Page 29 - 1958-06
P. 29
I Hunedoi
o
P O R T A R I 'SfN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VĂ! O excursie plăcută
şi f o l o s i t o a r e
Este bine cunoscut rostul excursiilor
în procesul !instructiv educativ. Ele
constituie — mai ales acum la sfârşi
tul anului şcolar — o sinteză asupra
unor materiale predate la lecţii în tim
pul anului. O asemenea excursie al
cărei scop a fost acela de a consolida
cunoştinţele elevilor la lecţiile de is
torie cu privire la capitolul „Dacii“, a
fost făcută cu elevii şcolilor de 4 ani
din satele, Sarmizegetusa, Clopotiva,
Ostrov, Breazova, Păucineşti şi Zeicani.
Elevii acestor şcoli, împreună cu ca
drele didactice, s-au întîlnit, zilele tre
Lucrări In numele păcii cute, în satul Sarmizegetusa — loc
de întreţinerea vestit prin nenumăratele-i urme roma
ne. Aici, rînd pe rînd, au fost vizitate
amfiteatrul, palatul augustalilor şi
culturilor Deva a fost duminică gazda unui ftî diferite acţiuni iniţiate de Comite muzeul. Tov; învăţătoare Ioana Te- La filatura Lupeni, in secţia răsucit, lucrează şi Măria 'A-
eveniment deosebit. Oaspeţi din toate tul regional de luptă pentru pace, că tiieanu a predat la faţa locului o lec rieşan. Ea este apreciată mult de tovarăşii săi pentru depăşi
Membrii gospodăriei colective colţurile regiunii au poposit cîteva ore in prezent există în regiune peste 100 ţie de istorie la care i-au servit-ca do rile de plan de 70-75 la sută pe care la obţine zilnic.
„Steagul roşu“ din Miercurea, in oroşpl de reşedinţă pentru a parti de brigăzi ale păcii în numeroasele cumente însăşi urmele romane — ves
care au chemat la întrecere pe cipa la conferinţa regională de luptă întreprinderi din regiune, brigăzi frun tigii ale trecutului. IN CLI Ş E U: Tov Maria Arieşan la maşina de răsucit.
toţi colectiviştii din regiune în pentru pace. Pe culoarele Sfatului taşe în producţie.'
că de la începutul însăminţări- popular regional, puteau fi întîlniţi La muzeu, — copiii au privit cu
lor au pornit cu hărnicie la mun oameni d« diferite profesii, de la uii- Discuţiile purtate de numeroşii parti multă atenţie obiectele de care se folo
că pentru a traduce în fapte an niri pînă la funcţionari, animaţi de o cipanţi au scos în relief1*dragostea de seau romanii, diferite sculpturi şi alte
gajamentele. Cu toate că timpul, singură dorinţă: apărarea şi consoli pace a miilor de oameni, pe care i-au obiecte expuse.
în primăvară, nu a fost prea darea păcii. La ora 10 sala festivă reprezentat la conferinţă, hotărîrea de
prielnic lucrărilor agricole, to a Sfatului popular regional, locul un a lupta cu şi mai multă ardoare pen Prin această lecţie-excursie copiii şi-
tuşi, printr-o bună organizare a de s-a desfăşurat conferinţa regiona tru consolidarea păcii. Eroul Muncii au dat mai bine seama de felul de via
muncii, pe brigăzi, au reuşit să lă de luptă pentru pace, a devenit Socialiste, minerul Haidu Iuliu şi la- ţă şi de obiceiurile strămoşilor noştri.
termine primii însămînţările. A- netncăpătoare. Delegaţi din toate ra minatorul Dănică Ion de la Hunedoara
cum, colectiviştii din Miercurea ioanele regiunii au venit aici să-şi s-au angajat să contribuie prin fapte NICOLAE BEŞLIU
dau bătălia pentru întreţinerea exprime ataşamentul şi hotărîrea lor, la lupta pentru pace, depăşindu-şi cu corespondent
culturilor. Au plivit întreaga su a cetăţenilor pe care îi reprezintă, de regularitate planul de producţie.
