Page 35 - 1958-06
P. 35
Nr. 1082 müMüE 3miALISMULÜl Pag?
ei^m^mBSSSSSSS âMJBaBBsaacgx-J
Zece ani de dezvoltare
a industriei siderurgice g; mnea
Astăzi, 11 Iunie, sărbătorim cea de-a ce mari, într-o atmosferă viciată de al tuturor staţionarilor neproductive. facilita obţinerea unor indici tehnico- norul 650. Blumurile şi bramele din
lO^a aniversare a naţionalizării între praf şi gaze. Este indiscutabil că me economici nemaiîntîlnifi la noi în
prinderilor industriale, miniere, banca canizarea încărcării furnalelor a con Modernizarea halei ţară. Bolta cuptorului este din crom- depozitul blumingului, sau direct cal
re şi de transport din ţara noastră. stituit o cotitură importantă în îmbu de turnare magnezită suspendată individual, cu a-
nătăţirea condiţiilor de muncă. Un vantaje economice considerabile. In de, vor trece la această instalaţie no
In cele ce urmează, vom căuta să alt pas în modernizarea încărcării Eliminarea turnării în gropi — me vederea controlului şi a dirijării pro
înfăţişăm dezvoltarea prodigioasă a furnalului, o constituie incarcarea cu todă extrem de grea pentru muncitorii cesului tehnologic de la distanţă, cup uă, spre a fi laminate în profile pline
Industriei siderurgice din regiunea bandă. Introducerea sistemului de în din hala de turnare - - şi înlocuirea ei torul eşte înzestrat cu cele mai mo
noastră, în cei 10 ani ce s-au scurs cărcare Mac-K.ee s-a făcut odată cu cu metoda turnării pe vagoneţi, a fă derne aparataje. Măsurarea temperatu sau fasonate. - 'iM
de la măreţul act de la 11 iunie 1948. construcţia furnalului de 450 m. c. şi cut posibilă utilizarea la maximum a rii bolţii cuptorului şe face cu ajuto
Atunci, întreprinderile industriale, de s-a continuat la furnalul de 700 m.c. capacităţii halei de turnare, redudnd rul unui pirometru de rotaţie special. Aceste dcmă laminoare noi, asigură
venind un bun al întregului popor, în acelaşi timp consumul de utilaj de Temperatura cuptorului se înregistrează
turnare .Odată cu introducerea acestei cu un potenţimetru electric automat. o creştere substanţială a producţiei de
Măsurarea presiunii în spaţiul de ela
metode, munca din hala cP turnare borare se efectuează cu ajutorul unui laminate din regiunea noastră, res
s-a îmbunătăţit simţitor. mlcromelru 'diferenţial cu clopot. Regla
rea automată a presiunii spaţiului de pectiv din ţara noastră.
îmbunătăţiri constructive elaborare se realizează cu un regula
la cuptoare tor cu jeţ de marc putere. Inversarea Uz• ilni a lc¦o: cso' c'h.IOi'mrfică
ventilelor şi comutarea injectoarelor se
s-au creat condiţiile trecerii la econo Sisteme de evacuarei •»ji'V ; *¦ •• 'V.V ‘\'r<* t-r •?- »; • îmbunătăţirile constructive ale cup face în mod automat. Uzina cocsochimică, intrată în func
mia planificată, condiţie esenţială de toarelor, paralel cu transformarea lor
dezvoltare a industriei socialiste. In In evacuarea produselor (fontă şi în cuptoare bazice, inclusiv bolta Construirea noii ofelării a cărei pri ţiune în luna august 1955, funcţionea
tr-adevăr, de o dezvoltare a celor două zgură) au intervenit de asemenea principală, a permis elaborarea şar mă unitate a intrat deja în funcţiune,
întreprinderi siderurgice din regiunea schimbări mari, nu numai in ceea ce jelor cu maximum de încărcare termi va face ca combinatul din Hunedoara ză deocamdată cu două baterii şi a-
noastră — Combinatul siderurgic „Gh. priveşte capacitatea unităţilor, ci chiar că a cuptorului. Regimul termic ma să se situeze printre marile combinate
Gheorghlu Dej“ Hunedoara şi Uzina a sistemului însuşi. In transportul xim a fost asigurat prin introducerea siderurgice din Europa. slgură furnalelor hunedorene o mare
