Page 36 - 1958-06
P. 36
Pf*r rípry' i P î ' SOCI AU S Ml*v Nr. ÍC82
Revista americană „Nation" juitmvele sJtirâ jxlllmele sliri --uliimete ştiri -
ss pronunfă pentru dezvoltarea
re la fiilo r econom ice şi culturale
dintre U .R .S .S . şi S .U .A .
NEW YORK 10 (Agerpres). etice ci, poate, a contribuit
Revista americană „Nation“ a chiar la această dezvoltare...“
publicat un articol redacţional Revista recomandă „să se folo
consacrat' relaţiilor comerciale sească pe deplin toate posibili
şi culturale sovieto-am’ericane in tăţile de comerţ şi schimb cul
Îegătură cu propunerile sovieti tural“ între U.’R'.S.S. şi S.U.A. MIŞCAREA GREVISTA Oficialităţilor Uzine şi întreprinderi din Minsk
ce de a achiziţiona în S.U.A., Salutând lărgirea schimbului DIN ŢĂRILE CAPITALISTE au trecut iaziua de muncă de şapte or
Germania occidentală şi Anglia
utilaj pentru industria chimică. cultural între U.R.S.S. şi ţările
din Occident,- revista „Nation“
Revista ajunge la concluzia că conchide: „Este nelogic însă să
boicotul comercial împotriva U- trimitem delegaţii ştiinţifice şi Greva celor 20.000 docheri londonezi americane MINSK 10 (Agerpres) TASS la sulă. Salariul mediu a spo
niunii Sovietice este absurd. Re- culturale şi să continuăm toto anunţă : La uzina de automobile rit cu peste cinci la sută. La a-
levind succesele uriaşe ale in dată ceea ce în fond înseamnă LONDRA 10 (Agerpres). Con nu se vor soluţiona cererile ce N U ILE P IL A C E din Minsk a luat sfârşit acţiunea ceasta au contribuit perfecţiona
dustriei sovietice, revista con o boicotare a comerţului. Acest lor 6.0(50 hamali grevişti din rea tehnologiei mecanizării şi
stată : „Toate rapoartele primite boicot irită in mod vădit mai flictele de muncă din Londra IE ^ P n E $ II A de trecere la ziua de muncă de automatizării proceselor de pro
ne duc la următoarea concluzie mult pe aliaţii noştri — Germa continuă. Greva celor 20.000 do pieţele Londrei. ducţie. In ultimul timp in sec
de cea mai mare im portanţă: nia occidentală şi Anglia — de- cheri londonezi a intrat în a 15 De asemenea continuă de şase „C O E X IS T E N T Ă şapte ore. ţiile uzinei au fost instalate pes
boicotarea de către noi a comer cît pe ruşi. Noi am putea să ne zi, ridicînd serioase probleme a- In prezent, fără a da în exploa te 100 de strunguri şi prese mo
ţului cu U.R.S.S. nu a împiedi folosim de bussines“. provizionării capitalei. Tratati săptămâni greva muncitorilor de PAŞN IC A" dernizate, numeroase automate
cat dezvoltarea industriei sovi- vele cu reprezentanţii muncito la autobusele din Londra. Luni tare noi suprafeţe de producţie speciale, au fost organizate noi
rilor nu au dus pînă acum la du.pă amiază în orele de cea NEW YORK 10 (Agerpres). şi fără a spori numărul munci linii în lanţ şi conveere.
„Cei vii trebuie să acţioneze“ nici un rezultat îritrucît doche ni'ai mare aglomeraţie o parte Cercurile conducătoare ameri torilor, întreprinderea produce
rii au declarat că nu vor accep din personalul metroului a de cane se tem pînă şi de expresia mai multe maşini decît în tre Datorită acestui progres teh
Chemarea la luptă împotriva militarismului german ta nici un aranjament pînă cînd clarat o grevă de solidaritate „coexistenţa paşnică“. cut. In cursul primelor cinci
cu lucrătorii de Ia autobuse. luni ale anului curent producţia nic au fost create condiţiile pen
Luînd cuvîntul în faţa noii acestei uzine a crescut cu zece
BERLIN 10 Corespondentul Buchenwald. Comitetul, din care Greva muncitorilor japonezi de la baza aeriană promoţii de absolvenţi de la u- la sută în comparaţie cu pe tru îndeplinirea sarcinilor de
Agerpres anunţă : „Cei vii tre fac parte printre alţii Otto Gro a S. U. A. de la Tatzikava niversitatea Colgate din Harnil- rioada corespunzătoare a anului
buie să acţioneze“, aceasta este tewohl, dr. Brich Correns, dr. ton (statul New York), procuro trecut, iar producţia pe cap de schimb in decurs de numai şapte
chemarea Comitetului pentru or Johannes Dieckmann, Roza Thäl rul general al S.U.A., William muncitor a sporit aproape cu 15
Rogers, a cerut ca expresia ore.