prafaţă de grîu, prăşind totoda a lupta pentru instaurarea şi consoli Vizita lui Pavel Kadocinikou
tă 12 ha. de sfeclă furajeră, 10 darea unei păci trainice. La consfătuire au mai luat parte
ha. de sfeclă de zahăr şi peste numeroşi participanţi, printre care pro LA HUNEDOARA
40 ha. de porumb. Cuvîntui de deschidere a fost rostit topopul Josan llie din Ilia, învăţătoa Vestea că renumitul actor so bit pe scenă, primit cu multă
de tov. Cristea Pantazi, delegat din rea Silvestru Anastasia din Băcia, in Victor Cosnva este şofer la vietic Pavel Kadocinikov se află simpatie şi admiraţie pe stradă, către alţi reprezentanţi ai orga
La G. A. S. Alba Iulia partea Comitetului naţional pentru a- validul Toma Petru de la cooperativa Fabrica chimică din Orăştie. El în regiunea noastră, constituia Pavel Kadocinikov a devenit nizaţiilor culturale şi de masă
părarea păcii. Vorbitorul a trecut în „Solidaritatea“ — Deva, întovărăşi tul îşi întreţine maşina în bune con prin ea însăşi un mare eveni „ţinta“ unor puternice „asalturi“ din localitate.
Eforturile muncitorilor din revistă în cuvîntui său succesele ob Muşa Tiberiu din Toteşti, profesorul diţiuni şi in ultimul timp, a rea ment pentru viaţa culturală a — atît la Deva — cît mai ales
G.A.S. Alba Iulia pentru a ter ţinute de forţele păcii în ultimii ani Ungur A. din Hunedoara şi alţii. lizat economii de 15.158 lei. ln- regiunii noastre. la Hunedoara — cînd s-a a- Ca fost muncitor strungar ia
mina la vreme toate lucrările, şi a scos in evidenţă însemnătatea Fiecare a ţinut să exprime hotărîrea cepînd din anul 1956, el a par llat în mijlocul admiratorilor uzina cu veche tradiţie revolu
nu au fost zadarnice. Pină în conferinţei regionale. cetăţenilor ce-i reprezintă de a lupta curs cu autocamionul său „Zis", Marea popularitate a renu săi — spectatorii. Pasionaţii cu ţionară „Putilov“, talentatul ac
prezent ei au efectuat primul 216.000 kilometri, cu o singură mitului actor sovietic, simpatia legători de autografe şi-au făcut tor de astăzi Pavel Kadocini
stropit la viţa de vie pe o su A luat apoi cuvîntui tov. Ciorobîtcă necontenit pentru apărarea şi consoli cu care el este înconjurat pre din plin datoria, asaltîndu-1 kov a primii cu nespusă bucu
prafaţă de 200 ha., au legat şi Mihai, care a făcut o amplă expunere, darea păcii, au scos în relief aportul reparaţie capitală. tutindeni de tineri şi de oamenii pur şi simplu pe oaspetele so rie invitaţia de a vizita cîteva
copilit via de pe 150 ha. De a- bine documentată, asupra succeselor comitetelor locale de luptă pentru pace IN CLIŞEU : Şoferul Victor muncii au tost dovedite din plin vietic, care răspundea cu multă secţii ale combinatului, de a
semenea, în cultura mare au obţinut« d« mişcarea mondială pentru ce le reprezintă, în ansamblul mişcării şi în timpul vizitei sale în ora amabilitate. cunoaşte oameni noi. ’
prăşit 30 ha. cu porumb, 8 ha. pac« sub egida Consiliului Mondial al naţionale pentru pace. Cosma, oerificind motorul auto şele Deva şi Hunedoara. Aplau
