Page 37 - 1958-06

I

PROLETARI V W TOATE TARILE UNIT1-VÄ ! D E C A D A CULTURII

Republicilor Sovietice Baltice

Sosirea In Petroşani a Ansamblului emerit de stat

de cînîece şi dansuri populare din R.S.S. Lituaniană

Miercuri la amiază a sosit în lea Jiului”, un detaşament de lui din U.R.S.S., conducător al
ansamblului.
Anul X Nr. 1083 Joi 12 iunie 1958 4 pagini 20 bani oraşul Petroşani Ansamblul eme­ pionieri şi o numeroasă asisten­
rit de stat de cîntece şi dansuri ţă. • In seara aceleiaşi zile, Ansam­
i'v'i blul emerit de stat de cîntece
populare din R. S. S. Lituani­ In numele oamenilor muncii şi dansuri populare din R.S.S.
din regiunea Hunedoara şi al Lituaniană a prezentat în oraşul
ană, care a prezentat în ţara minerilor Văii Jiului, tov. Du­
mitru Dejeu, preşedintele Comi­ Petroşani un strălucit program
A început praştia li-a jpx ¦'' Roadele noastră o serie de spectacole cu tetului executiv a! Sfatului popu­
!’'TW-'" ' prilejul Decadei culturii Republi­ lar regional, a urat oaspeţilor artistic care s-a bucurat de un
LA PORUMB cilor Sovietice Baltice. bun sosit în regiunea Hunedoa­ succes deosebit.
ra şi oraşul Petroşani, exprimînd
Colectivul de conducere al întrecerii La sosirea în gară, solii ar­ bucuria cu care poporul nostru Astăzi, solii artei R.S.S. Li­
gospodăriei agricole de stat din tei poporului lituanian au fost şi-a îniîmpinat întotdeauna prie­ tuaniene vor sosi în reşedinţa
Apoldu de Sus a hotărît ca în întîmpinaţi cu entuziasm de tenii dragi. regiunii noastre — oraşul Deva
acest an 'lucrările de întreţine­
re la porumb şi cartofi să se e- ^ C»-» 4d. * 0 - * * * * * L populaţia oraşului Petroşani. Au Cu emoţie a mulţumit pentru — unde populaţia oraşului va
xecute mecanizat. Pentru a pu­ calda primire făcută tovarăşul avea prilejui să admire înalta
tea face aceşt lucru ei s-au în­ ¦ După ce au încheiat luna mai cu $ fost de faţă reprezentanţi ai or­ măiestrie şi talentul oaspeţilor.
grijit încă din primăvară ca | f ganelor regionale şi raionale de lonas Şviadas, artist al poporu-
semănatul să se facă în rînduri ; succese deosebite in muncă, sidtrur- i partid şi de stat, reprezentanţi
drepte şi la distanţa care să le giştii de la Combinatul siderurgic ai organizaţiilor de masă, ar­
permită prăşitul mecanic, fără
ca plantele să fie distruse. » din Hunedoara au pornit cu avint * tişti ai Teatrului de stat „Va-
1 sporit la îndeplinirea sarcinilor de ^

; plan pe luna iunie. După 8 zile de -

Deşi timpul secetos din săp- Cy» întrecere, realizările confirmă ho- J P ®Y e I i \ ad©ci ni k©v
tămînile trecute a îngreunat
mult executarea prăşitului, la 1tărirea lor de a inttmpina ziua de «
G.A.S. Apoldu de Sus tracto­ j 23 August cu angajamentele înde- ţ

¦ plinite şi depăşite. ;

¦ Pentru furnalişti * despre artă, oameni şi altele

* . *

»

ristul Gheorghe Zidu, cu un trac­ i Atît cocseria cît şi fabrica de a-

tor U.T.O.S. şi un . cultivator ? glomerare a minereurilor, continuă i Chiar de la aflarea ştirii că puţine întrebări din cele plani- • uzina îl trimite la Institutul de

suspendat a executat, în numai | şirul succeselor, aprovizionînd fur- talentatul şi popularul actor so- ficate. ¦ teatru. Sub îndrumarea unor