ganizarea inaugurării locului mann, a lansat un apel prin care „coexistenţa paşnică“ să fie în
memorial Buchenwald. La 14 cheamă la lupta împotriva mili TOKIO 10 (Agerpres). Potri citorilor care lucrează în garni- locuită prin aceea de „competiţie C A M P A N I A I0ME P # IP IUE A IRtS!ÎLA IRiIE
septembrie va vea loc solemni tarismului german, care a deve vit relatărilor ziarelor din To zoanele americane au organizat totală“. Rogers a afirmat că ex
tatea inaugurării monumentului nit din nou un pericol pentru kio, aproximativ 3.500 muncitori pichete în faţa celor 12 porţi ale presia „coexistenţa paşnică“ a liniei generale a Partidului Com unist
ridicat in amintirea celor că japonezi de la baza aeriană a bazei de la Tatzikava. Din cauza este dăunătoare pentru ţările
zuţi in lagărul de exterminare întreaga omenire. S.U.A. de la Tatzikava (in apro grevei, avioanele americane nu occidentale. C hinez în construcţia socialistă
piere de Tokio) au declarat gre pot decola sau ateriza pe aerodro
P reg ăi ir! peníru prim a conferînfă vă în semn de protest împotriva mul de la această bază. Coman In J a ponia PEKIN 10 (Agerpres). — Conducători şi activişti ai
La 8 iunie l\ta Şanhai a fost or multor organizaţii ale P.C. Chi
concedierii a 1.000 de muncitori damentul bazei Tatzikava a anu Ciocniri între poliţişti ganizată o mare campanie de nez au mers din casă în casă
japonezi. Peste 2.000 de munci lat permisiile soldaţilor ameri şi membri ai corpului popularizare a liniei generale a şi au explicat locuitorilor linia
tori apărtinind sindicatului mun- cani. Partidului Comunist Chinez în generală a partidului. In cursul
didactic construcţia socialistă. Pe stră campaniei agitatorii şi propa
sindicală m endială a ¦m erefuluî'im m cifor zile oraşului au ieşit 500.000 de gandiştii au popularizat inova
muncitori, studenţi, militari, ar ţiile şi alte realizări de seamă
PRAGA 10 (Agerpres). CE- gaţi la conferinţa de la Praga O estradă pe care se vor putea produce tişti, scriitori, oameni de ştiin ale muncitorilor. Muncitorii au
TEKA anunţă : In toată lumea şi să siringă mijloacele finan simultan 16.000 de eîntăreţi ţă şi reprezentanţi ai altor pă
se desfăşoară pregătirile pentru ciare necesare. In ţările scan turi sociale ale populaţiei. In prezentat pe străzi produse noi
prima conferinţă sindicală mon dinave se manifestă de aseme TÂLllN 10 (Agerpres) TASS care au loc în republică odată !a întregul oraş au avut loc mitin fabricate în întreprinderi. Multe
dială a tineretului muncitor, nea un interes deosebit pentru anunţă : La Tallin va fi constru cinci ani. Noua estradă va avea guri şi convorbiri în legătură din acestea sînt produse pentru
care va avea loc între 14 şi 20 conferinţă. La Helsinki şi în ită o estradă pe care se vor un ecran sonor sferic, iar in faţa cu linia generală în construcţia prima oară în China.
iulie la Praga. Potrivit rela alte oraşe au fost create comi putea produce simultan 16.000 ei se construieşte un platou de
tărilor secretariatului Federaţiei tete de pregătire. socialistă.
