Page 30 - 1958-06
P. 30
Pag. 2 cSiVCSSÎ •?RWÎŞBF , DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 1081
Miiiica susţinută ’ ua^ssoancaa
âade b-â-şate O VIAŢA DE OM ..
Arămii de căldură, cărămizile ca somnul uşor n-a mai auzii ronţăitai ...Întors la Obîrşla, s-a apucat iar
oare e înfundat cuptorul de ars cre cailor pe şanţ şi l-a trezit pe Ion. In de olărit. Ba şi-a cumpărat şi un cal.
uzetele, se conturează aurii la mar căutarea cailor, unul a pornit în El lucra acasă oale şi le ardea, ne
La GeoagiUj activitatea culturală se acestea n-au fost singurele programe gini în întunericul înserării. Printre dreapta şt altul In stingă / copilul vastă-sa Parmina, pornea in lume să
artistice prezentate de amatorii din
îmbogăţeşte pe zi ce trece. Rîndul iu Geoagiu. Locuitorii acestei comune, cei ele lumina cuptorului răzbate bron- zgribulit în sumăieş, moşul cu bl- le vlndă. De-abia scoteau din banii
din Foit, Rapolt, Aurel Vlaiou, Blan-
bitorilor şi cunoscătorilor de artă se diana, Vinerea, Şibot şi alte sate din zind feţele olarilor. Ion Bociu, a- ciul la braţ şl ca milnlle în doloarnă oalelor mtncarea calului şi mălaiul
jur, unde artiştii amatori din Geoagiu
măreşte mereu. Aceasta se reflectă şi s-au deplasat cu programe artistice, au ciunt pe o scindară 'de lemn, se lasă plnă la coate. Caii l-a găsii copilul lor... încercase să mai lucre şi în
mai vizionat şi altfel de programe în
din faptul că aproape zilnic căminul care au evoluat dansatori, corişti, so furai de aduceri aminte... şi s-a întors cu ei la car, dar bătd- 'alte părţi, dar de. greul din spate n-a
lişti instrumentişti şi vocali, brigăzi
cultural .biblioteca, cinematograful, artistice de agitaţie. ...Satul natal, sat împrăştiat 'de nul nu s-a mai întors. L-au găsit scăpat.
slnt mereu animate. Programele date Programele echipelor artistice din munte. Atei luase primat \contact ca nişte oameni din sal, căzut ou faţa fugem amin.
Geoagiu au avut succes peste tot
de echipele artistice de amatori care unde au fost. Şi, acest succes se da- oameni, lucruri, tntlmplărl. Primii înainte şi cu biclu-n mină. Căinarea Urile începuseră a prinde lumină...
toreşte în primul rînd orientării juste Intîlnirea cu David Indreş, singurul
abordează în repertoriul lor cele mai în întocmirea programelor, dragostei paşt şovăielnici i- a . făcut pe lutul copilului, ce nu ştia decît că-i din din Obirşia oare şiia lucra „cuble"
de muncă a tinerilor. casei sărăcăcioase de olari, casă sla plasa lui Avram Iancu, cine o poale (creuzete pentru laboratoare)... lu
diferite genuri sînt însă cele mai iubite spune ? Moşul rămăsese cu hîrtllle crul de probă.,. Apoi ziua din ianu
Tot în scopul culturalizării maselor bă ca mai toate casele olarilor din arie 1956 cirul cu Indreş au sosit la
de spectatori. ¦şi în special în scopul de a eduoa ti Oblrşta; şi toţi oblrştenii sini olari. Baia de Criş pentru a cere conduce-
Hi cooperativei înfiinţarea unei secţii
Spectacolele cu p iesele: „Cerere în neretul, la Geoagiu, activiştii culturali riăiiiinimnmrIn fund casei şi In grădină, cioburi
căsătorie”, „Cine bate”, Cuscrii Ciher- se preocupă de a organiza cît mai di
ferit timpul liber al tineretului. Astfel, de oale sparte, pămînt de oale şi să
ghinei“, „Gaiţele“, „Basmul primăve ei întocmesc înaintea începerii fiecă răcie. De cînd se ştie satul, din moşi
rei luni un plan de acţiuni, pe care, strămoşi, olăritul a fost singurul H
Printre picturile prezentate la expoziţia de pictură, sculptură şt gra rii" şi altele, pregătite şi prezentate în colaborare cu intelectualii şi cu mijloc de trai al tmdifilor moţi. La A iO M U C E M ~