cu cartofi, s-a prăşit a doua oa camionului său, înainte de a dat frenetic atunci cînd a vor- După ce posibilitatea de a-I La furnalul 5, Pavel Kadoci
ră cultura de iloarea-soarelui, Păcii şi contribuţia şi sarcinile luptă in încheierea conferinţei a fost ales vedea pe Pavel Kadocinikov au nikov a asistat la elaborarea u-
au plivit cerealele păioase de torilor pentru pace din regiunea noas comitetul regional de luptă pentru pa pleca in cursă. avut-o mai întîi devenii, nei şarje de fontă, iar apoi s-a
primăvară de pe 44 ha. şi au tră ta această luptă. Printre altele, ce şi delegaţii la Conferinţa naţio- cursul zilei de duminică, marele fotografiat cu multă plăcere «i
recoltat furajele de pe 100 ha. *nală de luptă pentru pace ce-şi va actor sovietic a fost oaspetele bucurie împreună cu tolgada
Hunedoarei. încă de la intrarea prim-topitorului Comşa Alexan
vorbitorul a amintit oă peste 100.000 desfăşura lucrările în zilele de 21—22 în oraş el a fost primit cu mul dru. Rînd pe rînd oaspetele so
tă simpatie şi bucurie de locui vietic a vizitat oţelăria, lami-
de oameni din regiune au fost prezenţi iulie. ’ torii oraşului. La intrarea în noarele, cocseria şi alte secţii
combinat, pe care Pavel Kado ale combinatului, interesîndu-
Ş i la Haţeg „Drumeţii veseli“ cinikov l-a vizitat mai îptîi, un se îndeaproape de.munca, viaţa,
grup de pionieri, cu frumoase odihna muncitorilor, a discutat
Una dintre lucrările ce Zilele trecute, in sala festivă 400 spectatori, lucruri noi, fru buchete de flori în mîini, au fost şi s-a fotografiat cu aceştia, in
se execută in această pe a Şcolii medii mixte din Ha primii care l-au întîmpinat. In combinat s-a făcut resimţit np
rioadă in vii este stropitul. ţeg, s-a desfăşurat un concurs moase şi interesante în ceea ce semn de admiraţie pentru ta numai Pavel Kadocinikov artis
„Drumeţii veseli“. In faţa juriu lentul său, pentru omul sovie tul, ci şi Pavel Kadocinikov. o-
Deşi este o lucrare des lui, la întrebările profesorului priveşte trecutul istoric, bogăţiile tic, pe lingă flori pionierii din mui. .Un. om minunat, cu dra
tul de grea, care cere mul examinator Vasile Tănăsescu, Hunedoara l-au întîmpinat pe goste neţărmurită pentru oameni
tă pricepere şi eforturi, cei doi concurenţi Smaranda şi frumuseţile precum şi marile minunatul Pavel Kadocinikov şi şi munca lor, pentru tot ce în
Cerbiceanu reprezentant,! a Cla cu o „surpriză“ : deşi la o vîrs- seamnă dragoste de -patrie, de
G.A.S. sei a X-a şi Cornel Pliuţă — realizări ale regimului democrat fă necorespunzătoare cu statu votament ţaţă de cauza con
Sus, raionul tul organizaţiei de pionieri, Pa struirii socialismului.
reprezentant al clasei a iX-a, popular in raionul Haţeg. vel Kadocinikov a fost „făcut“
Sebeş, o Jac cu plăcere. ambii de la şcoala medie mixtă, pionier, iar o pionieră mai în
Ei ştiu că prin stropitul au dat răspunsuri clare şi con La sfirşiful întrecerii, cei doi drăzneaţă i-a legat cravata ro
la timp şi in condiţiuni cise care au dovedit temeinicia şie la gît şi i-a înmînat insigna
bune, previn atacul manei, pregătirii lor. Tema abordată în concurenţi s-au dovedit la lei de pionier.