Sindicale Mondiale, în nume de eîntăreţi. Asemenea concerte 7.000 metri pătraţi pentru dan
Tineretul muncitor chinez va
roase întreprinderi industriale li reprezentat prin 13 delegaţi, de masă au loc cu prilejul tradi suri populare şi competiţii spor
din Argentina se desfăşoară o aleşi la conferinţa naţională tive.
ţionalelor festivaluri de cîntece
amplă campanie pentru lămu de la Şanhai. In Ungaria, tine TOKIO 10 (Agerpres). Luni
rirea scopului conferinţei. Or
IlfMMIMganizaţiile sindicale din Golum-
retul din uzine pregăteşte da iL/% O J t B B # S il au avut loc în oraşul Wakaiama
ruri pentru delegaţii din cele-
ciocniri între poliţişti şi membri
bia au hotărît să trimită ia P ra lalle ţări. In R.D. Germană au Mitinguri de solidaritate < 1• , , ...
ga o delegaţie unică. Comite fost înfiinţate comitete de pre cu lupta poporului libanez
tul naţional al sindicatului unit gătire ale tineretului pe lingă ai corpului didactic care se opun Turneul Circului de sta t din Bucureşti
al constructorilor de maşini din toate organizaţiile sindicale din planului guvernului de a intro
Australia şi-a chemat organiza duce sistemul aşa zisei „verifi în U.R.S.S.
ţiile regionale să aleagă dele uzine. CAIRO 10 (Agerpres). — A- independenţei poporului din a- cări a eficienţei“ profesorilor şi MOSCOVA 10 Coresponden etapă a turneului a îost Mosco
învăţătorilor, prin care guver tul Agerpres a n u n ţă : In cadrul va. Pe arena circului din Par
genţia MHN anunţă că la Ismai- ceasta regiune. Guvernul liba planului de colaborare culturală cul de cultură şi odihnă „Gor-
nul urmăreşte să controleze ac dintre R.R. Romînă şi U.R.S.S., ki“, artiştii romini au prezentat
Acţiuni provocatoare ale guvernului lia a avut Iog un mare miting nez şi-a legat politica de Occi tivitatea corpului didactic japo colectivul Circului de stat din 28 de spectacole, reprezentaţiile
la care Anvar Sadat, secretar dent, care Acţionează împotriva
sud-vietnamez împotriva C am bodgiei general al Uniunii naţionale, a intereselor naţionale ale poporu nez. Peste 100 de persoane prin Bucureşti a întreprins prin U- fiind vizionate de peste 20.000
tre care 11 poliţişti au lost ră niunea Sovietică un turneu de moscoviţi. Ultimul spectacol
rostit o amplă cuvîntare. lui libanez şi ale naţionalismului
niţi. | două luni şi 20 de zile. Prima prezentat duminică seara a tost
PNOM PENH 10 (Agerpres). Diem. Ziarele din Cambodgia Referindu-se la evenimentele arab. Poporul din Liban, a ară transmis de centrul de televi
au arătat că toate aceste măsuri din Orientul apropiat, Anvar tat Anvar Sadat, condamnă a-
Guvernul Cambodgiei a protes Sadat a declarat că imperialiş ceastă politică şi luptă împo „Washington Post and Times Herald'' ziune.
tat energic împotriva încălcării au fost dictate de Statele Unite tii continuă să urzească com triva guvernanţilor care au im Irina Bugriţkaia, artistă eme
suveranităţii teritoriale a Cam ploturi împotriva libertăţii şi pus ţării „doctrina Eisenhower".
bodgiei de către autorităţile sud- si sînt conforme politicii agresi cere guvernului S.U.A. să accepte propunerile rită a R.S.F.S.R., cunoscută îm-
vietnameze. In nota de protest ve a S.E.A.T.O. Participanţii lă miting au a- blînzitoare de lei, relevă într-un
se arată că recent ciţiva militari doptaf în unanimitate o rezo
din forţele armate ale Vielna- împotriva înarmării atomice luţie în care sprijină poporul li Uniunii Sovietice cu privire la extinderea articol publicat în ziarul „Trud“
mului de sud au mutat borna de banez în lupta împotriva impe comerţului reciproc succesul repurtat de spectacole
frontieră cu patru kilometri în a R. F. Germ ane rialismului pentru apărarea in le Circului de stat din Bucu
teritoriul Cambodgiei. Aceste ac dependenţei şi a libertăţii na
ţiuni sînt paralele cu alte mani Conferinţa luptătorilor pentru pace din landul ţionale. WASHINGTON 10 (Ager te nu pot să-şi permită să în reşti.