-„Victoria" Călan — nu se poate vorbi fontei lichide, au apărut oale de ca în exploatare a injectoarelor de mare
’decît începînd din anul 1948. pacităţi mari (80 tone), corespunză putere tip „Fucs". îmbunătăţirea sis Problema creşterii sortimentului <)p parte din cocsul necesar producţiei de
temului de evacuare a zgurii a con oţeluri aliate a fost rezolvată prin
construirea a două cuptoare electrice fontă. Concepută pentru prelucrarea în
tribuit din plin la menţinerea în per de 20 tone fiecare, cele mai mari cup
manenţă a curăţeniei şi a simplificat toare de acest fel din ţară. cocs a huilelor indigene, în special a
vechiul sistem greoi şi nesigur, pe celor din grupul Lupeni-Uricani-Vul-
lingă faptul că a adus economii im can, cu slabe proprietăţi de cocsifica
toare capacităţii furnalelor. In turna portante. re, utilizează drept degresant semicoc-
rea fontei (calupare), s-a renunţat în
Producţia de fontă $lo sul produs la Petrila şi la uzinele
unele uzine la folosirea tiparelor fixe, „Victoria" Călan şi dă un cocs cu
trecîndu-se la turnarea fontei pe ban
Creşterea producţiei de fontă pe dă. In acest fel, s-a înlocuit munca rezistenţă mecanică suficient de ridi
seama măririi volumului util, precum istovitoare a muncitorilor din hala
de turnare, obţinîndu-se fontă calupa- cată, spre a fi utilizat în furnalele
şi a îmbunătăţirii tă de dimensiuni convenabile, uşor de
indicilor de utiliza manipulat şi cu un aspect exterior mari.
re, a constituit punc
Construcţie modernă, la nivelul teh
tul de plecare în
nicii mondiale, avînd marea majori
tate a operaţiunilor automatizate, uzi
na cocsochimică este o expresie vie a
modernizarea agre corespunzător. ajutorului tehnico-ştiinţific acordat ţării
gatelor existente şi In transportul zgurii lichide s-au in
Producţia de laminaîe noastre de Uniunea Sovietică, fiind Fostele ateliere centrale di n Petroşani, in care se libertţ 'cu
construirea de noi trodus oale din fontă, basculante, de maşini şi utilaje vechi, degrada te, şi în care producţia se limi-
%00 unităţi productive. capacităţi mari (5,25 şi 11,5 m.c.) re- proiectată în întregime în Uniunea So ta doar la reparaţii, au devenit astăzi după 10 ani de la naţiona-
6do nunţîndu-se la cele de 0,45 m.c. Uzarea principalelor mijloace de producţie o adevărată uzină,
Procesul de laminare constituie ulti vietică, construită şi montată cu ma mare şi modernă, înzestrată cu maşini de înaltă tehnicitate,
ma etapă tehnologică pentru industria Astăzi, la U.R.U.M. din Petroş ani, se fabrică aproa/ie tot felul
siderurgică, iar instalaţiile de lamina şini şi utilaje sovietice şi cu ajutorul de utilaj minier. Halele uzinei d ispun de numeroase maşini u-
re primesc cea mai mare parte din
Creşterea producţiei de oţel producţia oţelurilor (99 la sută), sub specialiştilor sovietici. nelte de mare precizie şi tehnic itate. Calificarea muncitorilor a
formă de lingou şi se prelucrează în crescut considerabil. Mulţi dint re aceştia au devenit maiştri şi
semifabricate şi profile. Creşterea pro Prin prelucrarea chimică a subpro ingineri. De asemenea, la U.K. U.M. sînt foarte mulţi tineri,
ducţiei de oţel, aşa cum s-a arătat, a care, Însuşindu-şi o înaltă califi care, sînt fruntaşi in producţie,
condiţionat şi dezvoltarea sectorului la duselor cocsificării, se obţin gaze com
minoare şi producţia de laminate. Clişeul nostru, înfăţişează pe tînărul Geza Grauşan, mun-
bustibile de o mare putere calorifică:
citor la secţia sculărie, fruntaş în producţie. El lucrează la o
benzen brut, gudron de huilă, sulfat
maşină nouă de găurit, de ma re productivitate.
