Page 34 - 1958-06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. Í0 L 2
E3323B^:3«2?X*SJaSSE9
r**"usn***

CIND MUNCA POLITICA in Editura politică D in trecutul de luptă al partidului
au a p ă r u i :
tn r işti femeile!’ este temeinic organizată GH. GHEORGHIU-DEJ t Pen­
tru consolidarea şi dezvoltarea LAD O FTAN A
sectorului socialist al agricultu­
rii, pentru sporirea producţiei a- t¦t¦¦t¦t¦tt¦¦¦¦¦¦ttt¦tt¦t¦ttt¦t¦ii¦tii¦ttt¦iiiiiitiiiiiiiiiii . tititititititititititiotiO ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦titititititititi' ti ti ti ¦ti ¦ •»* t v j t it it iv t i ? 4-ti ti ti ti ti
¦¦¦¦¦¦t¦tt¦¦tt¦tttt¦¦t¦¦t¦¦ttttiiiiiiiiiiiiiii Recent, un grup de peste 150
Nu există activitate în cadrul muncă subliniind contribuţia din femei şi condusă de comu­ gricole. < t¦t¦t*t¦¦•t¦tttt¦¦tttt¦¦¦¦¦¦<¦tt¦t¦tttt¦¦¦¦tt¦itt¦tttt¦ttiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
producţiei sau în viaţa obştea­ pe care trebuie s-o aducă nista Virginia Draşoveanu, sar­
scă la care iemeile de la fa- colectivul lor in realizarea cina de a studia şi a face pro­ — Expunere tăcută la consfă­ de excursionişti, in majoritate
brioa „Sebeşul” din Sebeş să de economii. Ea s-a oprit mai a- puneri concrete cu privire la candidaţi de partid din oraşul
nu participe. Faptul că munca les asupra preocupării de care îmbunătăţirea mesei la cantină tuirea pe ţară a ţăranilor şi lu­
politioă desfăşurată în noduri­ trebuie să dea dovadă fiecare şi a organizării muncii la că­ Deva, au vizitat muzeul Dof-
le femeilor nu a fost ruptă de muncitoare din secţie, faţă de minul şi la creşa fabricii. Biroul crătorilor din sectorul socialist al tana. Excursia a fost organi­
activitatea generală a colectivu­ calitatea produselor şi faţă de organizaţiei de bază a ţinut cont zată de Comitetul orăşenesc de
lui de aici, a făcut posibilă ob­ folosirea judicioasă a' întregii de propunerile făcute de acea­ agriculturii.
ţinerea de succese remarcabile materii prime. stă comisie şi a îndrumat con­
pe linia atragerii femeilor în — Dacă vom lucra cu atenţie — ducerea administrativă să ia mă­ Constanţa, 3 aprilie 1958.
munca de zi cu zi în vederea a spus agitatoarea — în fie­ surile necesare pentru îmbună­
realizării planului de producţie. care lună secţia noastră va pu­ tăţirea situaţiei. 136 pag. 2 lei partid.
tea realiza economii de peste Ca participant la excursie,
Selectivul fabricii „Sebeşul“ 5.000 lei. Aceasta înseamnă că In vederea ridicării nivelului ?
ii îndeplinit planul de producţie vom putea da oamenilor mun­ politic şi cultural al femeilor voi încerca să prezint cîteva
pe 1957 în proporţie de 109,8 cii mai mult cu 1.500 perechi din fabrică, biroul organizaţiei „Cu privire la proiectul de din impresiile culese cu această
ciorapi, lunar, sau 100 de că­ de bază şi-a propus să organi­
la sută, pe trimestrul I 1958 in măşi bărbăteşti în plus. lată zeze ţinerea unor conferinţe în program al Uniunii Comunişti­
proporţie de 100,13 la sută, pe de ce trebuie să ne sporim e- legătură cu rolul femeii în edu­