cîteva zile, praşila I-a la po­ ) nalele cu cele necesare bunei des- vietic Pauel Kadocinikou va fi Drumul său in viaţă a ince- profesori cu mare dragoste de
rumb pe o suprafaţă de 58 ha. * făşurări a procesului tehnologic. Şi, oaspete al regiunii noastre pui acum. 43 de ani, in 1915, la muncă ca Zon, Berliand (de
şi 6 ha. cartofi. De curînd, a- i după 8 zile de muncă, din această 1 ne-am propus să stăm de vorbă Leningrad. La virsta de un an tehnica -vorbirii), Pavel Kadoci-
celaşi tractorist a început să ) lună, îurnaliştii n-mi ce obiecta: ţ c,u dinsul, să-/• rugăm să ne îm­ pleacă ¦împreună cu familia ¦sa nikov se evidenţiază, devenind
facă tot mecanizat praşila Il-a ? colectivele de cocsari care deser- f părtăşească impresii culese din in Ural, unde mai tirziu: urmea- după puţin timp profesor la a-
la porumb. Această lucrare s-a vizitele făcute in ţara noastră, ză o şcoală agricolă care pregâ- cest Institut. La virsta de 18 ani
executat pînă în prezent pe o * vesc cele două baterii le-au livrat | să ne vorbească despre drumul tea agronomi. In anul 1928 se joacă pentru prima dată intr-un
suprafaţă de peste 28 ha. po­ peste prevederile planului 713 tone f întoarce din nou ia Leningrad, film,, ca ajutor de maşinist. De
creaţiei sale,despre munca ac- ¦Familia sa duce o viaţă modes- atunci el a apărut în nenumă-
rumb. * cocs din care 693 tone cocs meta- j tuală,despreplanuri deviitor. fă. Din această cauză micul . rate filme, a creat personaje
Iurgic. Aglomeratorii, de aseme- ţ Pavel începe să înveţe la o diferite, complexe, strălucind
Spre deosebire de anii trecuţi, nea, an ţinut să faccă cu cinste faţă- \ Cunoscindu-l insă pePavel şcoală de ucenici. Ii place mult printro magistrală interpretare
în acest an şi grădina de legu­ sarcinilor lor livrtnd peste plan j Kadocinikou — deşi pentru pri-
me este întreţinută mai bine. ma dată — mi-am dat seama
2.302 tone aglomerat , ,

Concomitent cu întreţinerea că cu^ dinsul nu se poate vorbi să deseneze, şi-d atrage indeo- şi trăire a rolului,

prăşitoarelor, în vie s-a termi- Prin muncă avînfată prin întrebări şi răspunsuri. A sebi omul, caracterul acestuia. Am. redat — pe scurt — ciJ

•nat in numai 5 zile stropitul fost atît de entuziasmat de lot . Mai tirziu devine muncitor la teva date biografice din viaţa

întîi preventiv pe o suprafaţă Fotografia noastră înfăfişe ază brigada l-a din hala de ga­ Avînd din bflşug materia primă * ce-a. văzut, in ţara noastră, in uzina „Putilov" — ca strungar %renumitului actor Pavel Kado-

de 478 ha., iar acum se lucrea­ tere a fabricii de cherestea• „11 iunie" clin Orăşlie, condusă necesară, colectivele care deservesc • regiunea noastră, de oamenii la repararea maşinilor. In acest . cinikov — pe care dinsul mi

ză de zor pentru terminarea de maistrul Samoilă Curteanu. Din Buştenii mari şi hutucănoşi, furnalele secţiei I-a din combinat au « muncii pe care i-a cunoscut, timp începe sâ-i placă activita- le-a pus ycu multă amabilitate

pTivitului şi legatului în verde membrii brigăzii scot cu ajutor ut maşinii scindări de diferite pornit cu avînt sporit la muncă. * vorbea cu otita pasiune despre tea teatrală şi susţine şi. un e- ta indemină — tocmai pentru a.

a viţei de vie. dimensiuni. i Rezultatul muncii lor după 8 zile • Rominia incit, insodndu-l in xamen pentru a intra la Inşii- sublinia că. succesul şi reputaţia

f se vădeşte în cele 272 tone fentă ? vizita pe care a făcut-o prin re- lutul de teatru. Este insă res- înseamnă in primul rind mun-

peste plan. Toţi au muncit bine. ţ giune, mi-am terminat şi inter pins pentru că vorbirea sa a- că, muncă neobosită pentru a-
Mult, repede, bun, econom ic“ jPrintre ei, totuşi, după depăşirile viul fără a-l obliga pe Pavel oea un caracter provincial foar- Ungerea ţelului propus. Munci-
9 * | de normă realizate, trebuie evidén- ? Kadocinikou să ia loc la masă te pronunţai. După o muncă tor simplu fiind, Pavel Kadoci-
| ţiaţ! îurnaliştii din echipele conduse ţ şi să răspundă la întrebări. A intensă d e'd o i ani, Pavel Ka- CONSTANTIN MACOVEI

