vială.
de spiritul de muncă, de viaţă
civilizată care domneşte pretu­
188-189. Taxa plăf’tă In numerar conform aprobării Direcţiunii C en *n!e !' ! l K. m. 2'Ui 42(1 din 6 noiembrie 1919. — lip a n ii: fnlreprinl-rea Poligrafică „) Mai" — DEVA.
Nr. 1080
¦»-vmemxBsa ®C-Ow?lll EBSW.:TE1WTOaBBH
x d iim jel®
In semn de solidaritate cu greviştii
din transportul cu autobuse din Londra
nunţă pentru o politică de LONDRA 7 (Agerpres). — cele mai mari de depozite din menii muncii din alte oraşe din
discriminare rasială similară Greva lucrătorilor din transpor­ partea de sud-est a ţăr ii. Anglia. La 5 iunie au declarat
partidului naţionalist din u- turi cu autobuse, a şoferilor şi grevă la Southend 400 lucrători
niunea sud - africană. Par­ hamalilor din Piaţa Smithfield Ziarele anunţă că organiza­ ai societăţii de autobuse Eastern
tidul liberal unit condus de Gar- şi docherilor din Londra se bu­ ţiile dc bază ale sindicatului na­ National Comp.
field Todd, care sprijină emanci­ cură de un sprijin tot mai larg ţional al feroviarilor au îndem­
din partea oamenilor muncii nat .pe lucrătorii metroului din Oamenii muncii şi organiza­
parea populaţiei negre, nu a din Anglia. In semn de solida­ Londra să nu lucreze în fiecare ţiile sindicale din Anglia critică
luat nici un mandat fapt care cu asprime atitudinea conduce­
nu este surprinzător dacă se luni, pînă va lua sfârşit greva rii congresului sindicatelor bri­
ţine seama că, aşa cum sublini­
ritate cu lucrătorii din Piaţa lucrătorilor din trasportul cu tanice faţă de muncitorii gre­
Smithfield se află în grevă a- autobuse din Londra. Conducă­ vişti. Consiliul General al Con­
proape 20.000 de docheri din torii a 11 din cele 20 de organi­ gresului a recomandat, 'după
Londra, ceea ce reprezintă aproa­ zaţii sindicale ale lucrătorilor cum se ştie, lucrătorilor din
pe 65 la sută din numărul Iota! de la metrou au fost de acord transportul cu autobuse să în­
al docherilor. cu acest lucru, in ciuda atitudi­ ceteze greva şi să înceapă tra­
nii negative a comitetului exe­ tativele cu conducerea1societăţii,
In Chatam (districtul Kent)
ceze susţinute de artileria grea au încetat lucrul şoferii caro cutiv al sindicalului. In semn deşi administraţia refuză în mod
au efectuat aşa-zise „operaţii de deservesc depozitul de carne de solidaritate cu greviştii din hotărît să satisfacă revendicări-
Hammans — unul din centrele Londra, încetează lucrul şi oa­ le muncitorilor.
curăţire“.
Situaţia din Franţa şi Algeria
Fasciştii îşi intensifică aefiunile împotriva i,FronfuÎ de eliberare najională din A lgeria
ordinei republicane nu va recunoaşte nici o solufie, oricît
PARIS 7 (Agerpres). — Din ger „comitetele de salvare pu­ ar fi' ea de i s p i t i t o a r e a1
relatările presei rezultă că în blică” au început în Algeria „a
Franţa se intensifică activitatea doua etapă” a mişcării de 13 NEW YORK 7 (Agerpres). presă occidentale relatează des­
aşa-ziselor „comitete de salvare mai al ărei scop pe plan naţio­ Agenţia France Presse anunţă pre o declaraţie făcută presei de
nal constă în a obţine demisia că, la cererea reprezentantului Ferhat Abbas, unul din fruntaşii
publică” care încep acum să ac­ tuturor miniştrilor membri ai Tunisiei, grupul statelor Asiei Frontului de eliberare naţională
parlamentului, precum şi lichi­ şi Africii membre ale O.N.U. se algerian, care a arătat că
ţioneze deschis. După cum a- darea definitivă a „sistemului“. va reuni la 11 iunie la New „Frontul de eliberare naţională
York pentru a discuta cererea din Algeria nu va recunoaşte
nunţă agenţia France Presse, In acest scop, scrie ziarul, nici o soluţie imperialistă, ori­
Delbeqoue, preşedintele „comite­ de înscriere pe ordinea de zi cît ar Ii ea de ispititoare, pe ca­
ziarul algerian „Echo D’Alger” a viitoarei sesiuni a Adunării re cercurile colonialiste ar dori
Generale a problemei algeriene. să o impună problemei algerie­
a publicat o declaraţie a „co­ ne. Singura soluţie acceptabilă
Corespondentul agenţiei Rcu- a problemei algeriene constă în
mitetului de salvare publică din tului de salvare publică” din ter reproduce în legătură cu a- recunoaşterea fără condiţii a in­
Paris“. Acesf comitet îşi expri­ Algeria intenţionează să plece la ceasta o declaraţie a unui pur­ dependenţei Algeriei... Franţa
tător de cuvînt al Frontului de poate li sigură că nu va obţine
mă încrederea în De Gaulle şi 9 iunie la Paris unde urmează eliberare naţională din Algeria, niciodată victoria căci poporul
în care acesta subliniază că algerian nu va accepta să pă­
cere formarea unui guvern de să intre în contact cu reprezen­ recursul la O.N.U. este necesar răsească armele înainte de a
în. urma continuării politicii de avea certitudinea că va putea
salvare publică”. tanţii comitetelor corespunzătoa­ represiuni militare dusă de cer­ trăi într-o Algerie independen­
curile colonialiste franceze îm­ tă“.
