Page 38 - 1958-06

Pag. 2 'DRUMUL SOCIALISMULUI - 'r. 1083

In vizită la colectiviştii

din RîuBărbat Berlhelotul, cu un deceniu şi ceva se dac la bibliotecă unde din cele
In urmă, era socotit ca anul dintre 3.300 volume au ce alege. Aici se
(Urmare din pag. I-a). it un garaj. Fondul de bază — Pentru îmbunătăţirea calită­ folos au fost aplicaţiile practi­ structori de teatru şi dansuri. satele cele mai sărace din raionul întllnesc bătrîni cu părul albit de
ţii şi conţinutului muncii cul­ ce privind activitatea brigăzii In vacanţa de vară, Gasa crea­ Haţeg. Aici, în majoritatea caselor ani, care pînă mai Ieri mi ştiau nici
anul trecut de 526.143 lei — turale de masă, în ultimul timp artistice de agitaţie (Stremţ), ţiei va mai organiza asemenea care erau acoperite cu paie, locuiau măcar să-şi scrie numele, tineri
secţiile de învăţămînt şi cultură activitatea cu cariea în rîndu- cursuri şi pentru dirijorii de oameni fără ştiinţă de carie, sărăciţi plini de viaţă care n-au cunoscut şi
bat hotărăşte efectuarea de atinge acum valoarea de au luat o serie de măsuri în rile copiilor (Vinţu de Jos), sau coruri. Dacă Ia cursurile din de lăcomia chiaburilor. n-au să cunoască niciodată viaţa
vederea asigurării unei instru­ propaganda prin conferinţe în primăvară secţiile de învăţă­ grea pe care au dus-o părinţii lor.
bătre tineret —. in afara zile­ 619.760 lei, iar venitul total al iri temeinice a directorilor de că­ sprijinul transformării socialiste mînt şi cultură din Orăştie, Pe­ CU priveşte viaţa pe care o du­ De două ori pe săptămână, locuitorii
mine culturale, instructorilor for­ a agriculturii (Petreşti). troşani şi raionul Hunedoara au ceau, era aceeaşi în toate zilele. Fie Berthelotuluii merg la căminul cul­
lor muncă — a următoarelor gospodăriei va ajunge Ui acest , maţiilor artistice şi bibliotecari­ dovedit superficialitate în recru­ că era sărbătoare sau nu, oamenii tural la vizionarea filmelor. In alte
lor săteşti. Ţinind seama de sarcina prin­ tarea şi mobilizarea instructori­ de aici trudeau de dimineaţa pînă seri, la cămin se fac repetiţii la pie­
lucrări: •’ an la 623.892 lei (cu 291.850 ' cipală a muncii culturale la sa­ lor, pentru cursurile viitoare seara cu sapa-a mîini stropind pă- sele de teatru pe care le pregăteşte
Dacă pînă în acest an în re­ te — transformarea socialistă este bine ca ele să se ocupe cu 'mlntul ca sudoarea lor, ca pînă la tineretul satului, au loc audiţii la
a) polenizarea artificială a lei mai mare ca in 1957). giunea noastră seminariile au a agriculturii —, de obiectivele mai multă seriozitate în trimi­ urmă tot să nu aibă ce da copiilor radio, se ţin conferinţe sau s:ri cul­
fost organizate Ia centrele de ce revin unităţilor culturale în terea activiştilor culturali Ia de mîncare. ’Atunci, se împrumutau turale. Peste tot unde se duc, oame­
19 ha cu secară, In sectorul zootehnic gospo­ raion, începînd cu luna aprilie lumina Consfătuirii de la Con­ cursuri. la 'cei avuţi care apoi profitau 'după nii au ce învăţa. La cooperativă, la
secţiile de învăţămînt şi cultu­ stanţa, secţia de învăţămînt şi bunul lor plac de braţele de muncă dispensar, la cămin ori la şcoală, ei
b) stringerea (la toamnă) a dăria dispune acuma de 8 boi, ră ale raioanelor Sebeş şi Alba cultură a raionului Alba va or­ Şi pe linia muncii cu cartea ale datornicilor, cerând să-i lucre­ primesc sfaturi bune, care înainte
au început să organizeze semi- ganiza în aceste zile seminarul au fost organizate în acest an ze atîtea şi atîtea zile. De distracţii, vreme nu le erau date de nimeni.