ţie i organizată pe plan regional şl deschisă anul acesta la Deva, a !ost toate forţele comunei, se străduiesc  f a l N T E «•a
de elevi şi de tinerii ţărani din comună să-l traducă în fapt. Aşa de pildă la jjjj
şi o pictură In ulei inspirată după podul peste Cerna din Hunedoara. căminul cultural se ţin periodic con
Ială în olişeu o fotografie după această pictură. în colaborare cu intelectualii, au fost ferinţe pe diferite teme, se organizea local pomenit „Prunii lai Castan" şi ăscunse tnţtr-un colţ al chimirului. de ceramică... Discuţiile... Şovăielile
ză seri de basme, joi de tineret, re
şi curajoasa vizionate de mii de spectatori. Dar, cenzii pe marginea noutăţilor literare la „Prunii Iul Toderaţ", săplnd oa Un om 'de Inimă 'din sat a luat toba cooperatorilor asupra rentabilităţii
şi a operelor marilor scriitori clasici
este închisă, şi unde alte zeci şi contemporani. Munca de culturali menii pentru pămînt de oale au gă de la primărie': „Tăţl oamenii din sau nerentabiUtăţli secţiei... Hotărî-
de luptătoare comuniste şi ute- zare e cuprinsă în diferite forme şi
ciste erau închise — datorită pătrunde mai adînc în rîndul maselor. sit vetre vechi de ars cenuşă şi cio sat să vie cu bucate să cumpere oa rea... Confecţionarea roatelor de o-
condiţiilor extrem de rele şi da buri smălţuite vechi, şi mal vechi lele copilului rămas pustiu pe drum". lari, a cuptoarelor de ars... primele
torită bolii care o macină — La toate acestea un aport deosebit nesmălţuite, „împistrate" cu cornul. comenzi, primele victorii... Secţia
Donca nu mai poate rezista. I-au avut atît activiştii culturali, cît In d te va ceasuri carul s-a ¦golii de
şi membrii formaţiilor artistice din ...Pe taică-său, Ion şi-l aminteşte oale şi din mila sătenilor s-au bur producea, şi pe lingă Bociţi şi In-
Intîlnirea cu copilul ei care Geoagiu, printre care Ecaterina Gră- duşit cu bucate 8 saci. Pe copil l-au
împlinise abia trei ani şi pe ca- ciun, Eugenia Prică, Oliviu Fiorea,
re-1 aştepta să vină s-o vadă Domnica Macavei, Valeria Gudoi, puţin. Murise clnd Ion avea doar 5 găsit mai apoi consătenii lui, pierdut dreş coboriră Ia Baia şi alţi olari din
Ia vorbitor la închisoare, o Toma Conta, Elena Miha, Maria Pop,
zdruncină şi mai tare. Grupul Luiza Giurgiu, NicoTâe Igna şi alţii ani şi sora sa, Nasia, de-abla 6. Mai cu carul prin Bănat,., Obtrşia,
de femei medici luptătoare în care nu-şi precupeţesc nici în prezent
Era de-abla de 17 ani cînd a cănie. Zilele următoare, în co chise la Dumbrăveni, cere cu forţele ca la căminul lor cultural. şi mult îşi aminteşte de lucrurile puţine ...Casa bătrtnească slăbise rău. Pu- .„ .
venit la Bucureşti şi s-a anga şurile cu cumpărături ale unor insistenţă internarea Doncăi în în celelalte unităţi culturale din loca treziseră grinzile temeliei. şi începu- Iu vllvăiata potolită a cuyptorului,
jat într-o ţesătorie. Era bună femei, se găseau manifeste care spitalul închisorii pentru inter litate să se desfăşoare din plin o sus rămase în casă de la taică-său —
lucrătoare, căci, de pe la 12 duceau în rîndul maselor cuvîn- venţie chirurgicală. După multă ţinută şi continuă muncă culiural-ar- , ,J seră pereţii 'de lemn să intre în pă- B0CiU’ ° IarUl Ce fus?se intr'° vre'
ani învăţase să împletească li tul partidului. Turba siguranţa insistenţă ele reuşesc, dar doc tistica. nilnt. Ion avea 16 ani şi sfătuindu-se me simplu, apoi „tehnicicint" şl
rele covoarelor. Venită la Bucu de necaz că nu poate găsi ti torul Dragomirescu, un înrăit c eva oluri roşii fără smalţ upă
reşti, a avut ocazia să vadă că pografia. şi duşman înverşunat al deţi A. B.