- Iniţiativa patriotică a constructorilor kunedoreni — f de prim-topitorii Ilie Mîtcă, loan | trebuit doar să notez cele ce po- docinikov învaţă să vorbească —____________ ______
| Iacob, loan Bartoc, Alexandru Uţiu^. vestea dinsul şi să pun foarte "po gorodski“ (orâşeneşte) şi
(Continuare în pag. 4-a)

'.ierburi ,d,U!p..ă:,athfazăLpe şan- gada de zidari constructori con- structori din regiune, privind ( şi loan Chiroşca. f
tierul B î al Trustului 4 construc- dusă de Andrei Weber, care lu-
i,lrrn ;n arorfi min­ t
tii din Hunedoara, a avut loc crează la construcţia blocului nr.
consfătuirea de producţie p 75, a lansat o chemare la intre- ¦" . . . . ,Cît mai multe lamina te f

bal. Dam inai jos textul chema- f-------------- r-i------7------- 1

secţie. Cu această ocazie, bfi- cere către toate brigăzile de con- r i i : | Aceasta este lozinca ce stă în *

Ţinînd scama de necesităţile economiei naţionale, în- do- _ "s g Jăm zilnic 20 m.C. de zidărie (în care ţ faţa muncitorilor, tehnicienilor şi ţ
rinţa de a construi cît mai mult, mai bun, mai repede şi se inc| ucJe şi montarea planşeelor de prefabri-
mai economic, brigada noastră a început cu cîteva luni în Í inginerilor din cadrul secţiei lamí- !
urmă să lucreze în acord global. cate şi turnarea betonului) ;
— să lichidăm complect risipa de materiale | ¦noarc. Acum, după cc au terminat ţ

$ reparaţia laminorului, au pornit la T
i muncă cu hotărîrea să trimită in

Rezultatele obţinute ne-au arătat că Iucrîrid în acest prin folosirea tuturor resturilor de cărămidă ; dustrieî constructoare de maşini cît *

fel putem realiza într-un timp redus, cantităţi mai mari — să reducem complect pierderile admisibile mai multe ţagie. Hotărîrea lor a în- f

de zidărie, de o calitate superioară şi ia un preţ de cost la var, ciment, corp umplutură şi grinzi prefa­ ceput să prindă viaţă. j

redus .Brigada noastră, care este compusă din 3 zidari, bricate ; Astfel, în primele 8 zile ale lunii i

3 betonişli, 2 montori de prefabricate şi 9 muncitori ne­ — să contribuim prin economii înregistrate curente,’ laminatorii din schimburile i$
la zidărie, Ia reducerea preţului de cost al con­ conduse de maiştrii Gheorghe An- :
calificaţi, in luna mai a.c., a realizat un indice de pro­ strucţiilor, în aşa fel, ca pînă la sfîrşitul anului,
să fie atins obiectivul stabilit în hotărîrea birou­
ductivitate de 1,20 şi un indice de normă de 1,25, a li­ lui Comitetului regional de partid, ca fiecare drăşcscu, Constantin Petru şi A- «
m.p. de suprafaţă locuibilă, să coboare la 2.000
chidat complect risipa de materiale prin folosirea tuturor lei şi chiar mai puţin. texandru Savu au laminat cu 138 *

resturilor de cărămidă, obţinînd totodată şi cîştiguri spo­ Pentru realizarea acestor obiective, brigada noastră a tone mai mult decît prevedea planul |

rite cu 20 — 30% pentru fiecare membru al brigăzii hotărît să lucreze în permanenţă după metoda avansată ţ zilelor respective. i

faţă de perioada cînd se lucra în acord simplu. In reali­ Orlov, să folosească la maximum timpul de lucru şi să j In fruntea întrecerii între schim- •

zarea acestor indici am fost ajutaţi în mod deosebit de ţ, buri s-a situat cel condus de tov. |

aplicarea metodei Orlov. - $ Constantin Petru. i

Considerăm că dacă toate brigăzile din construcţii ar t *

V >a.4 «0 -449* « •» • *¦• •» • •* • * 6 • *

lucra fn acord global s-ar obţine o creştere simţitoare, a califice la iocul de.

ritmului construcţiilor social-culturale şi industriale. De munca un număr IN VIZITA LA DEVA, ACTORULUI SOVIET IC PAVEL KADOCINTIvOV I S-A
cit mai mare de FĂCUÎ 0 PRIMIRE CĂLDUROASA. IATA-L IN CLIŞEUL NOSTRU IN­
aceea, ne-am gindit să chemăm la întrecere socialistă în TR-UN GRUP DE PIONIERI.