1.500 kg. fructe. 19 vaci de lapte, 15 tineret bo­ nariile la centre de comună. cu directorii şi bibliotecarii de mai multe consfătuiri cu biblio­ nici nu putea fi vorba. In acest 'să­
Rezultatele practice ale acestei cămine culturale în comuna tecarii săteşti şi cei de la biblio­ tuc de pe marginea apei Galbena na S-au făcut multe lucruri noi în
c) Cosirea a 2 ha de porumb vin, o junincă de rasă, 5 pe- '\ metode n-au întîrziat să se vadă. Ighiu, avînd ca te m ă : „Munca tecile raionale. Temele consfă­ era nici un local de cultură în afara Berthelot. Dar cea mal mare reali­
In primul rînd, activiştii cultu­ cultural-educativă de masă în tuirilor au fost axate pe proble­ şcolii elementare pe care mulţi copii zare, sărbătorită cu mult entuziasm
furajer, tocarea a 10 tone fu­ rechi de cai şi 264 oi. rali au avut ocazia să discute sprijinul transformării socialis­ ma concursului între biblioteci. nu puteau, s-o urmeze, rămînînd de locuitori, a fost înfăptuită cu
problemele lor de muncă, chiar te a agriculturii”. De curînd, la biblioteca centrală neştiutori de carte pînă la adîrwi bă- două săptămâni în urmă. In seara
raje, şi curăţirea bazinului Rîu Bărbat s-a transformat în cadrul instituţiilor pe care le regională a avut loc o verifi­ zilei de 30 mai, în Berthelot s-au
conduc şi să facă un interesant Dacă s-au mai făcut semina- care a cunoştinţelor biblioteca­ ! trîneţe_ aprins pentru prima dată becurile
pentru insilozare. complect in anii din urmă. Oa­ schimb de experienţă. Mai mult rii la centre de comune (Sîntan- rilor salariaţi din regiune. Cu Cam aceasta era faţa satului Ber- electrice. Oamenii au muncit mult.
decît atît, noua metodă uşurea­ drei, Dobra), totuşi, trebuie ca această ocazie s-a constatat că, în L thelot în trecut. In anii din urmă Au primit sprijinul sfatului şi acum
d) transportul• la cîmp a 10 menii, casele, satul — toate ză organizarea aplicaţiilor prac­ pe viitor secţiile de învăţămînt general, bibliotecarii se strădu­ ş însă atît satul, cît şi oamenii s-au şi-au scos lămpile cu petrol din
tice legate de tematica lecţiilor şi cultură să extindă această iesc să-şi însuşească o serie de •> schimbat mult. Tot mai des au în- casc. A fost o mare sărbătoare pen­
tone bălegar. şi-au schimbat faţa. Au apă- / programate pentru seminarul res- metodă şi încă de pe acum să cunoştinţe necesare bunei orga­ " seput să se descreţească frunţile ne­ tru toţi locuitorii, care s-au distrat
pectiv. O altă latură pozitivă ia măsuri pentru programarea nizări a muncii cu cartea. To­ la lumina plăcută a becurilor pînă-n
e) săparea a 100 gropi pen­ rut case, şuri şi grajduri noi, a stminariilor la centrele de co­ seminariilor Ia centrele comuna­ tuşi, este destul de neplăcut să voiaşilor. Iar în satul lor a început zorii zilei,
mună este şi aceea că activiş­ le. amintim că mai există în regiu­ să se înfiripe o viaţă nouă. Cine a
tru altoii ce se vor planta in încăpătoare. Sînt ale colecti­ tii culturali pot vedea felul în ne bibliotecari care, prin slaba lipsit mal mult timp din Berthelci, ...Şi viaţa nouă care s-a stabilit în
care colaborează căminul cul­ O altă formă de instruire a lor pregătire, nu fac cinste bi­ acum aproape că nu-l mai cunoaş­ Berthelot — la fel ca în toate satele
livadă. viştilor Petru Iovănescu, Ni- tural sau biblioteca cu cadrele cadrelor de activişti culturali bliotecilor pe care le conduc. te. Locul caselor de bîrne acoperite regiunii şi ţării noastre — i-a schim­
didactice din localitate, cu orga­ sînt cursurile de scurtă durată Este necesar ca bibliotecarii — cu paie (-au luat casele trainice de bat cu desăvârşire înfăţişarea. In
