Page 32 - 1958-06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1081

laioflauttnw«. .. aä**« 2

im. • xuLturteie sJtini. • juitlmeie sJtiri •?tUimele stint* Dezvoltarea invăţămlntului superior

ÎN UNIUNEA SOVIETICA

MOSCOVA (Agerpres). In în prezent ramură a economiei

ziarul „Trud“ a apărut un arti­ pentru care şcoala superioară

col semnat de Viaceslav Eliutîn, sovietică nu ar putea să pregă­

ministrul Invăţămîntului Supe­ tească specialişti.

rior al U.R.S.S., in care auto­ In ultimii .ani învăţămintul

rul arată că anul acesta institu­ superior s-a dezvoltat deosebit

Hotărîrea C. C. al P. C. U. S. La Conferinţa Internaţională a Muncii ţiile de-învăţămînt superior din de mult in regiunile răsăritene
din 28 mai 1958 Ü.R.S.S. promovează aproxi­ ale ţării. Aici numărul studenţi­
Acţiuni contrare spiritului mativ 290.000 specialişti cu
înţelegerii calificare superioară, inclusiv lor întrece 500.000 persoane —
circa 90.000 ingineri, 30.000 aproape o pătrime din numărul
MOSCOVA (Agerpres). — din 8 iunie următoarea hotărîre „Marea prietenie“, „Bogdan GENEVA (Agerpres). — Du­ rute să ducă in impas lucrările specialişti pentru agricultură,
Organizaţiei Internaţionale a 10II.000 cadre didactice, peste total al studenţilor sovietici —
TASS transm ite: Ziarul „Prav- a C C. al P.C.U.S. din 28 mai î3,moi,nitki‘ şi „Din toată ini- pă cum s-a mai anunţat, la Ge­ 20.000 medici etc. şi se prevede creşterea continuă a
da1 a publicat in numărul său 1958 cu privire la îndreptarea ma . $ neva se desfăşoară lucrările ce­ muncii şi să compromită cola­ acestui număr.
greşelilor in aprecierea operelor lei de-a 42-a sesiuni a Conie- borarea constructivă în sinul or­ In anii puterii sovietice şco­
lile superioare au fost absolvite In U.R.S.S. a fost lărgit con­
ganizaţiei. de 3.800.000 specialişti, dintre siderabil învăţămintul fără scoa­
După reprezentantul R. P. Ro- care 1.000.000 de ingineri. In terea din producţie. Actualmente
„din cei 2.100.000 studenţi,
mîne a luat cuvintul Goreşkin,
Cu privire la îndreptarea greşelilor în aprecierea operelor rinţei Internaţionale a Muncii. delegatul U.R.S.S.,'care a pro­ ceea ce priveşte numărul spe­ 880.000 studiază în cadrul invă­
„Marea priete nie“, „Bogdan Hmelniţki“ şi „Din toată inima“.
Ca şi la ultimele sesiuni gru testat împotriva acţiunii grupu­ cialiştilor promovaţi, U.R.S'.S. a ţămîntului seral şi fără frecven­
pul patronilor din ţările capita lui patronal, care nu are alt scop
întrecut cu „mult toate ţările ca­ ţă. In anul universitar 1958-1959
decît să creeze dificultăţi în
C.C. al P.C.U.S. constată că concretă, dar ele nu îndreptă­ sale în 1951 de ziarul „Pravda“. liste încearcă şi la această se desfăşurarea lucrărilor şi să a- pitaliste, ea situîndu-se astăzi acest sistem de învăţămînt va
hotărîrea Comitetului Central din ţeau ca opera să fie declarată Gr, după cum se ştie, Molotov, siune să excludă din comisiile
10 februarie 1948 cu privire la exemplu de forflialism in muzică. Malenkov şi Beria au exercitat o de lucru pe conducătorii de in bată atenţia membrilor de la o- pe primul loc în lume. Nu există . . cuprinde 950.000 persoane.
