Page 39 - 1958-06

Mr. 108& 'sm rsE fsm m n- Pdţr'. 3

D ifuzori voluntarij IUW 3SI

;; V.. ... . . „ . - !ttttBfl fruntaşi

TlffilllBlIUNA A\(Crllir%T«0 >IHilLJILlLiH la examen cu clasa fll-a I in vizită la prietenii

Reducerea preţului de cost al (Urmare din pag. l-a). lemnului. Gu aceeaşi precizie a de peste hotare
descris el şi caracterele anima­
preosuoare principală a pe o coală de hîrtie sigilată, lelor din ordinul imparicopita- Pentru a cunoaşte mai îndea­
.1- »• ţelor. proape viaţa şi experienţa mine­
răspunsurile pe care urma să le rilor din ţările socialiste vecine,
Peniru agitatorii din sectorul 1 al rea productivităţi muncii, agitatorul tru viitor din analiza acestei situaţii. dea. Biletul tras la sorţi l-a Au urmat apoi la răspunsuri acum cîteva zile au plecat din
Principala concluzie pe care am tras-o „învrednicit” cu două întrebări: şi alţi elevi. Am rcmarcat-o pe Valea Jiului un grup de mineri,
minei Lonea, problema reducerii pre­ Lakatos a discutat cu brigada mine­ este aceea că organizaţia de bază pioniera Luminiţa Nestor. Dreap­ printre care se află şi Traian
trebuie să folosească în viitor mal „Importanţa plantelor verzi în tă ca o „luminiţă”, pioniera Iovi, şeful unei brigăzi de îna­
ţului de cost pe tona de cărbune a rului Stanciu asupra posibilităţii pre­ intens forţa agitatorilor, această re­ natură” şi „Ordinul imparico- Nestor a înşirat multe şi precise intări rapide şi minerul Ştefan
zervă nesecată de iniţiative creatoare. pitatelor“. amănunte despre floarea - soare­ Pali, ambii de la Vulcan, în­
constituit întotdeauna, dar mai ales luării iniţiativei minerilor din Aninoa- Noi vom îndruma agitatorii să sus­ lui, caracterizînd apoi clasa pă­ tr-o excursie de 15 zile în R.
ţină cît mai activ, prin toate mijloa­ — Petrică, ţi-ai sistematizat sărilor. Gehoslovacă, Polonia şi U.R.S.S.
după cel de-al li-!ea Congres al par­ sa. El a arătat minerilor că creşterea cele de care dispun, acţiunile între­ răspunsurile — se auzi întreba­
prinse de organizaţia de bază, precum rea caldă şi prietenoasă a pro­ Marea majoritate a elevilor La plecare minerul Traian
tidului, una din principalele lor pre­ productivităţii muncii şi reducerea pre­ şi măsurile tehnico-organizatorice lu­ fesoarei Vinţii. Să nu te grăbeşti Iovi spunea că este hotărît să
ate de conducerea sectorului, pentru şi să răspunzi aşa cum ai tu din a Vil-a B cunosc materia : înveţe cît mai multe din experi­
ocupări. Acest lucru reiese clar şi din ţului de cost influenţează în mod di­ ca astfel el să aducă o contribuţie obiceiul. au dovedit-o şi cei care au dat enţa minerilor prieteni, pentru
din ce în ce mai mare la creşterea ulterior răspunsurile: Stanislav că să le poată aplica apoi cu
fap'iil că c ; fiecare dată cînd biroul rect sporirea salariilor lor. Drept ur­ productivităţii muncii şi reducerea pre­ — Le ştiu, tovarăşă profesoa­ Petru, Păcurarii Mari a, Sîntim- succes la înaintarea rapidă un­
ţului de cost al cărbunelui — factori ră — veni răspunsul plin de si­ breanu Vrrgil, Ulman Tiberiu şi de lucrează brigada lui.
organizaţiei de bază instruieşte agita­ mare, toţi minerii din brigadă şi-au care influenţează în mod nemijlocit guranţă al elevului Morarii Pe­ alţii.
tre. In curînd de la mina Vulcan
torii, atrage atenţia acestora asupra luat angajamentul să dea în fiecare ridicareia nivelului de trai al minerilor. — Ne pare rău că nu aţi a- va pleca pentru a-şi petrece con­