Cunoaştem utemiştii şi ti­ colae Szombatfalvy, liga Mă­ nizaţiile de masă, cît şi coordo­ cu instructorii echipelor artistice în baza tematicilor primite de Ia cărămidă, acoperite cu ţiglă. Oa­ toate casele domneşte voia bună.
narea activităţii culturale de de amatori. Casa regională a regiune, să studieze intens pen­ menii lucrează cu veselie, pe păntîn-
nerii din Rîu Bărbat. Şint toţi rişorean, Constantin Bercu, ^ către sfatul popular. De un real creaţiei populare a organizat în tru a se ridica la înălţimea sar­ tul lor, care l-au unit în cele două Oamenii au de toate şi nu mai duc
vacanţa de primăvară cursuri cinilor ce le revin. In perioada întovărăşiri — simbolul vieţii noi.
tineri entuziaşti şi harnici, aşa Pamfil Zoran, Ioan Farcas, ) a sărit înspre nişte tufe de alun şi a de 10 zile cu peste 70 de in- lunilor de .vară este necesar să Munca în comun le-a adus belşug şi grija zilei de mâine,
început să taie la nuiele şi să pună se organizeze un curs de 15 zile voie bună in case. Seara, oamenii
că nu ne îndoim de realizarea loan Duncea si ale altora. lAui-iA\ stavilă ritilui. Cum le punea, apa le cu toţi bibliotecarii săteşti. F. P.
celor hotărite de ei. nul acesta o să apară casa lua, ca pe nişte paie şi le ducea săi-
tlndu-le pe valuri. De la o vreme, os­ Un rol însemnat în instruirea
Belşug şi bunăstare Petru Dănescu, şura şi graj­ tenit, s-a aşezat oftând pe un ciot artiştilor culturali îl au şi Casele
dul lui Ioan Duncea şi proba­ de salcie cu ochii ţinta la valuri. raionale de cultură. Prin birou­
rile lor metodice, prin organi­
gospodăria este alta. Nu bil şi altele. Pe uliţele satului Intr-o jumătate de oră apa mîncase zarea de activităţi model în di­
mai seamănă cu cea de acum şi-n casele oamenilor lumina ferite sate, casele raionale de
cifiva ani. S-au clădit remize, becului electric a alungat bez­ ^..iililllllllllllllllllllllllll cultură pot ridica calitatea mun­
s-au făcut silozuri, colectiviştii na. In Rîu Bărbat de azi nu­ cii artistice de amatori, prin sti­
au renovat grajdul, au cumpă­ mărul celor 19 aparate de ra­ E2 E3 mularea creatorilor literari sau
rat nenumărate unelte şi ma­ dio oglindeşte fidel noua via­ plastici.
şini agricole, iar pentru cami­ ţă pe care şi-au creat-o locu­ | C oiful concursului |
onul „Steagul roşu“, cumpărat itorii satului, in care nu mai Este necesar ca tematica apli­
tot in anul trecut, au constru­ sint „individuali“. Oamenii har­ din marginea drumului mai bine de caţiilor practice să fie axată pe
tema consolidării sectorului so­
nici şi-au dat mina, s-au îm­ 10 m. cialist al agriculturii, sporirea
producţiei la ha., dezvoltarea a-
bogăţit. Prosperă şi viaţa ace­ Fără să-mi mai iau' ziua bună, ca vutului obştesc şi creşterea şep-
să nu-l tulbur, am plecat. telului.
lor a căror intrare a fost sărbă­
A doua zi, apele parcă se mai do­ Dînd un caracter de continu­
torită la 29 noiembrie 1957. moliseră. Din drum, mi mai rămase itate instruirii cadrelor de acti­
loc decît atît cit să treacă un camion. vişti culturali, vom fi în măsură
Alături, firele firave de grîtt pline de să organizăm mai temeinic ac­ 3-©-©-©-©-©-©-O-© •
apă străluceau ca bănuţii în bătaia tivitatea cultural-educativă de
razelor de soare. masă în sprijinul realizării ma­ oooooooooo o o o oo
rilor sarcini, ce ne stau în faţă. CUMPĂRAŢI S
Driunarul de data aceasta se uita
Pe driunarul Belu Rusalin, un om la grîtt. de cei care, rîdcau cînd le spunea ce VICTOR MUREŞAN CU MARI RE- ş
are de gînd să facă. N-a mai vorbit ti:)a3*LU>3wiit ^
cam la 55 de ani, am avui ocazia — Noroc, baci Rusaline! Ce mai cu nimeni nimic. îndrumător cultural regional
să-l văd de multe ori pe şoseaua din­ faci? zic eu, irecind în grabă spre DUCERI D E %