de amoniu, atît de necesar dezvoltării
agriculturii, sulf, care pînă de curînd
se' importa, şi o serie de alte produse
Căile care au condus la sporirea pro care vor asigura un mare avînt in
ducţiei de laminate în 1957, ia 358 dustriei chimice de şinteză din ţara
la sută faţă de 1948 şi la un plan în noastră, mal ales după intrarea în
1958 mai mare cu 570 la sută decît funcţiune în viitorul apropiat a secţiei
Ti Jl Jj, de rectificare a benzenului şi într-un
în 1948, sînt multiple. De pildă, creş
IN V A L E A J IU L U I
terea producţiei de laminate prin îmbu viitor ceva mai depărtat a distilăriei
nătăţirea continuă a tehnologiei la in de gudroanc. 'VPHv
stalaţiile vechi, eliminarea strangulări Uzina de semicocs din Călan, care Se împlinesc na Aninoasa,
lor de pe fluxul de fabricaţie şi con furnizează semicocsul indispensabil fa zece ani de cînd Ing. PETRU ROMAN producţia de căr
struirea de laminoare noi, cii o capa bricării cocsului, de la intrarea în func poporul nostru, director tehnic al C.C.V.J. bune a sporit in
I9ii.il '<9So /9fşt (9te (<3Si m u m s f9f$ l<33î tfn, citate mare de producţie, sînt cîteva ţiune, şi-a îmbunătăţit nedonten.lt acti sub conducerea — aceeaşi perioa
din aceste cal. vitatea, dînd semicocs de calitate din Partidului Muncitoresc Romîn, dă cu 7b la sută. Mina Vulcan
Prin amenajări suplimentare, fără a ce în ce mai bună. Prin intrarea in a devenit stăpîn pe principalele produce astăzi de 2,5 ori mai
Furnalele existente în anul 1948, în re Prin construirea staţiei de granuia- Modernizarea mări hala laminorului, capacitatea de funcţiune a noii instalaţii de fabri mijloace de producţie. mult cărbune decît mina Lonea
giunea noastră, pe lîngă faptul că re a zgurii pe cale semiuscată, s-a lăr întreţinerii cuptoarelor
erau de o tehnicitate mult înapoiată, git baza de materii prime pentru fa producţie a sporit simţitor, ceea ce se care a semicocsului prin metoda pa In această perioadă s-au ob în anul 1948. In curînd mina
nu funcţionau în mod continuu. Trep bricarea cimentului în ţara noastră,
tat, furnalele existente au fost aduse totodată înlesnindu-se evacuarea mari vede şi din realizările de laminate. tului fluidizat, s-a înregistrat un nou ţinut importante realizări şi în Vulcan va ajunge una dintre
la un nivel de tehnicitate comparabil lor cantităţi de zgură produsă zilnic.
cu cel din ţările industriale. Prin mecanizarea reparaţiei cuptoa Creşterea producţiei de laminate este proces pînn a;¦si'gr :u•rar(e!vai unui s¦em>icocs de Valea Jiului. Ca să ne putem cele mai mari mine din Valea
Lucrul la creuzet a fost de aseme relor, prin construirea unei maşini de .
!La reconstrucţia furnalelor vechi, nea îmbunătăţit prin dotarea furnale aruncat dolomita, s-a redus simţitor progresivă cu excepţia anului 1953, calitate bună. da seama de realizările obţinu Jiului. Minerii din Lupeni ex
lor cu maşini moderne, pneumatice şl
s-a căutat ca în cadrul construcţiei electrice de astupat furnalul. pe de o parte munca manuală ,iar pe cînd laminorul a fost în reparaţie ca te să vedem cum se prezentau trag astăzi cu 56 la sută mai
metalice existente, să se obţină un de altă parte, s-a redus timpul de re
volum util cit mai mare, ţinînd seama Captarea şi epurarea paraţie între două şarje. pitală. Dintre amenajările suplimenta minele noastre înainte de naţio mult cărbune ca acum zece ani,
în acelaşi timp de parametrii moderni, gazelor
stabiliţi pe baze ştiinţifice. Pentru pri re, trebuie amintite cele două cuptoare Ceea ce trebuie subliniat cu deose nalizare. In urma forţării ne iar mina Uricani, construită în
ma dată, stabilirea profilului optim al Fi'< bilă tărie, este faptul că odată ct
furnalului s-a făcut ţinînd seama de adînci, un cuptor cu propulsie, foarfecă noile instalaţii, au crescut şi oameni raţionale a producţiei în-perioa anii puterii populare, va fi în
procesul tehnic în această direcţie. In vederea îmbunătăţirii gospo care şi-au însuşit cunoştinţele nece
dăririi gazelor, precum şi pentru pu pentru şutat de 1.000 tone cu cale şl sare deservirii şi exploatării unor a da războiului antisovietic, mi viitorul apropiat cea mai mo
Dacă în anul 1948, cel mai mare rificarea atmosferei, sistematizările şi gregate modernizate sau noi, asigurînd
furnal din regiune avea un volum util reconstrucţiile făcute la furnale au Oţelăria S. M. nouă şi role şi două macarale pentru deservi la multe din ele producţii şi product! nele de cărbuni au fost secă dernă mină din Valea Jiului.