cinstea zilei de 23 August, toate brigăzile de zidari con­ necali- S
muncitori Bărbat
structori din regiune, pentru a lucra în acord global.
ia colectiviştii din Rinficaţi.
Noi ne luăm următoarele angajam ente:

WEBER ANDREI, şeful brigăzii, SANDER GHEORGHE şi MEH1NG Pe harta raionului Haţeg, ocupaţi de acest lucru, dovadă vada gospodăriei va creşte \ UN DECRET > 4*
GHEORGHE, zida ri-construclori
aşezarea e înseninată printrun este faptul că şi in grupul pe prin plantarea a încă 100 al- j ¦naEgaara

Li eiamcii cía clasa m-S punct Ungă care stă scris nu- care l-ajn găsit duminică, dinii- toi, iar in grădina de legume \ cu privire la Carnetul de muncă
mele satului: Riu Bărbat. Ci- neaţa in curtea gospodăriei tot şi zarzavat sistemul de i,riga-

neva a făcut in jurul punctu- despre asta se discuta. re va fi îmbunătăţit şi el. La \ Prezidiu! Marii Adunări Na­ din serviciile casnice, Carnetul
ţionale a emis un decret cu pri­ de mupcă se întocmeşte de că­
ceasta mai proaspete, mai vii lui un cerc roşu şi a menţio­ Am dat bineţe intrincl in toate acestea se adugă preocu- \ vire la Carnetul de muncă. tre organele Direcţiei generale
ca oricind. a recrutării şi repartizării for­
O zi obişnuită de examene la n a t.: sat în întregime colecti- cercul lor, şi dintr-o vorbă am parea colectiviştilor de a apli- l Carnetul de muncă, întocmit ţelor de muncă. Complectarea
şcoala medie „Deceb.al“ din La intrarea noastră, exame­ in conformitate cu prevederile carnetului pentru cel ce sint în
D eva; obişnuită pentru un vizi­ nul oral la ştiinţele naturale era vizat aflat tocmai lucrurile ce mă ca regulile agrotehnice, sinul- j decretului, este act oficial şi muncă va începe la intrarea în
tator oarecare, deosebită Insă şi în plină desfăşurare. Aparatura interesau. Vorbeau aci colec­ gind păniintului mai multe roa- \ constituie documentul unic cu vigoare a decretului şi se va
plină de freamăt pentru elevii cla­ complicată a fotoreporterului,- cît Pe drumul vieţii noi tiviştii despre cele 3 ba. de te­ de. care se dovedeşte activitatea în termina în maximum un an de
să! a VII-a B. Şi, tocmai pentru şi vizita noastră inopinată nu muncă pentru stabilirea dreptu­ ia această dată. Complectarea
că era o zi care marchează o i-a emoţionat prea mult pe> ele­ Gospodăria colectivă „Dru­ ren pe care l-au desţelenit, Tinerii îşi aduc rilor ce decurg din aceasta, in­ carnetului pentru cei care au
cotitură în viaţa lor, elevii din vii din -nudul întîi, printre care mul socialismului“ a prins vi­ contribuţia lor clusiv dreptul ia pensie. mai fost în muncă şi se reînca­
unul, mărunţel" şi cu privirea aţă in urmă cu 6 ani. La înce­ despre îngrădirea perimetrului drează înlăuntrul termenului de
a VII-a B au dat clasei lor spe­ vioaie, asternea cu repezeală, put formată doar cu un număr Carnetul de muncă cuprinde mai sus, se va face în aceleaşi
restrins de familii, ea a eres- pentru ca turmele ciobanilor date cu privire la starea civilă condiţii. Pentru acei care au
cificul de examen. Florile de pe GH. LUPAN cut an de an. Cu fiecare zi ce a titularului carnetului, pregă­ mai fost în muncă dar nu se
ce urcă la munte, treclnd prin Lupta pentru obţinerea de tirea şcolară şi profesională, reîncadrează în muncă în acest
masa comisiei de examinare, (Continuare în pag. 3-a) a trecut, gospodăria s-a instă munca prestată şi durata ei, sa­ termen, precum şi pentru cei
rit organizatoric, s-a consoli- Riu Bărba.t,. .s.ă nu mai strice recolte bogate a atras in fră- lariul tarifar şi cîştigul mediu, care se încadrează prima dată
cravatele roşii, întreaga ţinută culturile şi tot in aoşc*iescdtifr*1su1cymyoi iup/vr1ia/lue distincţii. La carnet se anexea­ în muncă, complectarea carnetu­
dat economiceşte. Aceasta ca ost dWezisoffi11inmţra/itr/ei mintările ei şi tineretul satu ză o fotocopie a actului care lui se va iace în termen de 30
pionierească, erau de data a- urmare a hărniciei colectiviş­ atestă calificata titularului car­ de zile de !ă data intrării în
tilor şi a bunei îndrumări pe care, fără a-şi avea rostul, lui. Nu sini ei mulţi tineri, dar netului. muncă.
care gospodăria o primea din brăzdau perimetrul de-a lun­ atiţia ciţi sint, sub îndrumarea
partea organelor de partid. In Carnetul de muncă se elibe­ Carnetul de muncă se păs­
istoria gospodăriei va rămine gul lui. organizaţiei U.T.M. şi con- ) rează tuturor celor care lucrea­ trează la unitate, respectiv la
înscrisă cu litere luminoase — Toate acestea par lu­ ză în cadrul organizaţiilor so­ organele Direcţiei generale a re­
duşi ele organizaţia de partid, \ cialiste, precum şi salariaţilor crutării şi repartizării forţelor
fila zilei de 29 noiembrie 1957, cruri mărunte, spunea tov. Du- din sectorul particular şi servi­ de muncă, pe timpul cît titula­
ziua cînd in întregul sat oa­ aceştia îşi vor aduce aportul ţ ciile casnice. Nu se eliberează rul este în munca aceasta avînd
menii şi-au dat mina, hotărînd Carnet de muncă cadrelor per­ dreptul să ia cunoştinţă de toa­
cu totii intr-un gind să tră- 'n^ rn Mer, secretar al comite- lor tineresc. In dosarul cu do­ manente militare ale forţelor ar­ te datele înscrise. La încetarea
iască de acum intr-o singură ?ului comunal de partid, care mate, membrilor gospodăriilor acestei situaţii, Carnetul de mun­
iatre timp venise şi el, dar re- cumentele de organizaţie, se­ agricole colective, cooperative­ că se înmînează titularului care
familie mare, familia colecti­ zolvarea lor asigură sporirea lor agricole de producţie şi în­ este obligat a-l prezenta la o
viştilor. cîştigului fiecărui colectivist... cretarul U.T.M. mi-a arătat o tovărăşirilor agricole. nouă încadrare în muncă.