aprilie 1958 l-a depăşit cu 5,29 forturi le pentru a folosi fiecare carea copiilor, conferinţe pe te­ lor din Iugoslavia” (Articol re­ ocazie. tttt4•OOt4titiii»iii
la sută. In luna mai s-au obţi­ me internaţionale, conferinţe
nut ¦de asemenea rezultate re­ firicel de mătase sau bumbac care să combată superstiţiile dacţional apărut în ziarul „Scîn- -k
marcabile. Numeroase femei din care, recuperat, ne va aduce în­ etc.
semnate economii. teia” nr. 4218 şi 4219 din 18 şl ...După ce trenul s-a oprit
fabrică, mai ales cele in secţi­
ile lenjerie, kett, circulare şi Prin grija organizaţiei de 20 mai 1958). pufăind in gara Telega, gru­
partid şi a comitetului sindical,
depăriat, au adus o contribuţie succesele şi munca femeilor sînt 40 pag. 75 bani pul de excursionişti se îndreap­
substanţială la realizarea aces­
tui succes. evidenţiate. La panoul de onoare ? tă spre Doftana. Drumul pie­
al fabricii, alături de muncitori
Sînt cunoscute numele celor fruntaşi se găsesc şi portrete ale „Partidul Muncitoresc Romîn, truit — străjuit de pruni şi
77 femei fruntaşe în producţie, muncitoarelor fruntaşe Inge
printre care se numără Trude Schob, Lili Kolosvâri, Maria conducătorul poporului munci­ salcîmi — urcă uşor, şerpuind. ttt¦ttttttt¦tiiiiiiiiiii
Schenhart, de la secţia lenjerie,
Maria Lenghea, de la secţia de­ Binder şi Maria Tesmneneanu de tor în lupta pentru construirea Florile de salcîm, scăldate în
pănat, Ana Stricatu şi Ana Făr- la secţia lenjerie, Raveca Ma-
caş de la secţia kett, sau Maria covei de la secţia depănat, Ana bazelor economice ale socialis­ soarele lui mai, împrăştie un
Szalmen, de la secţia circulare Arion de la secţia forme şi ale
şi multe altele. Nici din rînduri- altor muncitoare fruntaşe care mului (1948-1950) (colecţia „In parfum îmbătător. comună" în care deţinuţii —
le inovatorilor şi raţionalizato- lună de lună îşi depăşesc pla­
rilor din fabrică nu lipsesc fe­ nul între 30-50 la sută. ajutorul celor ce urmează cercu­ Gîţi şi cîfi au străbătut oare după părerea conducerii închi­ puşi tratamentelor neomeneşti
meile. Colectivul fabricii se poa­ sorii din acea vreme — aveau tovarăşii Gheorghe Gheorghiu
te mîndri cu tov. Maria Băcilă, Ceea ce caracterizează pe rile de studiere a istoriei acest drum, fără a-l mai reve­ un trai mai ,,dulce“.,. Urmele Dej şi Alexandru Moghioroş.
care a reuşit să contribuie la muncitoarele de la fabriGa acelui trai au ră m a s: paturi
creşterea productivităţii muncii „Sebeşul” este atitudinea lor Imbunătăţindu-şi munca în P.M.R.” — lecţia 11). dea? Gîţi oare sînt aceia care cu rogojini, un butoi cu apă şi
plină de răspundere faţă de direcţia atragerii tuturor femei­ „hîrdăul". Intrăm apoi în fos­
cu mai bine de 10 la sută prin sarcinile care le revin.' De a- lor din fabrică la cele mai di­ 48 pag. 50 bani au tras cu nesaţ in piepturile tul atelier al deţinuţilor. Tej­ Toi aici au căzut sub zidurile ttttt¦tttttttiiiiiiiiiiii
aplicarea inovaţiei sale. ceea, organizaţia de bază a a- ferite munci, promovînd cu în­ gheaua şi strungul tîmplari- dărimnte în urma cutremurului
cordat şi acordă o atenţie deo­ -k lor mireasma aceasta parfu­ lor, uneltele cizmarilor şi dife­ din 10 noiembrie 1940 tovară­