opera lui V. Muradeli, „Marea Compozitori talentaţi — tovară­ influenţă deosebit de negativă Deprinderi din ţările socialiste biectivele reale ale Conferinţei
în domeniul progresului social. Conferinţa Internaţionalei socialiste
prietenie“, a avut' in ansamblu şii Şostakovici, S. Prokofiev, A. asupra lui Stalin în rezolvarea La 7 iunie 1958 s-a întrunit
A luat apoi cuvintul delega­
un rol pozitiv in dezvoltarea ar­ Haciaturian, V. Sesalin, G. Po- acestor probleme. Deşi în libre­ grupul guvernamental al Con tul mexican, ambasadorul Podh BRUXELLES (Agerpres). — da,. Norvegia, Statele Unite şi
Agenţia Reuter anunţă, că săp­ Suedia.
tei muzicale sovietice. In aceas­ pov, N. Miaskovski şi alţii, care tul şi în muzica operei „Bog­ ferinţei Internaţionale a Mun de Alba, care a arătat că nu e- tămâna aceasta va avea loc la
xistă niciun argument de drept Bruxlelles o conferinţă a Interna­ Scopul conferinţei este de a
tă hotărîre' au iost definite sar­ in unele lucrări au manifestat dan Hmelniţki“ existau lipsuri oii pentru a-şi fixa atitudinea sau de fapt care ar putea să jus­ ţionalei socialiste, la care vor discuta „dacă noul regim din
tifice un tratament discriminato­ participa delegaţii oficiale re- Franţa reprezintă sau nu o pri­
cinile dezvoltării artei muzicale tendinţe nejuste, au fost califi­ afirmaţia despre „Marile gre­ faţă de încercările de a ştirb riu faţă de conducătorii de în­ mejdie pentru democraţie“. Ho­
treprinderi din ţările socialiste. prezentînd partidele socialiste tărîrea de a se discuta această
pe baza principiilor realismului caţi in bloc ca reprezentînţi ai şeli ideologice ale libretului scris drepturile depline ale conducă El a făcut un apel, în spiritul din Anglia, Austria, Canada, problemă a fost adoptată în
socialist s-a subliniat importan­ unei orientări formaliste, anti­ de cunoscuţii scriitori sovietici toritor de întreprinderi din ţă cursul unei întruniri speciale a
coexistenţei paşnice, să se asi­ Danemarca, Elveţia, Finlanda, Consiliului executiv al Interna­
ţa legăturii artei cu viaţa po­ populare. V. Vasilevska şi A. Korneiciuc, rile socialiste. gure tuturor membrilor Organi­ ţionalei socialiste care a avut
Contrar faptelor istorice, în zaţiei Internaţionale a Muncii e- Franţa, Germania occidentală, loc luni la Londra.
porului sovietic, cu cele mai bu­ precum şi învinuirile de neprin- In expunerea sa tov. E. Me- galitate î-n drepturi.
ne tradiţii democratice ale mu­ această hotărîre, în cadrul cri­ cipialitate aduse compozitorului zincescu, delegatul R. P. Romî- Israel, Italia, Luxemburg, Olan­
zicii clasice şi ale creaţiei popu­ ticii făcute operei iui Muradeli, K. Dankevici erau nejustifioate. ne şi vicepreşedinte al Confe­ Conferinţa va continua discu-
lare,'au fost condamnate in mod unele popoare ale Caucazului de Reprovşurile nejuste cuprinse în rinţei, a furnizat un larg ma­ ţiiLe asupra acestei probleme săp-
just tendinţele formaliste în mu­ nord au fost opuse în mod arti­ acest articol au fost repetate şi terial documentar bazat pe Sta­
zică, pretinsul „spirit inovator“ ficial altora. într-o serie de alte articole de tutul şi hotărîrile anterioare ale tămîna viitoare.