nici muncitorii orăşeni n-o duc nutelor politice, refuză operaţia. care se băteau cumpărătorii — „ţi- cil maică-sa Marina, hotărăsc să plă- azi şef de secţie la ceramica coope-
mai bine decît ţăranii de prin Donca Simo lucra zi şi noap Boala Doncăi înaintează şi du In Edifura fin e re fu lu i neau olurile o apă bună şi fragedă!". tească un „maisfor" ce se oferise să raiivel „Moţul" din Baia de Criş
te. De cîte nopţi şi zile nu dor pă multe tergiversări, cînd, în- au ap ăru t: Bun lucrător a fost Nicolae, tatăl
mise ? Nu-şi mai aducea amin- sfîrşit, se reuşeşte trimiterea ei lui Ion. Făcea cîte 10 oluri la zi şi -pe Vtălpirci fTără, *s-o7 s,tri¦ce*, 7(gromza"vă\ 6* * *, <" « * » *
la Bucureşti, intervenţia e inu MIHU DRAGOM1R : Odă pământului clnd erau de un car pleca să le vln
•¦»•:iiţp;’iPî!iHniiiiiiiiiiiiniiiininiiiHiiiiiHinBnnniiniiiinnniniiiii> tilă — prea tîrzie — căci Donca meu. dă ta ţară... casă trebuie să fi fost). S-a apucat lnCredere cu Slnchil la viaţa nouă ce
într-o zi de mai a anului 1937 „maistorul" a face gropi şi a pune „he-
preajma Bazargicului — loc un FIGURI DE EROI încetează din viaţă la o vîrstă GEORGE D A N : Flori de mare ...Sărăcia bîntuia din greu, casa păne” (pîrghii). Săriră oamenii sattl- se clădeşte azi şi pentru care mun-
de numai 26 de ani. ION ISTRATlî Din neagra fărănie rămase ţâră cîştigători şi de micuţ lui pe „hepăne" şi cu grifă „hei rup,
de se născuse şi crescuse. In Al C L A S E I PAUL SCHUSTER : Dracul şi dom hei rup”... pînă casa prinse a se săi- ceşie şi el. Recunoştinţa lut se re-
Gu puţin înainte de a muri nişoara de la mănăstire
MUNCITORE ea scrie acasă ultimele-i gînduri HORIA LIMAN: Hotarul soarelui, varsă partidului ce-i dă prilejul să
care au rămas la tovarăşele ei col. „Patria noastră“
acea perioadă intră în rîndurile te. încă o coală de hîrtie po de luptă : „Trimiteţi bani şi ali N. MĂRGEANU: Bătălia nevăzută, asigure o viaţă fericită Eleonorei,
trivită pe maşină, apoi o apăsă- mente Ia Dumbrăveni. Priete col. „Cutezătorii“.
U.T.C.-ului. • tură de picior, încă un mani nele mele n-au ce mînca“. MIOARA CREMENE: Soarele şi Ion pleca cu olarii în car, să ţie ta uşor, apoi sucindu-se obosită pe fiica lui de 6 ani. Poate o să se apu
fest. Mişcările deveniseră de a- omuleţii de zăpadă — Prelucrare pen seanul la tlrgoveţi şi la cai. Pe două dreapta, se prăbuşi. Greu şi-a mai
Deşi era convinsă că stăpîni- cum mecanice. Principalul e în Zece ani mai tîrziu, copilul tru copii după Herta Wilk trei săptămînl cît era Ion plecat pri găsit ciţiva oameni care să-l ajute ce să lucreze in serie olane, poate
să că manifestele pleacă la Doncăi scria printre altele: MAR EVGHENIE: Fierul aşa cum mea o polovică (15 kg.) de grîu sau să reclădească casa din grinzi... şi obiecte de artă populară. Mai ştii?
