Page 33 - 1958-06
P. 33
PROLETARI V W TOATE ŢA RÍLE UN1Ţ1-VĂ! Decada cuHuri? republicilor sovietice baltice
OASPEŢI
Gu prilejul Decadei culturii dată cu ocuparea vremelnică a Multe cintece şi dansuri popu
republicilor sovietice baltice, Lituaniei de către fascişti, dar lare prezentate de Ansamblul
oamenii muncii din regiunea
in anul 1942, prin grija Sovie emerit de stat al R.S.S. Litua
noastră vor avea deosebita plă tului Comisarilor Poporului al niene au căpătai o răspindire
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL cere să facă cunoştinţă cu re U.R.S.S., ansamblul şi-a reluat largă in Lituania sovietică şi. au
numita formaţie artistică litu activitatea, astfel că in anul devenit un bun al maselor. Cin-
aniană — Ansamblul emerit de 1943 el a participat la decada tecele populare „Calul mi l-am
i stat de cintece şi dansuri popu muzicii lituaniene, care s-a des îngrijit“, „Â fugit iarna. geroa
Anul X Nr. 1082 Miercuri 11 iunie 1958 4 pagini 20 bani lare al R.S.S. Lituaniene. făşurat la Moscova. Au urmat să", „Valsul colhoznicilor“ etc.,
După ce a dat mai multe apoi o serie de turnee in ora cit şi dansurile „Lănţişorul",
spectacole pe scenele oraşelor şele Sverdlovsk, Geliabinsk, „Cadrilul lituanian“, „Trifoiul“,
lin toniu dela naţionalizarea patriei noastre, cunoscutul an Gorki, prin regiunea Ural şi „Cocoşul" şi altele, sînt de acum
samblu lituanian — sub con bine cunoscute şi peste hotarele
ducerea muzicală a artistului Donbas. R.SfS. Lituaniene.
După terminarea războiului,
poporului din U.R.S.S., lonas Ansamblul îşi perfecţionează
ansamblul s-a intors in R.S.S.
ppincipaleiop mijloace de producţie Sviadas, a maestrului de balet Lituaniană. In anul 1948 a par necontenit măiestria şi îşi îmbo
I. Linghis, maestru emerit al ticipat la cea dinţii decadă a găţeşte repertoriul, incluZind
artei din R.S.S. Lituaniană şi a literaturii şi artei lituaniene, cele mai bune creaţii ale repu
Se împlinesc 10 ani de la naţiona ridicată decît în 1948, se remarcă dez maestrului de cor .4. llciukas, complectindu-şi şi repertoriul cu blicilor surori. El se străduieş
lizarea principalelor mijloace de pro voltarea cu precădere a producţiei mij artist emerit al R.S.S. Lituani cintece şi dansuri consacrate ¦în te şi reuşeşte să-şi lărgească
ducţie — act istoric revoluţionar, în loacelor de producţie faţă de cea a floririi vieţii noi in Lituania. mereu orizonturile, să prezinte
făptuit din iniţiativa şi sub directa bunurilor de consum. Insemnînd cu ene — va interpreta cintece şi intr-o formă cit mai desâvîrşită
conducere a Partidului Muncitoresc Ro- 100 producţia mijloacelor de producţie dansuri populare pe scenele o- In 1957, ansamblul a luat creaţiile populare.
raşelor Petroşani, Deva şi Hu parte la Decada culturii Litu
mîn. din anul 1938 constatăm că în 1948 nedoara, in zilele de 11, 12 şi aniei, in R. P. Polonă, apoi la Oamenii muncii din regiunea
De Ia 11 iunie — data cînd indus s-a ajuns Ia o creştere de 92, iar în respectiv 13 iunie. cel de-al Vl-lea Festival Mon
1957 la 454; producţia bunurilor de dial al Tineretului şi Studenţi noastră urează bun sosit in
tria, băncile întreprinderile miniere, consum a reprezentat comparativ cu a- -k mijlocul lor Ansamblului emerit
de asigurări şi transport au devenit celaşi an 79 în anul 1949 şl respectiv lor. iar in toamna aceluiaşi an
bun al întregului popor — şi pînă în 272 în anul 1957. Ansamblul lituanian a luat a primit diploma de rangul în- de stat de cintece şi dansuri al
prezent s-au obţinut mari succese în fiinţă in anul 1940, pe lingă Fi tii la. Festivalul unional desfă R.S.S. Lituaniene, prilej de a
dezvoltarea economică a ţării noastre. Aceste realizări dintr-un deceniu de larmonica de stat. El a fost al şurat in cinstea aniversării a 40 întări şi mai mult prietenia ro-
Încă de la primele măsuri economice dezvoltare a Industriei noastre socia cătuit prin selecţionarea ele mino-sovietică ş i'd e a cunoaş
şi organizatorice întreprinse înainte şi liste apar şi mai semnificative compa de ani de la Marea Revoluţie
după naţionalizare de statul nostru rate cu o perioadă de timp corespunză mentelor talentate, interpreţi de te valorile culturale şi spiritua
cintece şi dansuri populare din Socialistă din Octombrie. le ale popoarelor baltice.