tre dhiiid şi Streisîngeorgiti iucrînd treburi. In mai puţin dé o săptămână, că-
la întreţinerea drumului. rînd în spate sălcii, pământ şi pietre PREŢURI dife-o
— Nici cu nu ştiu ce să mai fac. cu roaba, a izbutit să pună stavilă
La început nu i-am dat prea mare Cei de la sfat mi-au spus să tai un nuternică apei. Apoi, in alte cîteva rite sorturi deg
imporianţăm Ia acolo, un om ca ori­ alt drum prin holde... Cum să stric zile, a muiat cursul albiei. Nimeni n-a
care altul ce-şi face datoria, mi-am cu g riu l? Uiiă-te ce miiidru e, sără­ crezut. Pe locul unde cîtidva a fost o mărfuri la ma-o
zis. Dorinţa de a-l cunoaşte mai de- cuţul... Apoi după un timp, făcînd un prăpastie, acum sălcile sădite îşi .frea­
aproape mi-a încolţit după un timp, pas înainte hotărît, vorbi: nu, nu te mătă frunza. Grîul a scăpat şi undu­ gazinele coopera-6
cind l-am văzut muncind uneori pe taie baci Rusalin, nu-ţi fie frică... ieşte bogat in mingîierea viatului. La
ploaie, ninsoare sau viscol. Atunci fel a scăpat şt drumul. Dacă n-ar fi ţivelor de ccn-S
m-am gindit că nu este un om oare­ Şi n-a tăiat griul. N-a ascultat nici făcut aşa, poate acum drumul cine
Realizare î,n culori a regizo­ care, ci unul căruia îl place să mun­ ştie prin ce locuri ar fi ajuns. sum din : o
cească, să-şi facă din plin datoria.
rului Vladimir Bahna, „Ultima ALBA IUL!A O
In primăvară', cam prin' vrentea cind
vrăjitoare“ este una din produc­ se topeau, zăpezile, ’>V.alca .Luncanilor BRAD
era furioasă şi îşi izbea apele tulburi
ţiile interesante ale cinemato­ de maluri spre a-şi rupe cingăloarea.
Pe moş Rusalin l-am găsit la curba
grafiei cehoslovace şi rulează drumului prin apropierea satului Strei-
Ohaba. Era înceţoşat. Cu miinile in
pe ecranul cinematografului Fi- şolduri, privea valea cu ură. Nu mi-a
răspuns la bineţe şi nici la primele
liinon Sîrbu din Deva, azi ul­ întrebări. L-am urmărit pe drţtmar şi în şe­
dinţa lărgită de partid'Híndó urma să
tima zi, şi in continuare' pe" e- Dintr-o dată, ca şi cum n-ar fi fost se discute fapta sa eroică. Comunistului DEVA (piaţă)
cranele cinematografelor din re­ nimeni în jurul lui, a început să vor­ Belu Rusalin, la vorbele de mulţumire 500000000000000000000000000000000000000000Q.OC 000
bească cu apa: aduse ca răsplată pentru munca sa,
giune. __ _____ nu-i rîdea faţa de bucurie, ci privea
— Ilo nebuno! Uite că-mi rupe drţi­ ţintă în jos. Urmărindu-l parcă-l ve­
O oouă fabrică nuţi — îmi arătă cu nuna inioreîndu-se deam pe ciotul de salcie ţintuind apa
de mezeluri de data aceasta cu faţa plină cu bro­ deslănţuită.
boane de sudoare spre mine.
Pentru satisfacerea cerinţelor ik rV Y W '^ V
tot mai mari ale consumatori­ O salcie smulsă din rădăcină, cu
lor şi pentru asigurarea maga­ pUmlnt, se prăvăli cu un zgomot în­ De vet merge pe şoseaua de ta Sîn- !L © ir
zinelor cu produse de carne fundat tn valuri. Ramurile golaşe bă-
proaspete pe timpul verii, în­ teau apa ca şl cînd ar fi făcut semn georgiu la Chiiid şi vei întilni în zori
treprinderea de industrie locală de adio. Ca dinţr-un arc, moş Rusalia
„6 August“ din Petroşani a- sau înspre seară un om săpînd la
menajeăză în prezent o nouă fa­
brică de mezeluri pe strada şanţuri, sădind un pom, împrăştiind - UN PRILEJ EXCEPŢIONAL !<
Karl Marx. Noua fabrică va in­
tra în funcţiune către sfîrşitul pietriş sau chiar cărînd cu raniţa pie­ [MIINE, 13 IUNIE PRIMA TRA-"
lunii iulie şi va asigura o pro­
ducţie de circa 50.000 kg. produ­ tre dmtr-un loc în altul, atunci cînd •GERE LOTO CENTRAL CU PReT
se de carne pe lună.
i se strică roaba şt „n-are timp s-o f MII SUPLIMENTARE DE cca.ţ