Realizarea de acumulări so­ sebită atragerii unui număr rite scule amintesc de munca şii Ilie Pintilie, Janoş Herbak,
cialiste peste plan este un obi­ mare de femei în activitatea „P.M.R. — conducătorul po­ mată, ca apoi, între zidurile d.eţin, uţ:ilo,r din Doft,ana. Ca un Gheorghe Paloş şi alţii. La ci­
ectiv de seamă al muncii poli­ obştească. “
tice în secţiile fabricii. Cei peste credere femeile în munci de răs­ porului muncitor în lupta pen­ întunecate şi reci ale Doftanei foare sj a[ mişcării muheito- mitirul „Trei pruni“ — din a-
60 agitatori, din care mare par­ In munca de partid activează propierea Doftanei, pe placa
te sînt femei, desfăşoară o vie peste 30 de membre de partid pundere, organizaţia de bază tru construirea bazelor econo­ îmbîcsită cu miros de muce­ reşti internaţionale, „Macheta
activitate prin convorbiri, dis­ şi candidate, printre care nume­ de lemn“, expusă în atelier, ne
cuţii, conferinţe în vederea rea­ roase sînt agitatoare. Altele din­ de aici va reuşi să facă din fie­ mice ale socialismului (1951 — gai, să se ofilească în floarea vorbeşte de conspirativitatea
lizării cu succes a angajamen­ tre acestea au sarcini de mare tinereţii ? De-ar vorbi drumul, comuniştilor, de acţiunile în­
telor luate în întrecerea socia­ răspundere. Angela Jiteânu este care femeie o participanta tot 1956) (Colecţia „In ajutorul ce­ treprinse de ei intre zidurile de marmură se găsesc şi nu­ ti
listă. de pjldă secretara organizaţiei de-ar povesti zidurile... reci şi umede ale închisorii. «ti
de bază, Paraschiva Qrişan vice­ mai activă la întreaga viaţă a lor ce urmează cercurile de stu­ Iată-le! Masive, grele, ca de'
@e!e 14 brigăzi de producţie, preşedinta comitetului sindioal Profund impresionante sînt mele eroilor : Petre Onofrenco,
compuse numai din femei, şi-'au de întreprindere, Ana Rahovea- diere a istoriei P.M.R.” — lec­ cele 8 secţii (de la A la H),
luat angajamente concrete pen­ nu conduce un cerc de Istoria fabricii. cu celulele respective. Multe Grigorie Zambori, Vasile Pop,
tru a Contribui la realizarea de PM .R. în calitate de propagan­ ţia 12). plumb. Iată şi poarta de fier, celule! Din ele, 208 sînt com­
acumulări socialiste peste plan. distă ş.a.m.d. v. p. intrăm prin ea, apoi aruncăm plect lipsite de lumină. Celula
-Traducerea în fapt a acestui an­ 64 pag. 85 bani „H", mai ales, ne aminteşte de Ariene Ciubotarii, Vasile Me-
gajament a făcut posibil să se Este demn ide remarcat şi fap­ o 'privire înapoi. Da... nu se sălbaticul tratament şi oribila
realizeze în anul 1957 acumu­ Pionierii şi elevii vor avea. mai închide poarta în urma a- tortură la care erau supuşi de­ lincov şi alţi.
lări socialiste peste plan în va­ tul că la activitatea gazetei de § vacantă plicită ţinuţii. Aici, sub loviturile de Cu toate măsurile represive
loare de 287.0.00 lei, iar în a- celora ce au intrat... baston şi paturi de armă, deţi­
cest an,' pînă în prezent, în va­ perete a fabricii participă un Soarele îşi revarsă razele nuţii înfometaţi şi schingiuiţi întreprinse de conducerea în­