festări ale guvernului1sud-vietna- Renania de nord-Westfalia pres). — Intr-un articol redac toarcă spatele ofensivei comer
rnez împotriva Cambodgiei. Re Şi în cartierul muncitoresc ţional ziarul „Washington Artiştii romini îşi continuă
gimul lui Ngo Dirih Diem o- BERLIN 10 (Agerpres). — se va ţine în curînd la Stoc- Dar Al Ahfnar al oraşului Cai Post and Times Herald“ cere ciale reînnoite a Moscovei, ca
primă minoritatea Cambodgiei După cum anunţă agenţia ADN, kholm. El a subliniat că în eta ro a avut loc un mare miting guvernului S.U.A. să accepte unei chestiuni care nu merită turneul Ia Kursk şi Lvov.
din Vietnamul de sud şi inter la Dusseidorl a avut Iog o con pa actuală una din cele mai im în sprijinul poporului libanez, propunerile Uniunii Sovietice o examinare serioasă din par
zice predasea limbii cambodgie ferinţă convocată de comitetul portante sarcini a mişcării in împotriva amestecului imperia cu privire la extinderea comer tea celor două guverne. Wa Expoziţia de artă
ne în şcoli. Din ordinul lui Ngo luptătorilor pentru pace din lan ternaţionale pentru apărarea pă list în treburile interne ale Li shingtonul ar putea pe deplin romînească Ia Biel
Dinh Diem recent toate ziarele dul Renania de nord — Westfa- cii este împiedicarea înarmării banului. ţului reciproc. „Unele ţări occi să dea dovadă de iniţiativă la
lia, Ia care în afară de parti dentale, neexcluzînd nici Statele Paris în problema accelerării (Elveţia)
din Saigon au lansat o compa zanii păcii vest-germani au atomice a Germaniei occidentale. S IE € IE T A Unite, subliniază ziarul, ar pu revizuirii şi liberalizării interzi
nie împotriva Cambodgiei şi a participat reprezentanţi ai miş E. Dixon, preşedintele sindi C El M\ IP E II Y A tea să obţină foloase de pe ur cerii comerţului cu „mărfuri BERNA 10 (Agerpres). Re
politicii de neutralitate dusă de cării partizanilor păcii din An ma desfacerii pe piaţa sovietică, cent la galeria de artă a oraşu
această ţară. Activitatea provo glia, Olanda, Japonia şi Iran. catului muncitorilor metalurgişti în statul Behar (India) vastă din pun<S de vedere po strategice“ stabilit de Occident,
catoare a autorităţilor sud-viet- din oraşul Goventry (Anglia), tenţial, a unor maşini speciale pentru a crea o atmosferă în lui Biel, cantonul Berna, im
• nameze a stîrnit o mare indig Vorbitorii care au luat cuvîn a declarat că în problema înar GALGUTTA 10 (Agerpres). de diferite tipuri, care, după cum curajatoare în vederea Unei stu portant centru al industriei de
nare în rîndurile poporului cam tul au subliniat necesitatea in mării atomice, cuvîntul hotărîtor Agenţiile de presă anunţă că a- declară Moscova, vrea să le dieri serioase a propunerii so ceasornice din Elveţia, a avut
bodgian. Ziarele locale au publi tensificării luptei împotriva trebuie să-l aibă popoarele. El supra statului Behar din India cumpere“. Arătînd că dezvolta vietice. Guvernul trebuie să-şi loc vernisajul unei expoziţii de
cat articole şi avertismente la înarmării atomice a R.F. Ger a subliniat că populaţia oraşu s-a abătut un val de căldură. rea comerţului între Uniunea revizuiască de asemenea atitu artă populară romînească. Des
adresa autorităţilor lui Ngo Dinh mane pentru menţinerea şi întă lui Goventry, căutînd ' să întă Fîntînile au .secat. Pînă în pre Sovietică şi ţările occidentale dinea rigidă faţă de legea Bat pre folclorul romînesc au vor
rirea păcii în Europa. rească înţelegerea între popoa zent 200 de persoane au murit ar contribui în mare măsură la bit pe larg Hans Kern, membru
re, a stabilit relaţii de prietenie normalizarea relaţiilor între a- le, care, dacă nu direct, cel pu în comisia municipală a arte
din cauza arşiţei şi a lipsei de ceste ţări, ziarul scrie în conti ţin indirect, ar crea dificultăţi lor frumoase şi Jean Sauter,
Cine este noul şef I. Harder, profesor la Acade cu oraşele Dresda, Stalingrad, apă. Din cauza secetei cumpli nuare : pentru acordarea vreunui cre membru în comitetul de organi
de stat major mia pedagogică din Wupperthal, Varşovia şi Praga. te, poliţia este nevoită să pro dit Uniunii Sovietice, guvernul zare a expoziţiei.