de 270 m.c., în anul 1958, volumul util urmărit captarea în măsură avansată noile cuptoare electrice
al celui mai mare furnal este de 700 a gazelor rezultate la producerea fon rea fluxului tehrioldgic. S-a trecut la vităţi comparabile cu cele mal dezvol tuite, s-au produs denivelări Odată cu dezvoltarea mi
ni. c. tei în vederea epurării lor. An de an, tate ţări industriale. Prin grija statu
cantităţile de gaze pierdute s-au re folosirea lingoului de format mare, Iui democrat-popular, sute de foşti mari în ceea ce priveşte aba nelor, o preocupare deosebită
Pregătirea materiilor dus în mod simţitor, în aşa fel în- muncitori au absolvit cursurile institu
prime cît a fost posibilă extinderea utilizării Construirea noii oţelărli S. M. de iar pe de altă parte, s-a reconsiderat telor de învăţămînt superior sau ale tajele care au dus la numeroa s-a dat condiţiilor mai bune de
gazului de furnal în mare parte ca la Hunedoara, a însemnat o nouă eta şcolilor medii, lucrînd azi în combi
Pînă în anul 1948 nu poate fi vor înlocuitor de combustibil superior la pă în opera de industrializare a ţării. calibrajul la toate cele trei caje, pre nat sau la uzina „Victoria" ca ingi se incendii în zăcămînt. Utila muncă şi de protecţia muncii,
ba de o pregătire a materiilor prime. Dotată cu cuptoare de 185 tone, noua neri, tehnicieni şi maiştri.
Minereurile erau aduse în stare bru •cazanue, rc?or:c-rs-erri’i, prr;ăjivto;are •e*-t»c*.. ofelărie va produce în final o canti cum şi planul de treceri cu reducerea jele erau vechi şi cu un grad atît la suprafaţă cî.t şi în sub
tă, direct de la mină şi introduse în tate de oţel echivalentă cu producţia Deşi trecerea ţn revistă a -fost suma
furnal fără nici o separare granulo- Semiautomatizări şî actuală a tuturor oţelăriilor existente şi eliminarea timpilor de pauză nepro ră (o descriere mai detailată a tot înaintat de uzură. Atunci în ţa teran. Schimbări esenţiale au
metrică, aglomerare, îmbogăţire, etc. aut¦.oi ' m!>;a' triz-• ¦ă-iri! în ţara noastră. ce s-a realizat necesitînd un spaţiu
Tot măruntul intra în furnale. Calca ductivi. mult mai larg) ne putem da seama ţa minerilor din Valea Jiului, avut loc în această perioadă şi
rul era încărcat în dimensiuni neco Furnalul de 700 m.c. construit în că în cei 10 ani ce s-au scurs din
respunzătoare. De asemenea, nu se anul 1956, reprezintă o etapă nouă în Dacă în anul 1948 se produceau la 1948, siderurgia din regiunea noastră partidul a pus sarcina măreaţă în ce priveşte retribuţia muncii
practica nici măcar ciuruirea calca introducerea automatizării la agre minate aproape exclusiv din oţel car s-a dezvoltat mai mult decît de la
rului. gatele siderurgice în regiunea noastră. bon obişnuit, treptat s-a trecut la la începutul ei şi pînă în acest an cînd de a mări simţitor producţia de minerilor. Gîştigul minerilor în
Astfel, încărcarea furnalului se face minarea oţelurilor carbon de calitate a păşit spre o dezvoltare în condiţi
Intensificarea mersului furnalelor a automatizat sub conducerea unui pro şi aliate. In 1958, procentul acestor ile şi posibilităţile oferite de un re cărbune. Pentru realizarea aces prezent este de 3 ori mai mare
necesitat o pregătire corespunzătoare oţeluri reprezintă peste 20 la sută
a materialelor de încărcare. Introdu gramator automat. Încărcarea cocsu La construirea acestei noi ofelăril, din producţie, iar oţelurile cele mai gim socialist. Acest lucru a fost posi tei sarcini, partidul şi guver ca în 1948. In toate localităţile