au cunoscut furia dezlănţuită chisorii, comuniştii din Dofta­
sale peste covorul verde din a călăilor.
Anul şcolar e pe sfîrşite. In şi Tăuţi, unde vor venî pionieri curtea Doftanei. O statuie ne na n-au dat înapoi. Celula de
curînd elevii şi pionierii vor in­ din celelalte regiuni ale ţării atrage atenţia: este a luptăto­ Prin Doftana au trecut ne­ partid organizată în închisoa­
tra în vacanţa de vară. Şi, pen­ noastre. rului comunist, ceferistul Ilie număraţi luptători pentru cau­ re, a grupat pe toţi luptătorii
tru ca aceasta să fie cît mai za poporului, fii iubiţi ai pa­ într-un puternic colectiv. încre­
plăcută, cu mult timp înainte Direcţia regională cinemato­ Pintilie, fost membru al C. G. triei noastre. Printre aceste zi­ derea în victoria clasei munci­
secţia de învăţămînt şi cultură grafică, comitetele sindicale pe al P.G.R., eroul care şi-a găsit duri au suferit ţărani răsculaţi
a sfatului popular regional şi branşe, contribuie şi ele la asi­ moartea sub dărîmăturile Dof­ toare a întărit forţa morală a
Comitetul regional U.T.M., sub gurarea unei plăcute vacanţe de în 1907, în celule întunecoase comuniştilor. Ei au transformat
îndrumarea comitetului regional vară a pionierilor şi şcolarilor. tanei. Doftana într-o adevărată uni­
de partid, au constituit o comi­ Prima, va trimite taberelor ca­ au fost maltrataţi şi batjoco­
sie regională care să se ocupe ravane cinematografice, iar co­ înaintea unei porţi, din in­ versitate de partid.
în 'această perioadă de luarea mitetele sindicale le vor asigura teriorul închisorii, sînt două riţi comunişti ca Bela Brainer Doftana a fost reconstituită
tuturor măsurilor celor mai cu materiale sportive, cărţi, etc. tăbliţe: pe una se află indica­
eficace pentru organizarea va­ Se vor crea condiţii şi pentru ţia „camera de gardă", pe a si Ion Fonaghi, aici au fost su­ şi transformată în. muzeu. Aci
canţei pionierilor şi şcolarilor. ca micii naturalişti şi tehnicieni se păstrează cu sfinţenie nreţi-
să aibă la îndemînă posibilităţi doua, primul vers al unui cu­
Această comisie, întocmindu-şi oentru a lucra ierbare, aparaturi noscut cîntec revoluţionar: oasele urme din lupta măreaţă
un plan de acţiune, a trecut la etc. ¦ -q;.r - „Sună toaca 'prin toată Dofta­
înfăptuirea lui. Pînă în prezent na“. Ni se explică: toaca era a celor mai iubiţi, ţii ai popo­
au fost stabilite locurile unde Pentru ca vacanţă să fie plă­ întrebuinţată la Doftana pen­ rului nostru muncitor.
vor fi organizate taberele "de cută şi instructivă, s-a avut în
vară, au fost recrutaţi instruc­ vedere ca la taberele de vară S-a adeverit conţinutul ver­
torii superiori îşi de detaşamen­ să se desfăşoare concursurile
te şi cadrele didactice care vor „Drumeţii veseli”, „Sine ştie surilor z'gîriate cu unghiile pe
însoţi copiii pe timpul verii în cîştigă”, „Să ne cunoaştem ţi­ unul din pereţii, secţiei D :
tabere, apoi s-a trecut la instru­ nutul natal”, să se Organizeze
excursii, marşuri, expediţii, seri tru a acoperi strigătele izbuc­ „Veni-va o zi cînd cădea-va
Şi lanţul şi jugul cel greu.
nite din trupurile închircite de