a vorbit despre necesitatea uni tejeze rezervoarele cu apă. Din „Dacă asemenea acţiuni vor ar trebui apoi să facă o încer
al armatei spaniole tăţii de acţiune a clasei munci K. M. Fassbinder, cunoscută provoca într-adevăr un progres care serioasă de a încheia un Gu această ocazie s-au pre
toare şi a oamenilor de ştiinţă militantă pe tărîm obştesc din cauza lipsei de apă, animalele pe calea spre un acord cu pri pact comercial cu Moscova, ca zervat filmele documentare
PARIS 10 (Agerpres). — Zia Germania occidentală, a protes re ar fi avantajos ambelor ţări“. „Doina Oltului“ şi „Nunta cio
bănească“.
rul „Liberation“ anunţă că ge din Germania occidentală în tat- împotriva propagandei an- din junglă fug spre oraşe. Agen vire la controlul asupra înar
neralul spaniol Augustin Mun- lupta împotriva înarmării ato tisovietice dusă de anumite ţia United Press Internaţional mărilor şi slăbirea generală a
jos Gran’des, care în timpul ce mice. cercuri din R.F. Germană. Tre semnalează că sute de vite mor încordării, ele merită riscul mi
lui de-al doilea război mondial buie să explicăm populaţiei, a zilnic din cauza lipsei de apă. nim legat de acestea. Oricare
a comandat pe frontul sovieto- W. Diehl, membru al Con spus ea, că Uniunea Sovietică ar fi dificultăţile, Statele Uni
german „divizia albastră“, a siliului Mondial al Păcii, a vor nu are intenţia să ne atace, că
fost numit şeful statului major bit despre însemnătatea Con vrea să ne fie o bună vecină. JOI 12 IUNIE 1058
al armatei spaniole.' gresului pentru dezarmare şi
colaborare internaţională care Participanţii la conferinţă au Von Brentano continuă să se situeze SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
adoptat în unanimitate o decla pe o poziţie nerealistă faţă de problema germană
raţie în care cheamă populaţia DEVA: Ullima vrăjitoare; PETRO S IM E R IA :'E ru p ţia; BARU MARE :
landului Renania de nord —
JL upte crâncene în Algeria 'iVestfalia să lupte activ împo BONN 10 (Agerpres) TASS mina problema germană în le ŞAN1: Verstele de foc j Luna de miere; TIii1 Buhoglinda.; SEBEŞ : Ofiţer pen
triva înarmării atomice a Ger a n u n ţă : La 9 iunie mini sinii A- gătură cu examinarea unor pro HAŢEG: Vreau să cînt; ILIA : Călă tru o z i ; BRAD : Godzila ; ALBA IU-
ALGER 10 (Agerpres) Intr-un Potrivit cifrelor date publici maniei occidentale, pentru crea iaceriior Externe al R. F. Ger bleme ca dezarmarea şi securi torie în tinereţe; TE1UŞ : Surprize pe LIA : -Ernest Thellman ; ORAŞTIE : U-
comunicat oficial dat publicită tăţii de comandamentul militar mane, von Brentano s-a înapoial tatea europeană. stradă; LONEA: Ricliard al lll-Ica;
APOLDU DE S U S ; Un vals vienez; lisse ; ZLATNA : Cuhnii Bărăganului.