Petrică, ţiul minerului Morarii sistat şi la seria I-a — ni s-a cediul de odihnă în R. P. Un­
problemei reducerii costului tonei de zi, de fiecare om, cîte 500 kg. cărbu­ Trebuie spus că în desfăşurarea Petre din Gertej, ne-a dovedit adresat la sfîrşitul examenului gară, minerul fruntaş loan ITu-
muncii politice de masă, organizaţia că stăpîneşte materia. Ca un ve­ profesoara Vinţii. Acolo am avut niaay, şeful unei brigăzi de ti­
cărbune, subliniind şi demonstrînd cu ne ' peste plan. noastră de bază, pe lîngă folosirea în ritabil „naturalist“, el a trecut elevi tot aşa de buni. A Vil-a neret.
mod judicios a agitatorilor, a orga- în revistă rolul şi importanţa B a fost o clasă bună şi mă
cifre grăitoare faptul că preţul de Succesele dobîndite de brigăzi s-au nizat o vie agitaţie vizuala care iţii- plantelor verzi, amintind de oxi­ bucură faptul că am reuşit s-o -0 -
litează pentru înlăturarea lipsurilor ce gen, materii organice, hrana a- pregătesc.
cost este ce! mai important indice din răsfrint asupra întregului sector. In mai există în sectorul nostru. De a- nimalelor, Întrebuinţarea plante­ Prinfre constructori
semenea, un tovarăş din biroul orga­ lor în industria alimentară, tex­ — Şi noi ne bucurăm, tova­
cadrul planului tehnic — industrial şi luna martie, sectorul a realizat o eres- nizaţiei de bază se îngrijeşte ca bri­ tilă, medico - farmaceutică, chi­ f | •- »
gada artistică de agitaţie care acti­ mică, siderurgică şi în industria răşă Vinţii, că v-aţi făcut da­
financiar al întreprinderii. tere a productivităţii muncii de 18 la vează în cadrul minei să satirizeze a- toria conştiincios. Zilele acestea echipa artistică
titudinea nejustă faţă de muncă a a clubului „Constructorul“ din
Oe aici izvorăşte necesitatea mun­ sută şi o reducere a preţului de cost unor tineri care mai absentează ne­ ÂNETA ŞERBĂNESGU Petroşani a organizat un şchimb
motivat de la şut, sau care nu-şi în­ secretară tehnică la 1.6.0. de experienţă la clubul cons­
cii politice pentru folosirea tuturor pe tona de cărbune de 16 lei. , grijesc maşinile şi uneltele cu care tructorilor din Lupeni şi la cî­
lucrează. Haţeg teva şantiere de construcţii din
formelor şi metodelor de agitaţie, în Este adevărat că în februarie am oraşul Petroşani.
S-a dovedit că agitatorii formează ŞTEFAN MLAD1N
scopul reducerii preţului de cost. avut unele greutăţi care au împiedi­ o forţă care asigură cea mai mare de la sfatul popular La Lupeni, echipa artistică,
eficacitate în munca politică de masă. raional — Haţeg primită cu un viu interes, a
Agitatorii diin seotorul nostru au cat într-o oarecare măsură realizarea desfăşurat un valoros program
de succese mai mari. Dar nu-i mai De aceea, fără să neglijăm celelalte ce a constat din cîntece, dan­
acţionat mereu în această direcţie. forme ale muncii politice de masă, suri şi diferite aspecte din viaţa
constructorilor. Din repertoriu
Cea mai mare parte dintre ei au fo­ puţin adevărat că şi munca politică noi vom folosi mai intens această au plăcut deosebit de mult cîn-
forţă. tecele populare, romanţele şi
losit metoda convorbirilor şi discuţii­ slăbise oarecum în luna februarie. A- bucăţile de muzică uşoara inter­
NICOLAE DRAGAN
lor la locurilIe de muncă., a.u rii.dicat ceasta ne îndreptăţeşte să spunem că secretarul organizaţiei de bază P.M.R. Realizări tehnice la mina pretate la acordeon şi vioară de
' ' !"fr'rt'H*
probleme importante în cadrul con­ succesele pe care le-am dobîndit în Lupeni fraţii Munleanu, ;dansurile popu­