Ziarul „Le Monde” scrie îrj nu­ re din Franţa şi să creeze un potriva populaţiei algeriene.
mărul său din 6 iunie că există aşa numit „comitet naţional de Pe de alta parte, agenţiile de
destui „complotişti care în pre­ salvare publică”,
zent îşi găsesc adăpost în corni - •k
tetele de salvare publică ce se PARIS 7 (Agerpres). — Con­
pregătesc să acţioneze pe faţă”. ducerea centrului sindical „Force ---------------------------- ©©- „f
Ziarul arată că „...De Gaulle ar Ouvriere“ (de orientare socia­
putea intra în conflict cu cei listă) a adoptat o propunere a- Războiul ^rănesc din Columbia continuă
mai energici şi cei mai pasionaţi dresată lui De Gaulle, oieşe-
oameni "carc-l sprijineau !eri... dintele Consiliului de Miniştri, NEW YORK 7 (Agerpres). partamentele învecinate ciocni­
Numai în măsura în care va ren cu privire la iniţierea unor tra ­ — Potrivit relatărilor presei a- rile detaşamentelor de ţărani cu
mericane şi columbiene, războ­
iul ţărănesc din Columbia con­ trupele guvernamentale şi poli­
şi să smulgă rădăcinile pe care tative. Comisia executivă decla­ tinuă. Potrivit afirmaţiilor re­ ţia s-au intensificat foarte mult
în ultimul timp. Corespondentul
ie-a prins în armată „mişcarea ră că intenţionează să elucide­ vistei columbiene „Semana“,
ţăranii luptă împotriva „marii agenţiei Associated Press anun­
'le 13 mai” (începutul rebeliunii ze împreună cu preşedmtelc ţă că în urma acestor ciocniri
din Algeria N.R.) el va putea Consiliului de Miniştri proble­ burghezii c.erînd efectuarea ime­ îşi pierd viaţa în fiecare lună
aproximativ 1000 persoane. In
restabili disciplina şi supune­ ma „drepturilor şi prerogative­ diată a unei reforme agrare“. In
zece ani au murit în ţară peste
rea”, scrie ziarul. lor mişcării sindicale“. departamentul Toi ima şi în de­ 280.000 de persoane.
„Comitetul de salvare publi După cum s-a mai anunţat,
că” din Algeria, scrie ziarul Confederaţia Generală a Muncii
„France Soir“, încearcă să cu­ a respins această propunere, iar
cerească metropola din punct dc „Confederaţia franceză a oame­
vedere politic. In limp ce gene­ nilor muncii creştini“ . „se va
ralul De Gaulle se afla Ia Al- menţine în expectativă”.
>0 ----- ;... . .....: ------ 9 şi II) IUNIE 1958
Raportul anual al secretariatului O.N.U. SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
cu privire la situaţia economică
internaţională pe 1957 DEVA: Ultima vrăjitoare; PETRO­ Dracul p ăcălii; BARU MARE: Lu­
ŞANI ; Verstele de f o c ; Coordonate mea facerii; SEBEŞ : S-a întîmpiat
NEW YORK 7 (Agerpres). la sfîrşitul anului trecut mai necunoscute; HAŢEG; Poveste despre la Belgrad ; BRAD : Ispita ; ALBA
Secretariatul O.N.U. a dat pu­ scăzut decît la începutul anului, prima dragoste; IL.IA : Intîlnire la IIJLIA: S oldaţii; ORAŞTIE : Simfonia
blicităţii prima parte a rapor­ iar în 1958 s-a format un „sur­ bai: TEIUŞ: Kalin Vulturul; LONEA: Leningradului; ZLATNA: S-a întîmpiat
tului anual cu privire la situa­ plus dc capacităli dc produc­ Flacăra stinsă; APOLDU DE S U S : la Belgrad; HUNEDOARA: Un pa­
ţia economică internaţională pe ţie”. Sacrificiul de Anul Nou; SIMERIA: har cu bere.