ţii de autorităţile militare fran francez, în cursul ultimei săptă rea unei zone denuolearizate în la Bonn din călătoria sa în Ca O asemenea tendinţă de a lega SELECŢIUNI DIN PR GRAMUL DE RADIO:
ceze din Alger se anunţă că mîni trupele franceze au ucis 501 centrul Europei. nada şi S.U.A., unde l-a însoţit rezolvarea problemei unificării PROGRAMUL I : G,45 Album şcolar; mîncască. PROGRAAtUL II: 14,03,Mu
in ultimele cîteva zile au avut de algerieni şi au rănit sau ares Participanţii la conferinţă au intr-o vizită oficială pe preşedin Germaniei de tratative privind 7,15 Melodii populare romîneşti; 8,00 zică uşoară; 16,20 Tribuna Radio; 17,30
loc lupte crîncene în regiunile tat numeroşi alţii. „Această ci salutat de asemenea convocarea tele R. F. Germane, Heuss. destinderea încordării internaţio Materiale din presă; 9,30 Legendele Ştiinţa învinge; 18,55 Sfatul medicu
de la sud de oraşul Alger. De a- fră — notează în mod semnifi Congresului mondial de la Stoc- , Referindu-se la tratativele .du nale nu constituie altceva decît . Olimpiiltji; 10,30' Muzică- de estradă; lui : „Aftoza“ ; 19,00 Să învăţăm limba
semenea comandamentul francez cativ corecnondentul din Alger kholm pentru dezarmare şi c.o-, se de el în Canada şi' S.U.A., o încercare de a împiedica suc 11,03 Răsună cînţecul şi jocul pe. în rusă cîntînd; 19,15 De toate, pentru
recunoaşte că în • cursul săptă- al agenţiei americane Associa laborare internaţională, expri- Brentano a declarat în cadrul u- cesul. tratativelor la nivel înalt, tinsul patriei- î 11,45 Traista cu po t ţ ţ i ; 20,15 Cronica plastica; 20,30 Mu
minii trecute — adică în timpul ted Press — se adaugă la cei mîn’du-şi convingerea că ' acesl nei conferinţe de presă la Bonn in 'acelaşi timp aceasta iace ca veşti; 14,00 Vorbeşte Moscova; 15,40 zică uşoară romînească; 21,30 Doine
vizitei prin Algeria a noului peste 3.000 de algerieni ucişi de congres va . contribui la întări că guvernul R. F. Germane nu problema germană să intre în Actualitatea literară; 17,20 Melodii şi jocuri populare romîneşti; 22,30'
prim ministru De Grâulle, acţiu trupele franceze în cursul lunii rea colaborării, internaţionale în impas. După cum s-a mai arătat populare; 18,05 Almanah ştiinţific; Cărţi şi e ro i; 22,45 Cîntece.
nile de sabotaj ale partizanilor mai, adică după .ce autorităţile lupta împotriva războiului ato este de acord ca. a'eventuală: rezolvarea acestei probleme este 19,20 Muzică din operele; 19,55'Noap-
algerieni' s-au intensificat, sem- franceze au anunţat politica lor mic şi astfel la întărirea miş conferinţă la nivel înalt, să ex- posibilă numai pe baza unor tra • le i bună, copii; 20,15 înregistrări de BULETINE DE ŞTIRI:
nalîndu se mai multe explozii de aşa-zisa „împăcare franco- cării populare din Germania oc cludă_ de pe ordinea şa. de zi tative între cele două state ger ia Festivalul muzjcal internaţional 5,00; 6.00; 7.00; 11.00; 13.00; 15,00;
in oraşul Alger, precum şi in examinarea problemei germane. mane — R, F. Germană şi R. D. „Primăvara Ia Praga“ 1958; 21,40 Mu 17.00; 19,00; 20,00; 22.00: 23.52 (pro
Potrivit cuvintelor lui Brentano, gramul 1), 14,00; 16,00: 18,00; 21,00;
alte localităţi din tară. algeriană...“ v,v- 1' cidentală. • • • o conferinţă la nivel poate exa Germană. zică uşoară; 23,15 Muzică populari ro- 23,00 (programul II).
¦ 1 i-
Redacţia >1 adm inistraţia zi rJul atr. 6 Marile nr, Ô, le le îo n ; 189-189. lax a plăliiă In num erar conform aprobării Direcţiunii Generale I U .I R . nr. 236.320 diu 6 noiembrie 1 9 4 ? .-- Tiparul s întreprinderea Poligrafică »1 M al“ — DEVA.