cuprinsul oraşelor şi satelor Li
democrat-popular, măsuri aprobate cu toare din vremea regimului burghezo- tuaniei. O muncă neobosită la
entuziasm de oamenii muncii, s-a pu tnoşieresc. formarea acestui ansamblu a de
tut vedea posibilitatea refacerii într-un Deceniul 1927—1937 de pildă, a fost pus compozitorul /. Sviadas, a-
timp scurt a industriei distruse de răz considerat o perioadă de prosperitate jutat de alţi compozitori şi fol
boi şi, în continuare, trecerea la In pentru dezvoltarea industriei capitaliste clorişti de searr i.
dustrializarea socialistă a ţării pe ba din Romînia ; în acest timp însă, por Primul spectacol' al ansamblu
za planurilor de stat. nind de la 100 în anul 1927 — pro lui a avut loc in anul 1941. Ac-- C
Un prim pas l-a constituit comasa ducţia mijloacelor de producţie nu s-a tivitatea sa a fost întreruptă o-
ridicat decît la 157,4, iar producţia de
rea întreprinderilor industriale mici, în
locul cărora au fost create unităţi so bunuri de consum abia la 145. Saluîu! lui PaveS H*S fa r* , (j$ f ??t (f
cialiste puternice, rentabile şi la cîrina Ţara noastră construieşte socialismul tiadocinikov pentru Uf
cărora au fost puşi muncitori şi teh cititorii ziarului nostru Qg u/j* * A?!**
nicieni cu experienţă, devotaţi cauzei în condiţiile existenţei şi întăririi con
partidului. Din 1.600 întreprinderi in tinue a puternicului sistem mondial
al economiei socialiste. Colaborarea
dustriale naţionalizate aflate atunci In frăţească cu Uniunea Sovietică şi cu Cu prilejul manifestărilor cul ^^ C? ? U t e&g
cadrul Ministerului Industriei, prin co celelalte ţări socialiste permite folosi turale şi artistice prilejuite de
masarea şi reorganizarea lor au rezut- rea avantajelor diviziunii internaţiona Decada culturii republicilor so Î A z -M-j '! L ^ UuJgJJAKM / â
tat 1.090. Acesle măsuri complectate le a muncii şi dezvoltarea îndeosebi vietice baltice, aşa după cum se
cu altele ca, de pildă, reconstruirea, a acelor ramuri ale economiei care au ştie, renumitul actor sovietic &&*** 1
mărirea capacităţii de producţie şi în asigurate în ţară condiţii favorabile şi Pavel Kadocinikov. creator a ju o .u * j *
zestrarea întreprinderilor existente cu baze trainice de materii prime. In ul ¦Gel mai nou şi mai mare furnal din Iară se află la Huner numeroase personaje complexe,
utilaje moderne, construirea de fabrici timii ani statul nostru democrat-popu doara. El a fost construit cu ajutorul material şi tehnic al U- a fost timp de trei zile oaspete î n Ja
şi uzine noi efc., au creat condiţii lar a concentrat însemnate mijloace niunii Sovietice, Intrarea în funcţiune in 1956 a acestui uriaş al regiunii noastre. La sosirea
pentru profilarea şi specializarea unită materiale şi financiare pentru dezvol agregat, a . făcut să sporească simţitor producţia de fontă a în oraşul Deva, un redactor al ¦Mf
ţilor ; aplicarea acestor măsuri a în tarea industriei petrolifere, chimice, mi-: ţârii. ziarului nostru a solicitat popu
semnat totodată crearea bazelor tehnl- niere, siderurgice, pentru sporirea pro larului actor sovietic un salut
co-materlale pentru înfiinţarea unor ducţiei de energie electrică etc. Pro IN CLIŞEU : Aspect de la furnalul de 700 m.c., mîndria pentru cititorii „Drumului socia
noi ramuri industriale, necunoscute în ducţia industriei constructoare de ma siderurgiei romîneşti.