care îndepărta arta de popor şi linele aprecieri nejuste din declaraţii. Articolul redacţional Organizaţiei- Internaţionale a Tunisia cere retragerea Pregătiri pentru expoziţia agricolă
o transformă în bunul unui cerc hotărîrea susmenţionată, au re­ despre opera „Din toată inima“, Muncii şi a cerut, respingerea trupelor franceze
restrîns1de esteţi rafinaţi. Dez­ flectat atitudinea subiectivă a lui alături de observaţii critice jus­ acestei acţiuni discriminatorii. de pe teritoriul ţării d e la L e i p z i g
voltarea muzicii sovietice în anii I. V. St alin faţă de anumite Bl a făcut un apel la membrii
creaţii şi opere de artă. te despre muzica şi libretul o- WASHINGTON 9 (Agerpres). LEIPZIG (Agerpres) ADN mării socialste a agriculturii.
care .au urmat a confirmat că perei, cuprinde de asemenea vă­ guvernamentali ca aceştia să ia In cadrul unui interviu acordat transmite: Pe teritoriul Expo­ Pe loturile experimentale planta­
aceste indicaţii ale partidului au Atitudinea subiectivă a lui I. dite exagerări şi era unilateral. poziţie împotriva tentativelor me- posturilor de televiziune ameri­ ziţiei agricole care se va des­ te cu sfeclă, cereale şi cartofi
fost juste şi bine venite. V. Stalin în aprecierea unor o- cane, ministrul justiţiei, al Tu­ chide la 22 iunie la Leipzig uzinele constructoare de maşini
nisiei, Alimed Mestiri, care se Markkleeberg, lucrările de con­ agricole vor prezenta peste 400
Dar, aprecierile făcute în a- pere de artă s-a manifestat şi Plenara C. C. al P. C. Bulgar tiflă în momentul de faţă la strucţie a pavilioanelor sint în de maşini agricole de diferite
ceastă, hotărîre asupra creaţiei în critica unilaterală şi tenden­ Washington, a reafirmat că nu toi. Pe o suprafţă de 170 ha. tipuri.
poate exista o soluţionare a con­ vor fi construite în total 13 săli
anumitor compozitori au fost in­ ţioasă făcută operelor — „Bog­ Alegerea Biroului Politic şl flictului franco-tunisian înainte şi pavilioane. In patru săli cele Uniunea Sovietică, R. P. Un­
tr-o serie de cazuri neîntemeia­ dan Hmelniţki“ de K. Danke- de retragerea forţelor militare mai bune staţiuni de maşini şi gară şi R. Cehoslovacă partici­
franceze de pe teritoriul Tuni tractoare din R. D. Germană pă anul acesta pentru prima
te şi nejuste. In opera lui V. Mu­ vici şi „Din toată inima“ de siei. vor prezenta succesele transfor­ oară la Expoziţia agricolă a
R. D. Germane.
a secretariatului CCal P.C Bulgarradeli „Marea prietenie“ existau G. Jukovski în articolele redac­ După retragerea acestor tru­
pe la baza din Bizerta urmea­
lipsuri care meritau o critică ţionale publicate după indicaţiile SOFIA 9 (Agerpres). ATB rea componenţă : Todor Jivkov, ză să înceapă tratative iranco-
tunisiene cu privire la statutul
C.C.- al P.C.U.S. hotărăşte : anunţă i Ea 9 iunie a fost dat prim secretar al Comitetului viitor al acestei baze, a adăugat
publicităţii la Sofia comunicatul Central, Dimităr Ganev, Boian Mestiri.
1. Să sublinieze că in hotă- zentei hotărîri să pregătească cu privire la plenara din 7 iu­ Bilbaranov, Stanko • Todorov, Se apropie de sfîrşif consfrucfia
rirea din 10 februarie 1948 a un articol redacţional care să nie a Somitetului (Eentral al Mitko Grigorev, Pencio Kuba- Ministrul tunisian a adăugat
C.C. cu privire la opera lui V. cuprindă o analiză multilatera­ Partidului Qomunist Bulgar, a- dinski au fost aleşi secretari ai deasemenea că guvernul de la ccniraSd electrice de ü irMatsI
Muradeli „Marea prietenie“, lă şi aprofundată a problemelor Comitetului Central. Tunis este profund nemulţumit