durere ale deţinuţilor bătuţi Aici, în locul Doftanei

pînă la sînge :de gardieni. ¦ •- ’nălţa-va

Parcurgem mai multe cori­ Ca martor, un roş Mausoleu...“

doare. Ne oprim la „camera PETRE JURCONI

¦titititititititititititititi

loare de 356.000 lei. număr însemnat de femei. irea’ lor. literare şi de basme, concursuri Joile de tineretEducarea comunistă a tinere­ să fie
La propunerea unor tovarăşe, artistice şi sportive, iar pentru
Agifatoarea Maria Buca, şefa Şi Sanepidul a avut un cu- cei care iubeso turismul se vor’ tului este una din sarcinile prin­
secţiei depănat, a organizat o biroul organizaţiei de bază a vînt de spus în legătură cu cele amenaja în afara oraşelor tabe­ cipale ale organizaţiilor de par­
convorbire cu tovarăşele ei de încredinţat unei comisii formată 5 tabere centrale de la Săcel, re verzi şi turistice. tid şi U.T.M. Găsirea unor for­
Vadu Dobrii, Blăjeni, Peşteana
me de educare cit mai atractive,
cu un conţinut speciîic tineretu­
ţu z e ş ă titePentru şcolarii care nu vor tem eim e !

pleca în alte locuri, în oraşe şi
Tuşea convulsivă sate, în cadrul şcolilor se vor lui şi totodată eficace, constituie
organiza tabere de curte, iar în preocuparea de seamă a mul­ asigura acestora un caracter cît nici măcar o masă pentru cel
orăşele de centru, tot pentru cei tora din organizaţiile U.T.M. mai educativ.
din Valea Jiului. care face expunerea.
Printre formele de educare
Tuşea convulsivă, sau măgă- veziu şi cleios, ca albuşul de uşurată, scurtată, iar compli­ care vor rămîne în oraşe, şi O bună experienţă a dobîndit La Petrila ţinerea conferinţe­
rească, este o boală molipsitoa­ ou. Uneori varsă. Copiii par caţiile prevenite dacă părinţii pentru studenţii veniţi acasă, se care au dat rezultate bune se organizaţia U.T.M. de la mina lor educative este o simplă for­
re, care se răspîndeşte cu uşu­ obosiţi, nedormiţi, alteori însă duc copilul încă de la început vor amenaja cluburi turistice. numără şi joile de tineret. Or­ Aninoasa în domeniul organiză­ malitate, scopul principal îl
rinţă mare între copii, mai rar sînt voioşi, au poftă de min­ la medic şi dacă urmează sfa­ Acestea vor fi în Deva, Alba ganizarea acestor joi a devenit rii şi desfăşurării joilor de tine­ constituie dansul. Acest lucru
şi la adulţi, şi care este dată eare, aleargă, se joacă şi ara­ turile şi tratamentul indicat. Iulia, Brad, Petroşani, Sebeş. o obişnuinţă pentru organizaţiile ret. De fiecare dată se expun determină o mare parte din ti­
de un microb. I se zice măgă- tă Ia fel ca şi copiii sănătoşi. Orăştie, Lupeni, Zlatnă, Teiuş, U.T.M., tinerii aşteaptă cu ne­ conferinţe cu teme interesante, neri să nu audieze conferinţele,