1957. In partea introductivă a
raportului se subliniază scăde­ Deşi autorii raportului încear­ SELECT1UNI DIN PROGRAMUL DL RADIO
rea activităţii de afaceri în lu­ că să dovedească că actualul
mea capitalistă şi îndeosebi în declin din economia ţărilor ca Luni 9 iunie 1958. Programul I: 5,30 8.30 muzică; 10,00 Concert de muzi­
Statele Unite. In raport se a ra ­ pitaliste nu poate lua proporţi­ Jocuri populare rom îneşti; 6,15 La în­ că romînească de cameră; 10,40 Mu­
tă că ritmul de ‘dezvoltare al ile catastrofale ale crizei care a ceput de săptămînă, spor la muncă, zică corală romînească: l i , 00 Program
ţărilor capitaliste a slăbit deja urmat după T930, ei recunosc că voie bună; 7.15 Concert de dimineaţă; executat dc Ansamblul „Giocîrlia” :
în 1956 şi a fost într-o şi mai reducerea producţiei industriale 8,00 Muzică populară românească ; 11.30 Muzică distractivă; 11,45 Radio’
mare descreştere în anul trecut. 9.15 Muzică uşoară: 13,05 De la o me­ Prichindel; 12,30 Solişti de muzică
şi creşterea şomajului au între­ lodie la alta ; 14,00 Muzică de estra­ populară romînească; 13,05 Muzică de
In America dc Nord se spu­ dă : 14,45 Melodii populare romîneşti j cs.tradă; 14,45 Jocuri populare romî-i
ne în raport, tendinţele de scă­ cut de acum amploarea celor do­ 15,35 Concert de estradă; 16,25 Pro­ neşti; 15,30 Muzică uşoară; 16,30 Con­
uă declinuri postbelice anterioa­ gram pentru iubitorii muzicii populare cert penlru copii ; 17,25 Muzică uşoa­
să fie semnalate în a doua ju­ romîneşti' 18,45 „Cîntecul săptămânii”: ră ; 19,25 Înregistrări muzicale primite
re. Ei declară făţiş, că în pre „Prima întîlnire” de Radu D răgan: din partea Radiodifuziunii chineze:
mătate a anului 1957. Intr-o se­ 19.15 Prim sălile de concert ale Capi­ 20.55 Melodii populare; 21,45 Cîntă
zent „este încă prea devreme să talei; 20,15 Concert de muzică p o p u ­ Dorina D răghici; 22,30 Concert de
rie de ţări din Europa occiden­ lară românească; 21,00 Muzică uşoară estradă. Programul II : 14,03 Muzică
se prevadă cît de adine poate de Elly Roman şi Emanuel Ionescu: populară romînească; 15,00 Din cpe-
tală, volumul producţiei a fost 21,45 Cîntă Angela Moldo van; 22,30 reţele Iui Millöcker; 17,00 Muzică
deveni declinul şi cît timp va Muzică simfonică românească j 23,15 populară ; 17,30 „Legendele Olimpu-!
(concert de noapte. Programul 11: lui“ : Alte isprăvi ale lui Herakle;
dura“. 14,03 Melodii populare; 14,30 Din cân­ 18,05 Prin sălile de concert ale Capi­
tecele compozitorilor noştri; 15,00. Mu­ ta le i; 19,25 Gintă Cvartetul Radio;
In S .U .A . se cheltuiesc 5 0 .0 0 0 dolari zică de estradă; 15,30 Gîntece şi jocuri 19.55 Gîntece ciobăneşti şi jocuri
populare romîneşti; 18,05 Muzică din populare rom îneşti; 20,30 Muzică u-
pe minut pentru înarm are operete; 19,00 Teatru !a microfon: şoară romînească; 21,15 Din cîntecele
şi dansurile popoarelor; 21,45 Părinţi
NEW YORK (Agerpres). — In prezent, a declarat Mc „fvanov" de A. P. Gehov; 20,45 Mu­ şi copii j 22,42 Aâuzică populară româ­
După cum relatează din Detroit Guire, im proiectil-rachetă costă nească; 23,15 Concert de ncapte. v ,
un corespondent al agenţiei U- mai scump decît o cantitate de zică uşoară; 22,40 Sîntă formaţia de
niţed Press Internaţional, Per­ platină egală în greutate cu el, BULETINE DE ŞTIRI :
kins Mc Guire, locţiitor al mi­ muzică uşoară Gaston Ursu. 5.00} 6,00; 7,00; 11.00; 13,00; 15,00;
nistrului Apărării, a declarat iar un bombardier de tipul ?.V- 17.00; 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (pro­
că în S.U.A. se cheltuiesc în Marţi (0 iunie 1958. Programul I : gramul I), ! 4,00; 16,00; 18,00; 21,00:
prezent pentru pregătirile mili­ 52” costă 8 milioane de dolari,
tare 72 milioane dolari pe zi, 5,40 Jocuri populare romîneşti; 6,15
adică mai scump decît o canti­
Muzică uşoară; 6,45 „Clubul curioşi­
tate de argint de aceeaşi greu­
adică 50.000 dolari pe minut. tate cu el. lor” } 7,40 Melodii populare romîneşti: 23,00 (programul II). :^