trecut cum sînt industria construcţiilor şini, care a ajuns să reprezinte aproa lismului“. Publicăm alăturat în
de maşini agricole, de u.tilaj petrolifer pe un sfert din totalul producţiei in Din primele zile în fruntea întrecerii facsimil acest salut. Traducerea
şi minier, de maşini-unelte, de motoare dustriale este orientată îndeosebi spre Iui a fost publicată în ziarul
industriale şi utilaj electrotehnic, unele fabricarea de maşini şi utilaje desti Pentru a cincea- dată in acest pe primul Ioc în întrecere. în nostru de duminică. h
ramuri ale industriei chimice. nate agriculturii, de utilaj petrolifer, an, luna trecută, minerii din deplinirea planului la zi în .pro
mijloace de transport, iar producţia in Uricani s-au situat tot în.frun porţie de 120,8 la sută este rodul Veşti culturale din oraşul Deva
Acum, după 10 ani, cînd se face bi dustriei chimice spre fabricarea îngră tea întrecerii socialiste pe ba muncii colectiv.e a minerilor,
lanţul unui deceniu de dezvoltare a in şămintelor, a maselor plastice şi fibre zin prin depăşirea. planului, lu tehnicienilor, şi inginerilor de idnohua P I E S E Aurel Marinescu — vor fi pre m mi m
dustriei noastre socialiste, rezultatele lor sintelice. Producţia industriei si nar cu 14,4 fă sută. încurajaţi aici,' rodul unei ¦activităţi ritmi zentate spectatorilor deveni nu
obţinute umplu de mindrie inimile oa derurgice a crescut în comparaţie cu de acest rezultat frumos, harni ce şi bine organizate. Pe pano Piesele de teatru „Bărbatul peste mult timp. IF O T M U Il& IF ft
menilor muncii. In retrospectiva anilor anul 1938 de 3,4 ori, cea a industriei cii mineri de aici au hotărit să ul de onoare de la mină s-au fără opinci" şi „Trei crai de la
ce s-au scurs de la naţionalizare există petrolifere de două ori, a materialelor dea în luna aceasta şi mai mult stabilit deja trainic numele bri răsărit“ au fost puse de curind Dovedesc mult talent in in Formaţia de dansuri de la
numeroase realizări semnificative. De cărbune pentru a readuce în mij in repetiţie de către echipa de terpretarea rolurilor tovarăşii T.R.C.L.lî. Deva pregăteşte,
exemplu, în primele două planuri a- de construcţie de 9 ori, a industriei locul lor drapelul de fruntaş pe gadierilor Vascui Dumitru, Steţ teatru a sindicatului comerţ şi Ilie Comşa, Vasile Lăzărescu,
nuale de stat (1949 şi 1950) producţia ramură. Cărbunele extras de ei cooperaţie din Deva. Ambele Alexandru Ormindeanu, Ale printre altele, o suită de dan
industrială s-a dublat şi a întrecut cu chimice de 6,7 ori, iar extracţia de gaz în primele zile de muncă din loan, ¦Ilie V. Gheorg’rie, ai că xandru Sixt, Viorica Dan, Vic suri din ţara Oaşului.
mult nivelul producţiei din cel mal iunie dovedesc cu prisosinţă ho- piese — avînd ca regizor pe tov.
metan a sporit de 15 ori. tărir'ea lor. Ei se situează tot ror ortaci de muncă au extras toria Tamas si alţii. Ţinindu-se cu regularitate re
bun an antebelic, (1938). petiţiile — de două ori pe săp-
In ceea ce priveşte producţia de e- deja între 85-138 tone de căr
Experienţa cîştigată în aceşti ani,
nergie electrică, care a crescut de a- bune peste sarcinile de plan. .
colaborarea ţării noastre cu Uniunea
proape şapte ori şi jumătate, merită
Sovietică şi cu celelalte ţări de de subliniat faptul că sistemul energetic i —« tămină, — succesele n-au în-
mocraţie populară, au permis trecerea naţional a fost închegat prin constru tirziat să apară. Din rihdurile
la planificarea de. perspectivă, concre irea a numeroase linii de înaltă ten încă de la începutul campaniei AÎNTRECERE este în toi. Pînă acuma au fost dansatorilor se remarcă in mod
tizată prin primul plan cincinal, şi pla siune pentru transportul energiei la de primăvară, gospodăria agri reparate 98 la sută din utila deosebit tinerii Petre Bodi, Au
nul de 10 ani pentru electrificarea ţă centrele de consum. colă de stat din Orăştie, în sco jele necesare campaniei de vară. rica Budiu şi Eduard Wurm.