cerea sortării minereurilor indi lui din siloz în pîlnia cîntar, cîntări- pe lîngă asigurarea regimului normal pretenţioase se laminează în mod cu
gene, mai bine zis separarea de exploatare, s-a avut în vedere în rent. bil prin faptul că pe baza învăţăturii nul au pus la dispoziţie mijloa Văii Jiului au apărut cartiere
fracţiunii mărunie, a condus Ja forma rea, golirea în schip, ridicarea scbipu- general ca investiţiile să fie mai eco
rea de stocuri importante de minere lul la gîtul furnalului, rotirea dispo nomice. In acest sens, s-a căutat să marxist-leniniste, bazat pe experienţa cele materiale necesare. In a- muncitoreşti, iar la Uricani. un
uri mărunte. Construirea fabricii de zitivului Mac-Kee etc., se face auto se adopte pentru hale profile cît mal
aglomerare, compusă din două benzi raţionale, ţinîndu-se seama şi de ne Uniunii Sovietice în acest domeniu, par ceşti zece ani la Lonea s-au re întreg oraş cu peste 20 blocuri.
de aglomerare, a îmbunătăţit simţitor mat, fără intervenţia omului. cesităţile de aerisire, de iluminare, de în
calitatea încărcăturii furnalelor. Odată înregistrarea mersului procesului tidul a îndrumat şi condus în perma deschis minele Lonea I şi Lo Numai în ultimii ani s-au con
cu intrarea în funcţiune a acestei fa
brici de aglomerare, s-au reintrodus tehnic, precum şl Influenţarea acestui nenţă opera de dezvoltare a indus nea II, iar la mina Petrila ori struit în Valea Jiului peste 5.000
în circuitul economiei naţionale canti
tăţi importante de metal conţinut în proces, se face de asemenea automati Noile agregate pentru triei noastre siderurgice, însufleţind zontul principal de transport a apartamente noi.
stocurile de minereuri indigene şi în laminarea oţelului
praful de furnal. zat. Trecerea cowperelor de pe gaz pe în permanenţă masele de muncitori, fost complect modernizat. Din Dezvoltarea Văii Jiului în ă-
aer şl invers, este semiautomatizată.
Sisteme de încărcare depărtare a precipitaţiunilor atmosferi ingineri şi tehnicieni, pentru realizarea abatajele minei Petrila în aceşti ceşti 10 ani dovedeşte că sub
Producţia de oţel ce, precum şi de necesitatea de a a-
Intr-un interval scurt, mijloacele de sigura regiditatea transversală şi longi Sectorul laminoare din regiunea cu elan a tot ceea ce vedem azi în zece ani s-au extras cu aproape conducerea partidului, munci
încărcare cu vagoneţi acţionaţi ma Creşterea continuă a producţiei de noastră se complectează cu două
nual, au fost înlocuite prin mecani oţel a fost posibilă datorită îmbunătă mari u n ităţi; laminorul „Blu- regiunea noastră şi în special la Hu 1.000.000 tone cărbune mai torii mineri transformă pe zi .ce
zări şi automatizări. Pînă în anul ţirilor constructive aduse, paralel cu ming 1.000” care va fl gata încă în nedoara.
1948, încărcarea se făcea cu vagoneţi perfecţionarea necontenită a tehnolo tudinală a scheletului clădirilor. Pen cursul acestui an şi laminorul de pro mult ca în perioada corespun trece valea lor într-o vale a bel
pe şine care erau acţionaţi prin îm giei de fabricaţie. Construirea cupto file de 650. Ini'gr. SEPT¦IMIU PO: ;PA si
pingere manuală, direct pînă la gura rului nr. 5 în compleotarea celor 4 tru prima dată în tara noastră, încăr zătoare înainte de 1948. La mi- şugului şi a muncii hotărjte.