care a definit just orientarea fundamentale ale dezvoltării ar­ les la Congresul al VH-lea al că oficialităţile S.U.A. sprijină IRKUTSK (Agerpres) TASS peste un mii ard de kWh de ener­
artei sovietice spre un caracter tei muzicale sovietice. P. <3. Bulgar. Plenara a ales comisia ele con­ poziţia Franţei în actualul con­ transm ite: A intrat in funcţiune gie electrică. O parte din ener­
popular şi realist şi in care erau trol de pe lîngă Comitetul flict franco-tunisian. de probă cea de-a şaptea (pen­ gia electrică este transportată la
criticate in mod just tendinţele 3. Să c ea ră : comitetelor re­ Plenara a ales ca membri în Central al partidului în următoa­ ultima) hidroturbină a centralei o distanţă de 600 km. pe o linie
greşite, formaliste în muzică — gionale, comitetelor de ţinut şi Biroul Politic al Comitetului rea componenţă: Dimităr Di­ electrice Irkutsk care se con­ de 220.000 volţi spre şantierul
s-au făcut şi-unele aprecieri gre­ comitetelor centrale ale partide­ Central ai Partidului Comunist mov, preşedintele comisiei, Dră- struieşte pe rîul Angara. Cele de construcţie al celei mai mari
şite şi nejustificat de aspre asu­ lor comuniste din republicile u- Bulgar pe Boian Bilbaranov, gan Petrov, Todor Ivanov, Ni- opt turbine ale hidrocentralei hidrocentrale din lume care se
pra creaţiei unor compozitori so­ nionale şi A'linisterului Cultu- Vilco Cervencov, Gheorghi Da- kola Popov, Krurrt Popov, mem­ vor produce anual 4.500.000.000 construieşte pe Angara lingă pra­
vietici talentaţi, ceea ce a con­ turii al U.R.S.S. să desfăşoare mianov, Raiko Damianov, Di- bri ai comisiei. kWh de energie electrică — a- gurile Padune, în apropiere de
stituit o manifestare a trăsătu­ în uniunile de creaţie şi în in­ mităr Ganev, Anton Iugov, To- oraşul Bratsk.
rilor negative caracteristice pe­ stituţiile de artă, munca de lă­ dor Jivkov, Ivan Mihailov, En- A fost dat publicităţii de a- dică de peste două ori mai mult
rioadei cultului personalităţii. murire necesară in legătură cu cio Staikov, Boris Taskov, semenea comunicatul cu privi­ Ţinînd seama de debitul mare
această hotărîre, urmărind ridi­ Gheorghi Tankov. re la şedinţa din 7 iunie a.c. a decît produce cunoscuta hidro­ al rîului Angara şi de posibili­
2. Să se considere nejustă, u- carea nivelului ideologic şi ar­ comisiei centrale de revizie a centrală de pe Nipru. S-a cal­ tăţile regularizării nivelului de
nilaterală, aprecierea făcută în tistic al artei muzicale sovietice Membri supleanţi în Biroul Partidului Comunist Bulgar. apă cu ajutorul lacului Baikai,
articolele ' redacţionale ale zia­ Politic au fost aleşi * Dimităr culat că datorită debitului uni­ s-a hotărît să se creeze pe acest
rului „Pravda“ asupra operelor şi stringerea continuă a rindu- Dimov, Mladen Stoianov, To- Preşedintele comisiei centrale rîu o cascadă de hidrocentrale
„Bogdan Hmelniţki“ şi „Din rilor intelectualităţii creatoare pe dor Prahov. de revizie a fost ales Iordan form al apelor Angarei turbinele cu o putere de peste 10.000.000
hidrocentralei Irkutsk vor putea kW. Hidrocentrala Irkutsk este
toată inima“. Să însărcineze re­ baza principialităţii comuniste şi Secretariatul C.C. al P.C. prima din cascada de pe Anga­
dacţia ziarului „Pravda" (pe funcţiona din plin 7.000 de ore ra...
a întăririi legăturilor dintre ar­
anual, adică aproape zece luni.
tov. Şatiukov) ca pe baza pre- tă şi viaţa poporului. Bulgar a fost ales în următoa­ Katraţidjiev. La sfîrşitul anului 1950 liidroe-