repare decît acasă", acela să ştii că • 100.000 lei. <

este Belu Rusalin, drumarul mereu • AZI ULTIMA ZI IN CARE VA <

neobosit. ţMAl PUTEŢI CUMPĂRĂ BILE-"

ION MARINESCU •TELE. '

învăţător

In ziua de 7 iunie s-au desfă­ preocuparea deputaţilor pentru

şurat lucrările celei de a Il-a rezolvarea problemelor comer­

sesiuni ordinare a sfatului popu­ ciale şi buna deservire a con­

lar al oraşului Deva. Deputaţii sumatorilor.- Păcat că au lipsit

şi invitaţii au discutat pe larg cam mulţi deputaţi de la acea­

despre aprovizionarea unităţilor stă sesiune iar cei prezenţi au

comerciale şi buna deservire a încercat să găsească rădăcina

consumatorilor. Raportul Comi­ lipsurilor în activitatea altora Restaurantele şi grădinile Cooperativelor de consum
din G^oagiu Bâî, Vata Bai şi Căîan sat vă oferă
tetului executiv şi discuţiile pur­ trecînd cu uşurinţă peste acti­ un boaat sortiment de produse culinare şi băuturi alese

tate au scos în evidenţă o sea­ vitatea proprie. Discuţiile au .V-imiN[;

mă de realizări care s-au obţi­ fost destul de critice dar nu şi

nui in sectorul comercial şi s-au Pe marginea lucrărilor celei de-a ii-a sesiuni autocritice. De altfel chiar ra­
scos în evidenţă unele lipsuri ce a sfatului popular orăşenesc D E V A portul a avut acest caracter şi
mai persistă încă în acest do­ nu s-a ocupat şi de munca depu­