rii şi !n Directivele celui de-al li-lea pul măririi producţiei agricole
Congres al P.M.R. cu privire la cel Producţia pe cap de locuitor este în sectorul vegetal şi zootehnic © In sectorul zootehnic, gospo Echipa de dansuri de la
de-al II-lea plan cincinal. de asemenea cu mult mai mare. Ast şi pentru reducerea preţului de dăria de stat din Apoldu de T.R.C.L.H. primeşte un perma
fel în 1957 se producea de fiecare lo cost a formulat unele obiective 9 exaltata Sus de asemenea îşi îndepli nent sprijin din. partea instruc
Ca rezultat al succeselor hotărîtoa- cuitor al ţării cite 38,5 kg. fontă faţă cu care a chemat la întrecere , v„ neşte ritmic planul de produc torului, arhitectul Liviu Oros.
re dobîndite în construcţia socialistă in de 11,7 kg. în 1948, 48,5 kg. oţel faţă toate gospodăriile agricole de s a}'. ,rţiec|1a^ 4upă^ îormula- pite 350 ha. şi s-a făcut sapa ţie şi angajamentul luat. La
anii primului plan cincinal (1951— de 22,2 kg., 305,1 kwh. energie elec stat din regiune. La această che- mare pe întreaga suprafaţă. Cu carne, planul la zi de predare C ÍM D ) e x s s t -%
1955) şi în perioada care a trecut trică faţă de 94,4 kwh., 627,1 kg. ţi ie,! obiectivelor de răspuns, a lucrările în livadă, de asemenea, către M.C.I. a fost realizat cu PR EO C U PA R E
din actualul cincinal s-a schimbat ra ţei extras faţă de 261,1 kg., 258,8 tn.c. mare a răspuns şi gospodăria trecut la organizarea muncii pe gospodăria din Apoldu de Sus 1,8 tone, în loc de 0,7 tone, cît
dical structura producţiei industriale gaz metan faţă de 79,7 m.c. etc. agricolă de stat din Apoldu ue stă bine. Pe cele 247 ha. s-a era planificat. Producţia de lap Brigada artistică de agitaţie
globale. Sus. brigăzi, la antrenarea lucrători făcut de două ori stropitul de te pe cele cinci luni de aseme a sindicatului I.A.S. Deva, con
Succesele înregistrate de industrie lor în întrecerea socialistă, a- iarnă şi odată stropitul de vară. nea a fost depăşită cu peste dusă de tov. Nicodim David,
In ansamblul creşterii producţiei glo in primul deceniu de la naţionalizare Făcînd o analiză asupra felu jungînd ca 95 la sută din per 1.000 de litri.
bale industriale, care ta sfirşitul anu reprezintă o bază sigură pentru dez lui în care au fost realizate pî La aceste rezultate s-a ajuns este din ce în ce mai apreciată.
lui 1957 era de 3,5 ori mai mare de- voltarea pe mai departe a economiei nă în prezent obiectivele prevă sonal să fie antrenat în întrece şi datorită faptului că mecani Cele arătate pînă acum, dove Aceasta rezultă atît din ieşirile
cît în 1938 şi de aproape 3 ori mai noastre naţionale. zute în răspuns, putem spune re. zarea lucrărilor agricole nu nu desc cu prisosinţă că la gospo avute în faţa spectatorilor, cit
că gospodăria din Apoldu de
Sus îşi va îndeplini şi chiar Prin întrecerea ce s-a desfă şi din pregătirile ce le face pen
depăşi angajamentele luate. şurat şi se desfăşoară în prezent, tru viitor.
Conducerea acestei gospodării prin măsurile tehnico-organiza- mai că s-a realizat în propor dăria agricolă de stat Apoldu de Actualmente, brigada pregă
torice întreprinse, s-a reuşit să ţia stabilită în răspunsul la che Sus se duce o muncă hotărită
se obţină frumoase rezultate pe mare, dar s-a şi depăşit. Cîteva pentru realizarea angajamente teşte un repertoriu închinat zi
lor luate, care se traduc zi de lei de 23 Augusit.