sfătuirilor iţe producţie etc. Tov. Iosif luna martie, ca de altfel şi în aprilie lare „Sîrba“, „Cîrligul“ şi me­

l.acatoş, de pildă, maistru miner, care şi mai, să le punem mai ales pe sea­ lodia „Ciocîrlia“, interpretată

cunoaşte îndeaproape realizările tutu­ ma intensificării muncii politice în care din degete de maistrul Dumitru

ror brigăzilor din sector, pe baza agitatorii şi-au adus din plin contri­ Simionescu.

comparării rezultatelor diferitelor bri­ buţia. Abatajele sectorului I Â erau echipele tov. Turchevici Iosif, NICOLAE ROVENŢA
puse de multe ori în imposibi­ Golda Leonfin şi Gherman Mi­
găzi, a desfăşurat o susţinută mun­ Calculele de la sfîrşitul lunii asupra litate de a-şi realiza în mod rit­ hai au învins multe dificultăţi corespondent
mic sarcinile de plan din cau­ la asamblarea tuburilor pe plan
că de lămurire printre brigăzile de rezultatelor obţinute au confirmat cele za lipsei de rambleu. Pentru a şi au predat lucrarea la terme­
remedia această greutate, s-au nul stabilit. Un merit deosebit
mineri pentru ca aceştia să-şi sporeas­ arătate de agitatorii Iosif Lakatos, luat măsurile necesare pentru au şi tov. inginer Brestovski
construirea unei staţii de ram­ Horst, maiştrii Radu Vasile şi
că eforturile în scopul folosirii din Mihai Petrică, Gheorghe ignat şi alţii bleu care să deservească abata­ Radu Aurel, care au îndrumat
jele sectorului I A în bune con- efectiv echipele de lucru.
plin a timpului de lucru şi a utilaju­ privind corelaţia dintre creşterea pro­ diţiuni. Lucrarea a îost încre­
dinţată colectivului de montori Tot la mina Lupeni, de cu­
lui, precum şi pentru alegerea şistu­ ductivităţii muncii şi salariul mediu de la scctoru! investiţii. Partea rînd a, îost dat în funcţiune tu-
cea mai dificilă a construcţiei nicularul de rambleu la „Victo­
lui din cărbune. El a muncit în mod al muncitorilor. Creşterea productivi­ ria“. Vechea instalaţie cu ban­
deosebit cu brigăzile minerilor Luca tăţii muncii a influenţat scăderea preţului a fost montarea tuburilor de dă pentru transportul rambleu-
lui a îost înlocuită cu un tuni-
Sta.nciu, Aurel Berindei şl Constan- de cost, iar salariul mediu al munci­ rambleu pe planul înclinat cular cu cupe, ceea ce a dus la
tin Hordilă. torilor mineri din sectorul 1 a cres­ îmbunătăţirea rambleerii abata­
„Ileana“. Cu entuziasmul ca­ jelor minei.
Conştient de faptul că una dim cut cu 6 la sută.
racteristic, tinerii montori din
principalele căi de reducere a preţu­ Biroul organizaţiei noastre de bază

lui de cost al cărbunelui este creşte­ a tras unele concluzii folositoare pen­

-• <9®@-

Din activitatea organizaţiilor de partid

Cei mai buni constructori bază din secţia laminoare de na mai de asemenea s-au redus
la Combinatul siderurgic Hune­ cu cîteva procente.
în rîndurile candidaţilor doara a analizat felul în care
Organizaţia de .bază a dat ca Practica elevilor din oraşul Orăştie
şi membrilor de partid s-a muncit şi se munceşte pen­
sarcină comuniştilor de la cup­