torii pedepsesc crunt pe cei ca timp şi răspîndesc chemarea „Eu n-am cunoscut-o pe mama. îl cunoaştem porumb. Drumul, ţinea mult, oalele Pentru Ion sfîrşite-s drumurile pri
împotriva războiului antisovie- JEROME K. JERO/Y1E: Trei într-o se vindeau rău. N-aveau oamenii cu Prin 1940 s-a însurat cu Parmina, begiei moţeşti pentru agonisirea u-
re se ridică împotriva lor, Donca tic. Pentru că nu aveam decît un an barcă ce să le cumpere şi căluţii mici tră prilej de bucurie şi nădejdi... nui codru de mălai. Ion, privind in
şi trei luni cînd mama a fost în geau amar prin hîrtoapele Lugojului, cuptor şuieră printre dinţi amarul
se avîntă în luptă cu bucuria cu Şi astfel, într-o seară de va ale Albei, pînă la Făgăraş. In gînd, începuse războiul. Scutit la înce plin de ironie al moţului de altă
ră, pe cînd Donca tipărea alte chisă în puşcărie... Dar îmi a- Ion retrăieşte amintirea drumurilor put de armată, ca unic fiu ta mamă dată, „amar legănat veacuri de-a nu
care porneşti la o sărbătoare. manifeste şi se străduia să-şi mintesc totuşi ceva despre ma colbăite, ploile şi vînturile ce i-au văduvă şi săracă", prin 1943 este dul pe drumurile ţării".
închipuie cum sună glasul co ars faţa anilor cruzi, boţul rece de totuşi incorporat. A luptat pe front
Ştia că viaţa ei n-ar avea sens pilului său silabisind „Don ma. Aveam numai trei ani cînd mămăligă du>pă care îi sticleau ochii la Someş, la Miskoltz în Ungaria şi „A plecat moţul la ţară..."
ca“, poliţiştii au descoperit ne-am pregătit să mergem s-o in Cehoslovacia. C. SOARE
dacă n-ar lupta pentru ca lan tipografia. Donca e arestată
din nou. La tribunal ea vedem la Dumbrăveni, la închi
ţurile ce încătuşau poporul să acuză regimul şi demască u-
neltirile exploatatorilor care vor soare... Cînd mama a intrat în
lie sîărîmate. Intre timp se mă să tîrască ţara într-un război
ruşinos, arată miilor de mame camera unde ne aflam, gardia
ritase şi pe cînd aştepta primul scopul luptei el şi înflăcărată
ei cuvîntare şi-o încheie cu o nul s-a răstit la noi cu vorbe
ei copil, Donca e arestată. Ni implacabilă sen tin ţă: „Luaţi a- crude. Eu m-am speriat. M-am
m inte! Vom lupta pînă la iz-
mic şi nimeni nu poate s-o facă bîndă !”. Donca e condamnată ascuns după poala bunicii şi
de astă dată la 10 ani închisoa
să vorbească, să trădeze. Orice re. La Dumbrăveni, locul unde n-am lăsat pe mama să mă să cu jind...
slăbiciune a ei, ar fi însemnat rute. Şi azi mă doare sărutul pe La 12 ani s-a ajjficaţ să-şi dreagă _6
care nu l-am primit“ ! o roată de olărie şi degetele au prins
alte arestări şi lovituri în orga- a modela lutul spre înfăţişări de oa
Iată, aceasta este povestea le. - ¦
'nizaţie. E condamnată Ia un an scurtă a vieţii eroinei Donca, o
închisoare, unde între zidurile poveste adevărată care nu tre ...La 13 ani a ars primul cuptor dUen ^
oale lucrate de mina lui. Erau oale,
umede, îşi naşte copilul. După buie uitată niciodată.
un an, cînd porţile închisorii se slăbuţe, fără linii frumoase dar pur-1
deschid pentru ea, Donca se în iau pe ele urmele dîrzeniei. Ca să le
toarce acasă. Copilul ei trăieşte poată vinde, un bătrîn din sat, din'
mila pentru truda şi amarul din casă
şi ea i se dedică cu o căldură
nemărginită. Lupta o cheamă al copilului, s-a prins părlaş cu el
însă imperios. Şi, deşi despăr să le vîtidă înspre Lugoj. Oalele erau
ţirea e neînchipuit de grea, ea nereuşite. La Jabăr a vîndut doar
se pregăteşte să se reîntoarcă două blide şi încolo nimic. Caii mo- \
în mijlocul tovarăşilor de luptă. ţeşti, slabi şi pricăjiţi, osteneau. In- )
Lupta începe din nou. De astă ir-un sat cu numele uitat au rămas
dată primeşte însărcinarea de a peste noapte. Cînd cocoşul a prins
organiza împreună cu alţi tova a vesti miez de noapte, moşul cu
răşi o tipografie ilegală undeva
în cartierul Griviţa, într-o bă aa
Nu e nici o exagerare în apre C e l de al IV -le a concurs re g io n a l al g r u p e lo r san ifare „Faţă de anul trecut nivelul de BiUlFIEiriUIL E X P fffiE S din Brad şi Sebeş
va oiera ia orice oră din zi un variat sortiment
cierea că cel de al iV-lea con OQo«ooovwoo<MKXXX>oooo<xxx><Xi<'ov.>ooQovoyy'.'Vbocj o o o oooooooooooo >ooc pregătire al grupelor sanitare
curs regional al grupelor sanita este în evident progres. Grupele de produse cuîinare şi băuturi alese.