de încărcare a furnalului. Dacă ne existente, odată cu reconstrucţia ace Laminorul „Bluming 1.000”, în curs ing. NICOLAE CHIND1.ER
gîndim la sistemele de încărcare exis lora şl mărirea capacităţii lor de la carea cuptoarelor se face cu maşina de montare, va prelucra producţia oţe- Din activitatea
tenţe în anul 194Ş şi ţinînd seama de 25 tone pe cuptor la 50 tone pe cup lăriei S.M., alimeritînd cu brame şi
etanşeitatea aparatelor de încercare de de şarjare şi nu cu macaraua de şar- blumuri laminorul de Ş50 şl celelalte UNUI CERC DE PICTURĂ
la gîtul furnalelor, ne putem imagina tor, au contribuit de asemenea din laminoare şi forje din ţară. Spre deo
în ce condiţiuni trebuiau să lucreze plin la obţinerea nivelului de producţie ja•r»e. sebire de instalaţiile vechi, „Blumin-
muncitorii de la vagoneţi; eforturi fizl- gul 1.000" are o mecanizare maximă a
atins. Îmbunătăţirea indicilor de utili Scoaterea lingourilpr din lingotiere întregului proces de fabricaţie. De a-
semenea, operaţiile cu volum mare de
zare a rezultat ca urmare ă scurtării se face într-o hajş de stripaje, spe lucru, ca sortarea şutajelor, evacuarea
timpilor de reparaţie la cald, a timpi tunderului, manipularea blumurilor, sînt
cial amenajate, cu ajutorul unei ma complect mecanizate. Fluxul tehnologic
lor de reparaţie la rece şi în generai de la bluming se continuă în lami
carale numită striper. HUNEDOARA (de la subrcdaciia ri amatori care transpun 'pe, pfnzele
La construirea lor aspecte ale muncii creatoare sau
noastră voluntară). De alunei au trecut peisaje din oraş şi împrejurimi. Aceş
cuptorului s-a ţinut tia sini 'picfprii ffîw o r l ai cercului
seama de progresul ciţiva ani. Tinerii muncitori Nicolae plastic Sin Hunedoara. O seamă din
lucrările, lor cele mai reuşite, executate\
Bikfalvi, Simion Lucaci, Ioan Paşlină în ulei, peniţă, tempera, acvarelă, pastel
şi cărbune, au putut fi vizionate şi a-
tehnic realizat în şi alţii au !ost primii membri ai cer predate ~de publicul amator de artă
străinăta.te în acest cului ăe pictură înfiinţai pe lingă Com plastică la expoziţiile de acest gen or-
domeniu. Caracte gdnizate în cursul acestui an.
rul complect bazic binatul siderurgic din Hunedoara,
al cuptorului, va Ba mai mult, lucrările pictărilor a-
Comitetul de întreprindere a pus maiori Constantin Neamţu, Gheorghf\
la dispoziţia cercului două săli spa
Coclitul, Ion Seu şi alţii, au fost pre
$io ţioase, mobilierul necesar cercului, ca miate pe ţară la finala concursului de.
şevalete, rame, şasturi, planşete, tre pictură orgânizat 'de Consiliul Central
A.R.L.U.S. şi de expoziţia regională de
? PMWUCTIEI BE LOfiiHOTE piede şi materialul colorant necesar. artă plastică din Deva.
Dar nu a trecut mult şi .pe lîngă cei De curînd 'cercul de artă plastică al
12 începători şi-au încercat, p’ ricepe artiştilor amatori de la Hunedoara a
organizat un schimb de expoziţii cu
rea încă mulţi alţii: Năzărel Feliei! d in cercurile de aviatori din Bucureşti, Re
şiţa, Lupeni şi 'Arad, unde au fost ex
secţia cuptoare industriale, cocsarul puse an număr dé, 60 'de tablouri care
prezintă diferite, 'aspecte din industria
Radu Mastalos, 'fţadu Vasile de la e- siderurgică, 'peisaje şî "portrete speElficé
dil şi alţii. a marelui şantier Şl 'cetăţii 'oţelului —
Munca, ce e drept, nu a fost uşoară, Hiliiedoară. -A 1
GH, MARINOVICI
însă încetul cu încetul, cercul de pic
tură de pe lingă Combinatul siderur
gic . Hunedoara, prin străduinţa¦şi per
severenţa depusă, a reuşit să siringă
in jurul său mai bine de 100 de mem
bri activi care sînt conduşi şi îndru
maţi cu pricepere de instructorul Emil
Brahdis, " . *.
1 ^ 6 <9fo *9Si O te OS3 O te <?5S O n Oíq 'Ea Hunedoara ’atît în hilreprinderi,
cit şi în oraş, întjlneşti deseori fieţo-