care poate cauza pierderi concurs, „Să ne cunoaştem ra
mari şi chiar compromite ionul“, a dezvăluit celor peste de bine pregătiţi totalizînd cîte Oaspetele sovietic a fost apoi
rea recoltei de struguri. salutat de către tovarăşii Cer-
245 ' de' puncte fiecare in parte. vencovici Mihai, preşedintele
IN CLIŞEU: Aspect Consiliului sindical local, mem
Pentru aceasta, Smaranda Cer bru în Comitetul orăşenesc
din timpul stropitului. P.M.R., Costea Vasile, vicepre
biceanu şi Gornel Pliuţă, au fost şedinte al Sfatului popular oră
şenesc, Achim Ioan, secretar al
răsplătiţi cu diferite obiecte de Comitetului de întreprindere din
combinat, Mihăilă Gheorghe,
valoare. preşedintele Comitetului de în
treprindere de ia I.C.S.H. şi de
IOAN POP
corespondent
Se pregătesc pentru După amiază, oaspetele sovie
tic a vizitat Castelul huniazilor,
FESTIVALUL RAIONAL Teatrul nou, a admirat panorama
Hunedoarei de la Ciuperca.
Pentru folosirea la maximum Nu peste mult timp va înce necesare echipei, tinerii utemişti In cadrul manifestărilor cultu
a capacităţii cuptoarelor S. M. pe desfăşurarea festivalului ra din Sălaşu Superior 'au organi rale ce au loc în ţara noastră
ional al tineretului, important zat o acţiune de defrişare a unei
prilej de manifestări culturale, suprafeţe de 2 ha. păşune, în ur cu prilejul Decadei culturii re
ma căreia tinerii au primit 3.000 publicilor sovietice baltice, du
artistice şi sportive la care lei. Cu aceşti bani se vor cum minică seara Pave! Kadocinikov
îşi vor da contribuţia cele mai păra costume pentru formaţiile a participat la Hunedoara la'
bune echipe
întrecerea pentru elaborarea şarje uz. Pe de altă parte, căldura ce o introdusă după aprecieri. Luptăm însă de dansuri, materiale sportive şi prezentarea festivă a filmului
lor de oţel la un preţ de cost cît mai degajează aceste scurgeri reduce ran pentru evitarea acestor situaţii. Una dintre echipele artistice alte lucruri necesare tineretului.
redus a început nu cu mult timp în damentul muncii oamenilor de Ia tur care se va prezenta cu un bogat sovietic „Gloria Balticii“.
urmă. In ziua aceea de 23 mai, oţe- nare. Iot supraîncărcarea provoacă Maistrul şi şeful de schimb, cunos- program artistic la festivalul GHEORGHE GLIGOR
Iarii hunedoreni, cei care deservesc şi nu în rare cazuri, scurgerea. unei cind numărul de turnări efectuate cu corespondent în continuarea vizitei pe care
cuptoarele oţelăriei Martin vechi, s-au anumite cantităţi de metal în oala de aceeaşi oală, deci capacitatea ei, cu raional al tineretului haţegan
angajat, pe baza studierii posibilită zgură. Oţelul fiind mai greu, cade la noscînd cantităţile de materiale intro este şi echipa tinerilor din Săla- o face în regiunea noastră, în
ţilor faptice, să nu se mulţumească fund, se sudează acolo şi devine ne duse în cuptor, pot evita supraîncăr şu Superior. In acest program
doar cu îndeplinirea sarcinii planifi cesară minarea oalei. Alte cheltuieli. cările sau subîncărcările, implicit de cursul zilei de ieri, Pavel Kado
cate de reducere a preţului de cost, ci păşirea preţului de cost.
să facă totul pentru a coborî costul — Şi în cazul subîncărcării ? cinikov a făcut o vizită în ra
fiecărei tone de oţel cu 40,51 lei.