meniu. :'U taţilor pentru rezolvarea proble­

In primele 5 luni ale anului mărfuri şi sortimente din cele face încă o aprovizionare nera­ xecutiv pentru faptul că ' ără- melor discutate la sesiune. Era
acesta, aproape toate unităţile mai necesare, iar deservirea mai ţională cu vinuri, carne, pîine, gănează rezolvarea unor proble­ foarte bine dacă la sesiune se
comerciale şi-au depăşit planul ales în unităţile T.A.P.L. laşa mezeluri şi alte produse, iar me legate de buna aprovizio­ discuta mai pe larg despre acti­
de desfacere. Consumatorii au mult de dorit. O.C.L. Aprozar rămîne zilnic nare şi pentru că nu s-a ocu­ vitatea comisiilor de control ob­
primit cu peste 11 % mai multe dator faţă de consumatori cu pat suficient de activizarea co­ ştesc şi a comisiei permanente
mărfuri industriale şi textile de­ In unele perioade au lipsit produse proaspete, ieftine şi bu­ misiei permanente pentru apro­ pentru aprovizionare.
cît în aceeaşi perioadă a anu­ din magazine ciorapi de bum­ ne, pe care ar trebui să le asi­ vizionare.
lui trecut,' iar O.C.L. Aprozar a bac, încălţăminte pentru copii, gure. Hotărîrile adoptate de depu­
vîndut cu 15% mai multe pro­ — De luni de zile se discută taţi la cea de-a 11-a sesiune sînt
duse decît avea planificat. confecţii de sezon etc. iar în uni­ De cele mai multe ori nu se despre distribuirea petrolului în o dovadă grăitoare că sfatul
tăţile Aprozar nu se găseau legu­ găsesc în magazine aşa-zisele centrul oraşului — a spus de­ popular se va ocupa cu mai mul­
Tn oraşul Deva există astăzi me şi zarzavaturi etc. Acest lucru „mărunţişuri”, cum ar fj bla- putatul Nicolae Triteanu — dar tă perseverenţă de rezolvarea
un bufet expres, a fost amena­ denotă că nu s-au studiat în su­ nu s-a făcut nimiG pentru re­ problemelor comerciale şi buna
jat restaurantul „Dunărea”, s-a ficientă măsură nevoile de con­ cheuri, piese pentru instalaţii de zolvarea acestei probleme. Pen­ deservire a consumatorilor. S-a
dat în funcţiune fabrica de pli­ sum, gusturile şi pretenţiile noi apă, pioneze şi alte produse de tru un litru de petrol oamenii prevăzut bunăoară înfiinţarea a
ne, magazinele sînt măi bine ale populaţiei. Datorită lipsei de uz casnic. sînt nevoiţi să meargă pînă în G unităţi comerciale noi, reprofi­
gospodărite şi aprovizionate. control din partea conducerii cartierele Ceangăi sau Viile noi. larea unităţilor existente, orga­
O.C.L. produse industriale, s-au Unii deputaţi şi invitaţi ca E cazul să se ia măsuri în a- nizarea cursurilor profesionale
Nevoile şi pretenţiile oameni­ practicat multe favoritisme şi o tov. Ion Tomescu, Eugen Pîrvu, cest sens. pentru lucrătorii din comerţ, u-
lor muncii cresc însă de la o zi serie de produse mult căutate Aurel Barbura, Ştefan Botoş,
la alta. Consumatorii vor măr­ IIie Caşotă au arătat că secţia In cartierul Ceangăi e nevoie nele măsuri pentru crearea bazei
furi mai bune mai multe şi la au fost vîndute direct din de­ comercială n-a reuşit să se a- de o frizerie. Acest lucru e cu­ proprii de aprovizionare cu le­
momentul oportu.i. Faţă de a- chite cu competenţă de sarcinile noscut de comitetul executiv şi gume şi zarzavaturi etc.
ceste cerinţe s-a făcut prea pu­ pozite, contrar regulilor comer­ care-i revin şi să execute un secţia comercială, dar pînă a-
ţin. Deputaţii au analizat în ciale. Dacă în unele direcţii s-au control sistematic asupra unită­ curn s-au întocmit numai studii Rămîne ca o datorie a fiecă­
spirit critic felul cum se face obţinut rezultate mulţumitoare, ţilor comerciale. şi planuri. S-a discutat de ase­ rui deputat să lupte zi de zi
aprovizionarea magazinelor, pre­ prezentarea mărfurilor şi recla­ menea la sesiune despre necesi­ pentru înfăptuirea acestor hotă-
zentarea mărfurilor şi deservirea ma a rămas mult în urmă faţă Ei au propus să se studieze tatea unei grădini de vară în a- rîri şi să fie fără indulgenţă fa­
consumatorilor. Deşi planurile de cerinţele comerţului nou, iar propierea’ 'gării, despre o floră­
de aprovizionare şi desfacere au cheltuielile de circulaţie la mai temeinic nevoile de consum ţă de lipsurile şi neregulile din
fost în general depăşite din şi să se ia măsuri pentru edu­ rie, o ceasornicărie şi alte uni­ comerţ. Numai astfel se poate ă-
punct de vedere global, maga­ O.C.L. produse industriale ău carea şi pregătirea profesională tăţi comerciale care lipsesc. junge la o bună aprovizionare,
fost depăşite cu 1,70 la sută fa­ a lucrătorilor din comerţ. deservire conştiincioasă şi satis­
ţă de cifrele planificate. facere a nevoilor de consum ale
Mulţi dintre cei care au luat

zinele au -dus lipsă . d,e Tjriele In sectorul alimentar se mai - cuvîntul au criticat comitetul e- Lucrările sesiunii au dovedit populaţiei.