re de Cruce roşie, desfăşurat O competiţie pasionantă
duminică pe. stadionul din Deva şi plină de învăţăminte participante la concurs au pus .
a avut alura unei pasionante juriul în încurcătura de a sta
bili cu foarte mare greutate care Cooperativei de consum din Alba iulia, Ilia,
competiţii sportive. este cea mai bună dintre ele. Călan, Haţeg, şi Sebeş unde găsiţi un bogat
Şi dacă unele grupe au avut sortiment de produse culinare şi băuturi alese
Echipierii sanitari sînt che lacune în pregătirea practică,
au complectat lipsurile printr-o ANUNŢ
maţi să acţioneze în împrejurări temeinică pregătire teoretică şi
viceversa. In general însă ma ^ Uniunea raională a Coope rativelor de consum Sebeş, regi-
destul de diverse: să facă un felicitări pentru succesele pe răspunsurile la chestiuni teore cu media 18,89; locul III Cu joritatea grupelor au ştiut să $ unea Hunedoara, serviciul de va lorificări, oleră spre vinzare ur
care le-au obţinut în acţiunile tice. gir cu media 18,70, urrmte de îmbine cunoştinţele practice cu Lrră'Oarele produse agroalîmenţ are precum urmează :
pansament simplu la un deget Certej, I.C.S.H., Aninoasa, Gu- pregătirea teoretică. Şi, bineîn  — 3.500 kg. pastă de roşii a 6,20 lei kgr.
rabarza, Petreştî, Cooperativa ţeles, trebuie amintit ceea ce a — 6.000 kg varză tocată murată a 1,60 lei kg.
rănit sau să sprijine cutare sau de ocrotirea sănătăţii. încolonate „Solidaritatea“ Deva şi Baru nu s-a văzut din tribună, şi a- ^ — 10.090 kg. cartofi de consum a 0,80 lei kg.
Mare. nume, contribuţia preţioasă pe $ Calitatea produselor garan tată. Preţurile de mai sus se In
cutare campanie, sa n ita ră ; să apoi, cu drapele în frunte, gru Deşi după părerea unanimă care grupele au adus-o pe teren ( ţeleg, franco staţia de încărcare, ia care se acordă rabatul co-
pele sanitare defilează. prin faţa juriul a fost foarte exigent, toa Printre grupele de cartiere şi în campaniile de vaccinări, de ^ mercial respectiv.
vegheze la respectarea regulilor te grupele au obţinut medii instituţii locul I îl ocupă grupa salubrizare', în controalele sa Ş, Doritorii vor trimite delegat pentru recepţie cu Comandă
tribunei după care începe mari. Iată de altfel ce ne-a de U.R.C.C. Brad cu media 17,79, nitare din sectoarele alimentare 0 scrisă şi extras de cont. Pentru informaţii detailate se pot adre-
de igienă in fabrici, instituţii şi clarat tov. dr. Voineă Sonia, urmată de Simeria, Deva, Sebeş, şi in întreprinderi etc, etc. $ sa şi telefonic ia telefon nr. 126 Sebeş-AÎba.
concursul propriu zis. Alba Iulia, Haţeg şi Orăştie. ‘
localuri sau să contribuie la e- i*r Ceea ce este nou în acest
La concursul de baraj pentru concurs e participarea unei gru
ducaţia sanitară a populaţiei. desemnarea grupei care va re pe sanitare din sectorul socia
prezenta regiunea noastră la list al agriculturii. Şi trebuie
Sînt insă şi împrejurări în care Primele- pe teren intră grupa reprezentanta C.C. al Crucii faza pe ţară au participat pri remarcat aici faptul că şi aceste
mele din fiecare categorie de grupe, puţine şi slabe la înce-
— asemenea unor sportivi — li sanitară U.M. Cugir . şi grupa roşii in legătură cu concursul: grupe prezente pe stadion. Ju put, au crescut mult şi ca nivel
riul a acordat cu această ocazie de pregătire şi ca număr. Spe
se cere condiţie fizică, sponta U.R.C.C. Brad. Deşi cuprinşi de „In general grupele s-au pre cupa de cîştmătoare a concursu răm de altfel ca pînă la sfîrşi-
lui grupei U.M.C. Zlatna, care tul anului să avem în fiecare
neitate în decizii şi rapiditate în emoţie, echipierii se comportă zentat bine şi foarte bine. A- şi de data aceasta s-a clasat pe circumscripţie rurală din regi
locui I (şi va reprezenta regiu une cîte o grupă sanitară.