ionul Haţeg. • f >
S-au arătat atunci posibilităţi, meto
de şi s-a trecut la fapte. Printre al Ţin să amintesc — continuă Lă sint incluse jocuri populare ro-
tele, deşi Ia o primă vedere nu reiese buneţ — că e necesară o strînsă co
acest lucru, o cale de reducere a pre — in acest caz pierderea e şi mai laborare între maiştrii schimburilor pen mineşti, — specifice locului — Un deceniu de la naţionalizare
ţului tonei de oţel este folosirea cup tru a comunica unul altuia cantită cintece revoluţionare, recitări,
toarelor la capacitatea maximă. Şi, ia evidentă. Energia consumată pentru ţile de materiale introduse în cuptor,
tă cum : producînd mai mult, costu pentru a-1 pune unul pe celălalt în solişti vocali etc. Odinioară şi acum ia mina Jehea
rile comune de fabricaţie, forţa de topire e aceeaşi; utilajul folosit acelaşi, cunoştinţă de cauză; şi acest lucru La pregătirea acestui program
muncă, energia, se repartizează asu spre binele acţiunii pornite de noi.
pra unui număr mai mare de tone şi, numărul oamenilor de asemenea. Deci, a contribuit în mare măsură
implicit, se ajunge la o scădere a Cu aceasta, discuţia noastră a luat profesorul Ştefan Crişan care
costului unităţii de produs, respectiv cu aceeaşi cantitate de muncă, ener sfirşit, tînărul maistru fiind solicitat rămlne surprins de prospeţimea lu incărcau In vagoane pe ca ră ' apoi le
s-a ocupat îndeaproape de tine crurilor ce-l înconjoară, de veselia împingeau pînă năduşeau de '10 ori, ca
a tonei de oţel. gie, cu aceleaşi utilaje, producem mai rii care fac parte din echipa ar Un drumeag străjuit de casele şi oamenilor, de ospitalitatea cu care să ajungă la puţ. Dacă mineţau sau nu
Despre acest lucru am discutat zi tistică. Din iniţiativa acestor ti pomii înverziţi ai aşezării Ţebea, con este întîmpinat. Vrea să vadă baia mincau, asta era o problelmâ secun
puţin. Repartizînd cheltuielile asupra neri, conduşi de Ştefan Crişan, duce pe vizitator pină la nină. Peste sau dispensarul, vrea să petreacă cl- dară, care nu interesa pe patronii so
lele trecute cu maistrul oţelar Vaier pentru procurarea costumelor tot clădiri noi, magazine, autocami teva ore plăcute la club, vrea să facă cietăţii „Mica". Cărbune, să scoată
l ăbuneţ. unei cantităţi mai mici de oţel, pre oane, forjată de oameni. Vizitatorul
— Folosirea cuptoarelor la capacita ţul de cost creşje.
tea maximă — începu Lăbuneţ — este
condiţionată de capacitatea oalei. Le — Soluţia ? .s,* pe platformă. A. J.
gat de aceasta se ridică problema în
cărcării cuptorului. Dacă cuptorul este — Soluţia e următoarea: să încarci ceva cumpărături? 'Are de toate la cît mal mult cărbune, cum pot şi cu
supraîncărcat, la elaborare se constată cuptorul la maximum în raport cu ca
că oala nu poate cuprinde întreaga pacitatea oalei. Aici se mai ridică o dispoziţie. O cantină curată şi cu ce pot, cu orice preţ, chiar şi cu pre
cantitate de oţel din cuptor. problemă. Capacitatea oalei creşte o-
datâ cu creşterea numărului turnă mincare gustoasă îl ospătează din bel ţul ’vieţii / Acest ’ lucru îl urmăreau
Necesitatea evacuării cuptorului face rilor. Spre exemplu, o oală nouă, la
ca acest oţel să curgă pe jos în hală. prima turnare, are o capacitate mai şug. Un dormitor bine întreţinut, poa supraveghetorii, in fiecare zi, in fiecare
lată deci pierderi de oţel, pierderi la mică cu circa 5—7 tone decît o oală
preţul de cost. Uneori, chiar cînd la ultima turnare. Adică pe măsură ce te să-l găzduiască şi să-l odihnească ceas, minut de minut. Oamenii, minerii
cuptorul este încărcat la capacitatea creşte numărul turnărilor cu aceeaşi
impusă de posibilitatea de cuprindere oală, creşte şi capacitatea ei. Şi aici toată noaptea... ieşeau din mină după 10-12 ore, ne
a oalei, din cauza efectuării greşite intervine rolul maistrului şi a şefu
.? dozajului, ne vedem puşi în situa lui de schimb. — Ei, bun noroc, nene Pruhdărs... gri de cărbune şi de foame, istoviţi de
ţia de a adăuga fontă, lucru ce duce
In f ia! la repefarea situaţiei anterior — Cum adică î Baiă-te să te bată, să nu te mai cu puteri, Jar sus, la suprafaţă, ii aştepta
amintite. nosc. Şi toate din jur... Dar bine a doua mare tragedie a vieţii lor.