rească pentru ca la un moment Mai toţi însă au faţa buhăită. Cea mai bună armă este izo­ Hunedoara şi Simeriă. atractive. Se organizează intîl- ci să se prezinte doar la dans.
dat în cursul bolii copilul tu­ De obicei acum nu mai au fe­ larea copilului bolnav, la do­ răbdare să participe la aceste riiri cu mineri fruntaşi, cu mem­
şeşte în aşa fel încît seamănă bră şi deşi accesele de tuse se miciliu, sau în caz de compli­ S-a mai prevăzut ca şi elevii bri de partid, care vorbesc tine­ Mobilizarea tinerilor la joile
cu un răcnet de măgar. repetă de cîteva ori pe zi şi caţii, la spital, spre a evita de la casele de copii de la Baia joi de distracţie şi instruire. rilor despre metodele lor de de tineret nu.se face prin invi­
mai ales pe noapte, totuşi Ia muncă, despre viaţa şi lupta taţii. ATi!locul de mobilizare este
Boala se ia întotdeauna Ia plămîni nu se aude nimic rău astfel molipsirea copiilor sănă­ de Gris, Orăştie şi Pîclişa să a- Multe din organizaţiile de dusă de poporul nostru în ap ii orchestra. Cînd se aude muzica
copilul sănătos de Ia un copii aşa cum s-ar crede. toşi din jur, cu care ar putea regimului burghezo-moşieresc, în sala destinată joilor de tine­
sau adult bonav prin tuse. Dar veni în contact. In caz con­ dopte pe timpul verii , un regim partid din raionul Petroşani au despre trecutul glorios de luptă ret, se ştie că acestea au loc.
boala nu se arată imediat, ci După cîteva săptămîni de trar tuşea convulsivă se răs­ al partidului, despre diferitele Cînd nu-i muzică, tinerii fac
lasă să treacă un timp oare­ boală, tuşea începe să se ră­ pîndeşte foarte repede şi dă de tabără, iar preşcolarilor li îndrumat comitetele U.T.M. în probleme ale construcţiei socia­ calea întoarsă.
care, de aproximativ două săp- rească, să devină mai uşoară, epidemii. Copilul bolnav nu liste etc.
tămînî pînă cînd să apară pri­ mai puţin obositoare şi treptat trebuie să meargă la cinema­ s-au asigurat tabere la Geoagiu vederea pregătirii cît mai temei­ La o recentă joje de tineret
mele semne de boală. După a- îşi pierde caracterul de răcnet tograf, la teatru, la şcoală etc. La Aninoasa, în cadrul joilor s-a stabilit ca orchestra să-şi în­
cest timp, starea copilului în­ de măgar, apoi dispare com­ Copilul sănătos trebuie ferit să băi, Peşteana, Săcel şi Poieni. nice a joilor de tineret spre a de tineret s-au ţinut de aseme­ ceapă activitatea ceva mai tîr-
cepe să se schimbe. Copilul în­ plect. Copilul intră în ultima fie în contact chiar şi cu lucru­ nea conferinţe tehnice legate de ziu, după ce se va termina ex­
cepe să tuşească şi are uneori rile copilului bolnav, căci une­ minerit, conferinţe expuse de punerea conferinţei. Rezultatul
ingineri de la exploatarea mini­ a fost că joia de tineret nu s-a
şi puţină iebră, ca şi cînd ar ori se poate răspîndi boala şi putut ţine.