?f_ . MADAGASCAR t, lectrocenbrala Irkutsk a dat pen­
gaşe. — După dizolvarea în
^ Insula Madagascar, situată 1947 a MDRM nici un alt par­ tru prima dată curent pentru in­
în . siid-estul continentului afri­ tid nu a reuşit să se formeze
can, are o suprafaţă de 592.000 pe insulă. In anul care s-a dustrie. De atunci • ea a produs
km. patra ţi, fiind aproximativ scurs s-au creat însă patru or­
de două ori mai mare decît in- agricultură şi de prelucrarea fost izgoniţi de pe loturile cele gaţia malgaşă la Paris, a tri­ ganizaţii politice care reprezin­ „AT' . . •. V .//
mis comisaruiui suprem al re­ tă diferitele tendinţe ale miş­ V-
0 sulele britanice. Populaţia nu- materiilor prime agricole, de mai roditoare de pămînt şi teri­ publicii din Madagascar in­
$ mără 4.500.000 locuitori între strucţiuni cu privire la politica cării naţionale. S-au constituit
$ care numai 23.000 francezi. Pe extragerea minereurilor utile, toriile for au fost jefuite de co­ autorităţilor franceze din insu­ Comitetul pentru colaborarea
4 Ungă bogăţiile vegetale şi ani- lă, politică de luptă „prin toate politică şi unitate de acţiune,
etc. lonialiştii francezi. Madagas­ mijloacele“ împotriva mişcării care grupează cîteva din aceste
male, Madagascarul dispune naţionale. organizaţii, Comitetul naţional
de bogate resurse subterane, ca După cel de-ai doilea război carul era condus de un guver­ pentru amnistierea deţinuţilor ...
grafit, mică, pietre preţioase, mondial monopolurile franceze nator general francez cu depli­ Rezultatele acestor instruc­ politici şi repatrierea patrioţilor
$ cuarţ, cărbuni, fier, cupru, şi-au intensificat exploatarea ne puteri. A început o lungă ţiuni nu au întîrziat. Este cu­ malgaşi exilaţi în Franţa, a fost tëmb. y-]¦¦fi-U.’.... 4- :i
plumb, petrol, uraniu, etc. în Madagascar, realizînd pro­ perioadă de „pacificare“ a ţă­ noscută îngrozitoarea baie de înfiinţată o organizaţie sindi­
fituri uriaşe. rii. sînge în care colonialiştii au cală centrală naţională care
SPrintre principalele centre înecat mişcarea naţională din este aîiliută Ia F.S.M.
s urbane .se numără oraşul Ta- Stabiliţi în această insulă bo­ Lupta pentru eliberarea na­ Madagascar. Scopul principal
t naharîse, capitala insulei gată, colonialiştii francezi au ţională a Madagascarului a era zdrobirea partidului „Miş­ Alegerile pentru adunările
¦?< (130.000 locuitori), Majunga început să aplice maxima „Di­ luat o amploare deosebită în con­ carea democrată de renaştere provinciale din Madagascar,
* (30.000) şi Tamatave (28.000). vide et Impera“ („învrăjbeşte malgaşă“ (MDRM) înfiinţat care au avut loc în 1957, au
şi stăpîneşte“ ). Această poli­ diţiile crizei generale a capita­ de un grup politic şi oameni demonstrat un riou avînt al
a' Cînd la 30 noiembrie 1895 lismului. Pe insulă au fost de cultură malgaşă în 194(5 la mişcării de eliberare naţională
% generalul francez Duchesne .în Paris şi care a cuprins curbul a poporului malgaş. In unele
tică a fost dusă încă din prima toată insula pentru că progra­ provincii au cîştigat o mare
fruntea unei armate de 12.000 mul lui politic corespundea ce­
de oameni a ocupai Tananari- jumătate a secolului nostru lor mai arzătoare năzuinţe ale majoritate listele candidaţilor
^ -’e. capitala Madagascarului, el poporului majgaş. După eveni­ care în platforma electorală
$ nu a găsit acolo un popor bar- cind Franţa furniza armament D O C U M E N T A R mentele din martie 4947, în cereau independenţă pentru
0 bar, ci o ţară cu un guvern unor triburi ca să lupte împo­ cursul cărora au fost masacra­ Madagascar şi amnistie tota­
centralizat, cu o administraţie te peste 90.000 de persoane, ac­ lă pentru toţi patrioţii malgaşi
y, sănătoasă, cu un sistem finan- triva puterii centrale şi crea tivitatea MDRM a fost interzi­ închişi sau exilaţi în timpul
ctar închegat, cu •meşteşuguri să şi pe insulă a fost decre­ sîngeroaselor represiuni din
b bine dezvoltate şi o cultură bo- curente separtiste artificiale. create o serie de organizaţii şi tată starea de asediu. O serie 1947— 1948.
de conducători ai MDRM au
f gafă., Statul Imerina, creat la Generalul Galbeni, primul gu­ partide care au început lupta fost masacraţi, iar alţii daţi Colonialiştii nu au reuşit să
| începutul sec. XIV, care către în judecată şi numai lupta oa-, stăvilească mersul poporului
f . sfîrşitul sec. XVIII s-a trans- vernator al insulei, dă în car­ împotriva colonialismului. Dar menilor muncii francezi în frun­ malgaş spre libertate şi inde­
I format într-o puternică monar- te cu Partidul Comunist Fran­ pendenţă. Victoria revoluţiei
| hie feudală centralizată, a dăi- tea sa „Nouă ani în Madagas­ toate aceste organizaţii au fost cez a reuşit să le salveze via­ chineze, a Republicii Democrate
^ nuit, aproape şase secole. Si­ ţa.. Deputaţii malgaşi aflaţi pe
car“ următoarele îndrumări : suprimate în timpul celui de-al vremea aceea în Franţa au fost Vietnam, plecarea ultimului
li tuat pe drumul spre India, ia de asemenea condamnaţi unii soldat englez din Egipt, confe­
I» 400 km. de litoralul sud-estic 7,Trebuie recomandat serios au­ doilea război mondial, unele la moarte, unii la muncă sil­ rinţa de Ia Bandung, indepen­
nică pe viaţă. denţa cucerită recent de Tuni­
al Africii, în mijlocul oceanu- torităţilor regionale să se călău­ sub „regimul de Ia Vichy“, iar sia, Maroc, Ghatia au deschis
$ Iui Indian, ei a devenit pe la Anul 1956 marchează renaş­ perspective noi în faţa malgaşi-
zească totdeauna după aceste altele de trupele engleze de­ terea mişcării naţionale mai- lor, întărind încrederea ior în
jumătatea sec. XVIII un obiec­ eliberarea Madagascarului de
tă tiv al imperialismului francez două principii—politica rasială barcate în 1942 pe insulă. Du­ sub jugul colonialist
$ şi englez.
şi distrugerea hegemoniei hova- pă război speranţele patrioţi­
După ocuparea insulei Mada-
\ gascar, s-au instalat acolo nu- şilor. (Prin tirania hovaşilor, . lor malgaşi de a obţine inde­
| meroase societăţi franceze, ca-
| re au început să se ocupe de Gallieni înţelegea cercurile gu­ pendenţa au rămas nereali­