v-aţi m al aranjat... Mizeria familiei, foamea copiilor, viaţa
Victor Prundaru clipeşte din ochi,' de cline. Nimic care să îndulcească
întinde mina vizitatorului şi răspunde viaţa. Pînă şi cafeaua cu lapte pe care
zimbind: şi-o luau unii ca merinde pentru şut,
— Cunoscînd că o oală oarecare a — Ne-am aranjai bine şi o să ne şi pe care o beau de două ori (a doua.
fost folosită de trei ori, maistrul va aranjăm şi mai bine. E în firea tim oară după ce au umplut din nou s t e
dispune încărcarea cuptorului ce ur purilor de astăzi ca muncitorii să-şi la cu apă), avea gust amar.
mează să fie deservit de oaia respec facă viaţa cît mai bună. Doar ştii că Mulţi mineri, cei care locuiau in
tivă, cu acea cantitate de încărcătură, odinioară... satele vecine,- porneau pe jos acasă,-
îneît oaia să poată cuprinde întreaga Tristeţea unor vremuri cîte -10 şl 15 km., pentru ca .apoi, di
şarjă. Pentru aceasta, materialele in apuse mineaţa să se reîntoarcă la mină cu
acelaşi mijloc de locomoţie. Haine de
troduse în cuptor trebuie neapărat cîn-
tăriţe. ,¦ Odinioară, mina Ţebea, dar mai a- proiecţie, minerii nu primeau. Socie-
Dacă înainte vreme fierul vechi, de Ies oamenii care lucrau acOio,' aveau talea „Mica" n-avba' bani de aruncat.
bine de rău se cîntărea, nu acelaşi lu
cru se întimpla cu fonta. parte doar de oropsire. Intrau în mi Cîştigul minerilor (dacă se putea vor-'
nă urtndu-şi singuri „să am noroc", bi. de cîştig),- abia încropea mtncarea
Oţelul risipit in hală, pe lingă pier Acum, atit Herul vechi, cît şi fonta, adică să aibă noroc , să se mai întoar •de pe o zi pe-alia.-D e bale, de dis
derea în sine, reprezintă pierderi de înainte de a fi introduse în cuptor se
forţă de muncă — e vorba de acei oa cintăresc riguros, lucru ce permite cu că la 'suprafaţă. ’Acolo, . in adincimi, pensar, de club său cantină; de dor-,
meni antrenaţi în înlăturarea urşilor noaşterea exactă a cantităţii de oţel
care trebuie scoşi din hală — pier din cuptor. Trebuie să recunoaştem că Pe şantierul noului lafn irior bfuming din Hunedoara, se montează în prezent şi frănsîo- sub privirile de uliu ale supraveghe GH. PAVEL
deri prin scoaterea unor utilaje din şi acym, in cazuri urgente, fonta e car:U mobil. Maistrul Gheoighe Bocan, şeful de ’brigadă Trai an Şega, mentorul Ioan Pioar,
şi lăcătuşul Vasile. Ciupe, aşa cum ii vedem şi in fotografie, lucrează la centrarea motoare- torilor, tăiau cărbunele cu iirnăcop.it,
for de la transfocai» "
îl cărau cu roabele sau cu trochl, îl (Continuare in pag. 3-a)
i