%\ ¦¦*«¦<o«* calea îndeplinirii angajamente exemple sînt grăitoare în acea zi în fapte. Muncitori-ca Miron
lor. Astfel, însămînţările de pri stă direcţie.. De pildă, lucrările Ciobanu, Simion Almen, din bri Din brigada artistică a sindi
2oo' măvară, cil tot timpul nefavora la culturile de porumb şi cartofi gada de grădină, Toma Schors- catului I.A.S. Deva fac parte
bil, au fost executate în bune şi lucrările în grădina de legu
cîţiva salariaţi care dovedesc o
8ao- BoCfr condiţiuni, iar lucrările de între me au fost mecanizate în pro ten, loan Anghel, Simion Rich-
ţinere la toate culturile, sînt porţie de 100 la sută, adică cu ter, Remus Benea, brigadieri deosebită preocupare pentru bu
ut m gluiwa tiacutm înaintate. La grîu,. de pildă, s-a 60-70 la sută mai mult ca în viticoli, Andrei Glatz, Simion nul mers al brigăzii: Cornelia
făcut plivitul şi secăritul pe în anul trecut. Aceasta prin intro Roth, Matei Ludwich mecanici Manglaş, María Motdovan, Ve
Too treaga suprafaţă de 81 ha. şi, ducerea de prăsitoare speciale de întreprindere şi alţii, antre tarla Sintimbreanu, loan Ritivoi,
după cum se prezintă acum, con pentru grădina de legume şi naţi în întrecerea socialistă, e- Aurel Picos etc.
6oo - • ducerea gospodăriei prevede că printr-o ingenioasă inovaţie care xecută lucrări de calitate, asi-
va recolta cu 400-500 kg. grîu se aplică Ia prăşitul porumbului. gurînd astfel obţinerea unei pro P. JURCONl
la hectar, peste planul iniţial. Este vorba de folosirea prăşitoa- ducţii sporite în sectoarele ve- corespondent
Orzul de pe cele 11 ha., care relor cu tracţiune mecanică. getal-viticol şi zootehnic.
de asemenea a fost plivit şi în Ideea a fost dată de directorul
R. BUDIN
&ăo«» grăşat cu îngrăşăminte artifi gospodăriei, Viorel Şandru, şi
ciale, este evaluat Ia o produc realizată de mecanicul de întreţi
ţie de peste 2.500 kg. la ha. nere Simion Fleischer. (Pe o ba iniţiativa tinerilor din Serei
faţă de 2.000 cît era planul ini ră legată de bara de tracţiune
ţial. La celelalte culturi nu se a tractorului au fost fixate 5 Sub îndrumarea organizaţiei de partid, organizaţia U.T.M.
poate spune încă ce producţii prăşitoare — în linie frîntă —
boc ¦ se vor realiza, dar conducerea din satul Serei, intr-o adunare generală a mobilizat tinerii
gospodăriei este hotărîtă să de prăşitoare executate în ateliere
?00‘ păşească cantităţile planificate le gospodăriei). Prin aplicarea satului la acţiunea de plantare şi curăţire a pădurii din exploa*
cu mult mai mult de cît s-a an acestei inovaţii, cu două schim
buri de oameni şi un tractor, se tarea forestieră Sohodol. \
In urma chemării lansate de către Comitetul organizaţiei
gajat s-o facă. De aceea, în pre pot prăşi zilnic 8 ha. U.T.M. din Serei (secretar Ion Dumitrescu) un număr de 45
(OC-- zent se acordă o mare atenţie Odată cu executarea acestor utemişti şi tineri au scos din pepinieră 20.000 puieţi de brad.
întreţinerii culturilor, viei şi lucrări menite să asigure o re In aceeaşi zi o parte din tineri s-au ocupat 'de plantarea puie-
pomilor. Astfel, s-a aplicat pra- coltă bogată, şi deci realizarea ţilor. Tinerii şi utemiştii din Serei au plantat 3 ha. şi au cură
şila l-a, mecanică, pe o supra angajamentelor, în atelierele ţat alte 3 ha de pădure.
faţă de aproape 40 ha. din cele gospodăriei munca de reparare La calculul făcut de către Ocolul silvic din Puî a rezultat că
78 ha. de porumb, şi pe suprafaţa şi pregătire a utilajelor pentru valoarea totală a lucrării executate prin muncă voluntară re
4/t/‘ de 44 ha. cartofi. La viţa de recoltare (combine, secerători- prezintă suma de 2.431 lei. - 10AN BOLESCU
vie, din cele 480 ha. au fost stro legători, batoze, tractoare, etc.)
corespondent