vernante naţionale ale statului zate.

Imerina). • ¦ t Cu ocazia tratativelor duse

Prima grijă a colonialiştilor în 1940 de delegaţia malgaşă

francezi a fost să împartă sta­ în Franţa s-a afirmat forţa şi

tul unitar, pe care l-au găsit coeziunea mişcării naţionale

în insulă, în teritorii pe triburi maigaşe. După cum scrie Ray- In nani 1952 a !ost creat raionul Apolda — Thiir din rs-
giune'a Erjurt (R. D. Germană), Pjnă acum s-a investit aci su-
conduse de cîrmuitori supuşi şi mond Rabemananiăra în cartea nm de 15,9 milioane ele mărci, Intre anii. 1952—-.1955 s-au ridi-
cal aci 130 de locuinfe. Intrepr iaderea de construcţii „Auţbau"
să semene dezbinare între tri­ sa „Madagascar — istoria na­
a clădit' şi ea din anul 1954 şi. pitici azi 42 de locuinţe. Alte 60
buri. S-a stabilit un regim de 1 ţiunii maigaşe“ apărută recent de locuinţe sini in ,curs de cons trucţie.

cruntă exploatare şi lipsă de la Paris, Ministerul Coloniilor, IN FOTO : Muncitori muţi ndwse în noile lor locuinţe.

drepturi. Ţăranii malgaşi au continuînd tratativele cu dele­

Ä* <î*- <*> O-O -<

Redacţia "?! adadniştfă$a ?aDJul #tr. 6 Marile n"r." 9, TeîifdŞŢ piîtifă ’ ' bii^eral‘ e6flform aprobării Dir-cţiunli Generale P.T.T.R. nr. 236320 din 6 rwîertibrle (919. — Tiparul s'^Infrepiinderea Potl^Taflcă ,1 Mai” ~ DEVA.