Organizaţiile de bază de pe tru traducerea în viată a hotă- toare să respecte procesul teh­ Conducerea şcolii medii „Au­ producţie, de aportul pe care-1 cum, practica elevilor est.e în
şantierele trustului 4 construcţii, rîrilor organelor superioare şi a
îndrumate în mod permanent de propriilor hotărîri. nologic de încălzire a lingouri- rel Vlaicu“ din Orăştie şi-a pro­ pot aduce şi de seriozitatea cu toi. Zilnic, conducerea şcolii me­
comitetul de partid, acordă o
atenţie deosebită muncii de pri­ Referatul prezentat, cu privire lor şi să îndrume şi pe ceilalţi pus — cu mult înainte — să or­ care trebuie să privească întrea­ dii din Orăştie primeşte noi co­
mire în partid şi desiăşoară o la felul cum se îndeplinesc ho­
tărârile luate în adunările de par­ muncitori să facă acelaşi lucru. ganizeze în acest an mai temei­ ga acţiune. municări din realizările elevilor.

Astfel, comunistul Vili Greţ, care nic practica de vară a elevilor. In dimineaţa zilei de 2 iunie, Pe lîngă elevii repartizaţi la

a primit ca sarcină să se ocupe In acest scop au fost vizitate în­ de la poarta şcolii medii „Au­ practică, o echipă artistică al­

muncă permanentă pentru atra­ tid şi cele ale organelor superi­ de îndrumarea fochiştilor din treprinderile din localitate, s-a rel Vlaicu”, elevii, însoţiţi de di- cătuită din 10 elevi ai clasei a
gerea în rîndurile candidaţilor oare, a scos în evidenţă faptul
şi ale membrilor de partid pe; că biroul organizaţiei de bază schimbul lui Gh. Andrăşescu, a luat legătura cu comitetul oră­ riginţi şi profesori, au îost X-a a prezentat la Cugir piesa
cei mai buni muncitori construc­ a pus în discuţia adunării gene­
tori, fruntaşi în producţie. rale, în lumina hotărîrii nr. 3 reuşit să realizeze o reducere a şenesc de partid cu ajutorul că­ transportaţi cu autobusele şi „Hxtemporalul“, piesă pe care o
a Comitetului regional de par­
rebutului pe luna aprilie cu 48 ruia s-a ţinut o consfătuire la camioanele Ia întreprinderile un­ vor prezenta în aceste zile şi

la sută sub procentul admis, iar care au participat directorii în­ de au fost repartizaţi.

Datorită muncii pe care co­ tid şi a conferinţei de partid pe în luna mai în schimbul lui Pe­ în alte localităţi din regiune.