acţiune. Or, concursul a scos în bine, executind în limitele de cesta e cel de al V-lea concurs nea la Bucureşti) urmată de
U.R.C.C. Brad şi G.A.C. Deva. Personal sînt foarte mulţu
evidenţă tocmai pregătirea com timp prescrise alergarea de 100 de fază regională la care asist mit de rezultatele concursului
? şi sînt de asemenea mulţumit
plexă a echipierilor sanitari, m., trecerea cu brancarda peste in acest an şi, făcind compara că faţă de anul trecut grupa
In încheierea acestor rînduri sanitară de la U..M.C. Z.lnina a
pregătire in care intră nu numai obstacole (şanţ, gard). Mai e- ţie cu celelalte, acesta se pre trebuie să facem '‘precizarea că avut o ascendeţă atît do fru
faza regională a concursului moasă, deoarece acest lucru do
cunoştinţele teoretice, ci şi ceea moţionaţi erau brădenii care zintă la un nivel înalt...“ grupelor de Cruce_ roşie n-a fost vedeşte că în regiunea noastră
numai o competiţie pasionantă, există un climat favorabil oen-
ce s-ar putea numi _„ţinuta pentru prima dată se prezintă Trebuie menţionat că dacă nu ci şi o înfruntare plină de învă tru continua creştere a grupe
ţăminte, care ne permite să tra lor sanitare. Şi socotesc aceas
sportivă“. Concursul deci — ur la un concurs regional. Emoţia toate grupele s-au clasat pe gem cele mai optimiste conclu tă constatare ca una Jintre ceU
zii în legătură cu activitatea de mai preţioase concluzi' ale
mărit de sute de ^spectatori —- nu i-a împiedicat totuşi să-şi locul I (din păcate hu există viitor a echipierilor sanitari din
regiunea Hunedoara, lată în a- concursului“.
s-a desfăşurat pasionant tocmai dovedească priceperea, oeupînd decît un singur loc 1) toate au cest sens ce ne-a declarat tov.
dr. V. Colta medicul şef al re fi. N. DOREArgJ
prin elementele sale spectacu astfel locul I printre grupele de contribuit la succesul concursu giunii şi preşedintele Comitetu
loase. cartier. Dar să nu anticipăm cu lui. Merită de pildă elogiată lui regional de Cruce roşie;
•A- rezultatele tehnice. Cu atît mai înalta pregătire teoretică a gru
Concursul s-a deschis solemn. mult cu cît se cuvine să amin pei Călan, bunele rezultate ob
In faţa tribunei oficiale in care tim tot aici de examenul teore ţinute la probele practice de
se aflau reprezentanţi ai C.C. al tic care a urmat probelor prac grupa U.M. Cugir, bogata acti
Crucii roşii, membri ai comite tice : transmise la megafon (şi vitate desfăşurată de grupele
tului regional de Cruce roşie şi înregistrate totodată pe bandă Aninoasa, cartier Deva şi Sime-
activişti fruntaşi ne tărîm sani de magnetofon) maîoritatea "ăs- ria, precum şi acţiunile sanita
tar, s-au aliniat 18 grupe sani
tare din întreprinderi, cartiere punsurîlor au dovedit publicului re întreprinse de grupa G.A.C.
si. sectorul socialist al agricul ca şi juriului o serioasă pregă Deva. Dacă nu notăm aici me
turii, selecţionate în cadrul tire teoretică. De fapt pentru a ritele fiecărei grupe în parte,
concursurilor anterioare desfă înţelege rezultatele tehnice, tre explicaţia' o vom da in conclu
şurate la nivel raional. buie menţionat că în clasificare zia acestor rînduri.
s-a ţinut seama de activitatea Iată acum şi „rezultatele teh
In numele Comitetului regio concretă desfăşurată de grupe
nice“. Grupele sanitare din în
nal de Cruce roşie tov. dr. V. treprinderi s-au clasat precum
Cotta salută participanţii la la locurile lor de muncă sau ¦ urmează : locul I U.M.C. Zlat-
concurs adresîn’duTe totodată cartiere, de proba practică şi de na cu media 19 ; locul II Călan