Pentru înflorirea Am aflat în dimineaţa aceea botărire luată in urmă cu pu- Carnetul se întocmeşte în pre­ Decretul prevede de asemenea
luc,rur..i....i.n..t.e..r..e.s..a. n- te, ini-ţiate de zenţa titularului şi numai pe şi alte dispoziţii cu privire la
colectivişti uj. frunte cu comu- ţin timp. Pentru a vedea des- bază de acte oficiale, de către întocmirea şi păstrarea Carnetu­
niştii gospodăriei, ca urmare unitatea în cadrul căreia acesta
pre ce este vorba o să redau- lucrează Pentru salariaţii din lui de muncă.
a îndemnului chemării consfă- scct:::i| p . iicular şi pentru cei
tuirii. Astfel, în acest an pen- mai jgjloal,ăss„suuaiie.ceeşşatt,eestăeeaah::otărire, aşa
tru prima dată au fost lăsate cu mi
Pentru a contribui la tra­

ducerea in fapt a indicaţiilor

date de Consfătuirea de la

Constanţa, pentru a contribui

gospodăriei pentru creştere 40 de mieluţe la înflorirea şi întărirea econn-
clin producţia proprie, iar pen- mică a gospodăriei noastre, a-

Consfătuirea de laGonstan- tru buna ternare, pină in tocim- dunarea generală a organiza­

ta a pu-s'in faţasectorului so- nă va fi construit un saivan !iei. U.T.M. din 6 .A.C. „Dru-

cialist agricol sarcina consoli — din resurse locale — cu o mul socialismului" Riu Bär

dării sale temeinice si a dez capacitate ele 300 oi. In toam- PETRU FĂRCAŞ1U

Eleva Luminiţa Nestor din clasa VII-a B a şcolii medii voltării lui-, pe viitor. Colecti- nă numărul celor peste 1.300 (Continuare în pag. 2-a)
„Decebal“ din Deva, dind răsp unsuri la examenul de ştiinţele
naturale. viştii din Riu Bărbat sint pre- de meri, peri şi pruni din li-

'•UV W - V, w> w LVV-'"W