îi uşor răcit. Părinţii cred că prin stropii de salivă ce se a-

copilul lor are guturai şi de o- şează pe acestea. Este foarte eră. Tinerii nu s-au prezentat,

bicei, în mod greşit, aşteaptă bine să ne prezentăm cu copi­ Ca şi în alte părţi conferin­ fiindcă n-au avut muzică, aceas­
ţele sînt urmate de dans. Pe
ca boala să treacă de la sine. fază a bolii, aceea de conva- lul bolnav la medic, încă de la lîngă conferinţe şi dans, se or­ ta spre disperarea tov. Geamă­
In curînd însă copilul tuşeşte iesccn1ă, caie ţine 2-4 saptâ primele semne de boală, căci ganizează diferite jocuri dis­ nă şi Irinoiu care se angajaseră
medicul ştie daca are sau nu tractive care fac. deosebit de şi promisesefă că şi la Petrila joi­
din ce în ce mai puternic, din m,m* tuse convulsivă în oraş, în car­ plăcute serile în cadrul joilor
ce în ce mai des, o tuse uscată, Dar nu totdeauna boala trece tier sau pe strada respectivă de tineret. le de tineret se vor desfăşura in
mai ales noaptea şi dinspre di­ şi poate da astfel sfaturi din
mineaţă, iar guturaiul pare că aşa simplu. Uneori se ivesc timp. întotdeauna este bine să aşa fel încît să-şi atingă scopul
nu mai trece ci, dimpotrivă, se ferim copiii să vină în contact
accentuează. Nu după mult complicaţii, fie în timpul cînd cu alţi copii, cunoscuţi ca bol­ lor educativ. , .
timp, tuşea ia un caracter spe­ navi de tuse convulsivă. Copiii
cial, asemănător cu răcnetul tuşea este mai grea, fie chiar Din păcate exemplul bun al Nu este pentru prima dată
în convalescenţă, cînd corpul organizaţiei U.T.M. de la mina
copilului este tare slăbit. Cu Aninoasa nu este urmat .de toa­ cînd la Petrila tovarăşii care se
cît copilui este mai mic, cu a- te comitetele U.T.M. din Valea pregătesc să ţină conferinţe in
Jiului. Printre cele care nu dau
măgarului, aşa după cum am tît boala este mai grea şi com­ trebuie feriţi de aglomeraţii, atenţia cuvenită joilor de tine­ cadrul joilor de tineret să aibă
amintit mai înainte. Acest lu­ plicaţiile mai frecvente, putînd unde se pot strecura din negli­ ret sînt Comitetele U.T.M. oră­ surprize neplăcute găsindu-se
cru începe să aibă loc cam Ia primejdui viaţa copilului. De jenţă copii bolnavi. şenesc şi de la Mina Petrila. în faţa unui număr mic de ti­
vreo 10-15 zile de la începutul obicei aceşti copii pot face a- Cînd într-o familie este un neri sau chiar cu sala goală.
Zadarnic aşteaptă tinerii din
bolii, cînd apar accesele de tuse prindere de plămîni, bronlio- copil bolnav de tuse convulsi­ Petrila să li se creeze şi lor po­ Ar fi cazul ca joilor "de tine­
convulsivă în care timp copi­ pneumonie, care este o boală vă cunoscut ca atare, este de sibilitatea de a participa la joi ret să li se dea şi la Petrila im­
lul tuşeşte de cîteva ori pe ne­ foarte grea, mai ales pentru preferat să nu fie dus la poli­ de tineret bine pregătite, care portanţa cuvenită, să fie pregă­
răsuflate, apoi trage deodată organismul acesta slăbit. Alte clinică sau la circumscripţie, să contribuie^ la educarea lor, tite temeinic, să li se asigure
cu putere aer în piept, şuierînd, ori poate apare otita, adică pu- ci să Sie chemat medicul acasă, pentru că cei doi secretari ai un caracter atractiv şi cît mai
pentru ca imediat să înceapă roi în urechi. Uneori asemenea pentru a evita astfel răspîndi- ia MACAzimcomtmu i i imÂm'he comitetelor U.T.M. "(Geamănă educativ. Comitetul orăşenesc

din nou să tuşească neîntre­ copii pot face aprindere de cre­ rea bolii la alţi copii. Cînd fra­ de partid sperăm că va ajuta or­
rupt, apoi iar trage şuierînd ier, meningită. In alte cazuri ţii sau surorile acestui copil ganizaţiile U.TjM., _ respectiv

aer în piept, şi aşa se repetă se pot instala semne de tu­ bolnav încep să tuşească, este .Constantin de la comitetul oră- pe cei doi secretari, în 'ale căror
atributiuni directe intră organi-
de 5-6 ori. Faţa copilului se berculoză pulmonară. bine ca medicul să fie chemat şenesc şi trinom Ioan de la

învineţeşte, ochii îi ies în afară Atît tuşea convulsivă ne- de asemenea la domiciliu, să-i ANUNŢ»— ...voiaja initia)’ nu îşi bat capul cu aşa zarea joilor de tineret, pentru a
consulte, căci şi la început boa­ .yty munci în aşa fel încît şi la Pe-
complicată, cît şi complicaţiile la este molipsitoare pentru al­ ceva;
şi lăcrimează. Copilul pare că ei, au tratament, este drept ţii. frila tineretului să i se «'fere o
De multe ,'brî se .îrifîmpÎa că dată pé săptămînă un prilej
se înăbuşe. După una sau mai mai îndelungat şi cu rezultate
Premii suplimentare de cca. 100.000 lei şi 12 numere ex­ joilé ’dé tineret nici nu aii loc. minunat de distracţie şi totoda­

multe asemenea accese şuieră­ nu chiar din primul moment. Dr. TEODOR PONOVA trase din urnă în loc de 9 la tra gerea LOTOjQENTRAE> de v i Iar cînd se ţin Tse rezumă la

toare, copilul scuipă ceva stră- In orice caz boala poate fi mult medic de copii—Deva nerii 13 iunie 1958. . -vsm--- dans. Iii süia sej$ia ioife tă d e ‘educaţie. D. P.

de tineret foi e | | p '•> .

lO A V V -V '