muniştii au desfăşurat-o în a- combinat, felul cum se înfăptu­ tru Constantin, de asemenea re­ HERMINA KOHUT treprinderilor şi fabricilor din După întîia zi de practică, e- Un grup de 70 de. elevi, sub
de la fabrica de marmeladă Orăştie şi cu care ocazie aceş­ levii s-au declarat extrem de conducerea profesorului Ciolna,
ceastă direcţie, s-au primit în ieşte planul de producţie şi de­ butul a fost redus sub procen­ tia au îost puşi la curent cu satisfăcuţi de primirea ce li s-a pregăteşte serbarea de închide­
din Haţeg importanţa şi rolul practicii e- făcut şi de îndrumarea tovără­ rea anului şcolar, iar profesorul
rîndurile candidaţilor în primele păşirea procentului de rebut. tul admis. levilor. şească pe care au primit-o la I. Popa pregăteşte cu deosebi­
’ • ţp- •; _. _ Precizare
i??i: f--:> ••••
cinci luni ale acestui an un nu­ Conducerea secţiei şi comite­ Biroul organizaţiei de bază, cu
măr de 65 constructori. tul sindical de secţie, în urma Clasamentul campionatului
ocazia adunărilor generale, a in­ regional de fotbal după etapa a Dintre elevii claselor V—X au locul de muncă, iar conducerile tă atenţie corul care va partici­
Ga membri de partid au fost recomandărilor organizaţiei de format membrii de partid despre 24-a se prezintă în telul urmă­
primiţi tov. Ioan Costea, meca­ bază, a organizat un ciclu de felul cum au fost înfăptuite ho­ tor : fost repartizaţi 150 la Gostat întreprinderilor şi fabricilor s-au pa la concursul republican al
tărârile luate şi propunerile fă­
nic, Gligor Lazăr, tîmplar, Da- lecţii profesionale cu fochiştii de cute. Majoritatea hotărârilor lua­ Minerul Aninoasa se află pe Orăştie, 40 la Fabrica chimică, exprimat deosebit de favorabil pionierilor şi şcolarilor.
te au fost duse la îndeplinire. locul 3 cu următorul punctaj
mian Dîrlea, zidar şi alţii. Or­ la cuptoarele adînci, a analizai Gu toate acestea sînt şi cazuri 24 14; 3 7 61 : 28 31; iar Parin- 25 la întreprinderea locală „I. în privinţa atitudinii elevilor şi REMUS DANILA
cînd unele prevederi ale hotărî­ gul Lonea care totalizează 30
ganizaţia de bază care a mun­ cu toţi maiştrii şi tehnicienii ri lor nu au fost înfăptuite la de puncte rămîne în continuare Frimu”, 25 la „Digitalis“ şi 20 a interesului pe care aceştia director adjunct al Şcolii medii
timp. Pe viitor se vor mobiliza pe locul 4 în clasament.
toate forţele de care dispune la fabrica „11 Iunie“. Pe lîngă l-au arătat pentru muncă. A- „Aurei Vlaicu” din Orăştie
organizaţia de bază şi se vor
cit mai bine şi a obţinut rezul­ cauzele lipsei de lingouri cal­ lua măsuri concrete, stabilindu- aceştia, un număr de 4 elevi din
se răspunderi personale pentru
tate mai bune este cea de la de, arderii de lingouri şi defec­ înfăptuirea hotărârilor organelor clasa X-a au solicitat să facă ¦¦ «¦
superioare şi a propriilor hotă­ practică pe lîngă operatorul ci­
grupul 4 şantiere G. F. Blu- tarea cuptoarelor adînci. rîri.
nematografic din localitate, 2 pe *
ming (secretar tov. G. Mihai). Ga urmare a măsurilor luate **OO
de organizaţia de bază şi con­ lîngă telegrafistul Suciu de la
Cum se înfăptuiesc P.T.T. şi 4 eleve la centrala
ducerea secţiei, în luna martie CHEF
telefonică.
hotărîriie rebuturile au fost reduse aproa­ la lo­ o<o*o
pe de procentul admis, pe luna înainte de a fi trimişi vorbit
curile de practică, ii s-a
De curînd, într-o adunare ge­ aprilie s-au redus cu 38 la şută 4/O*60*4>*
*oOO
nerală ordinară, organizaţia de sub procentul admis iar pe lu­ elevilor de comportarea lor în <i<r>y Ştăfan Belea şi Ioan Reiss, cii, oameni de specialitate, nu *
gestionari la O.C.L. Alimenta­
coooDooccxxxxxx>îxxxxxxxx>cxxxxxx>oooooQoooqcxxxsooooc»:xxx»ocoooaoaaoc^ 3aof oricine! 0
ra Petroşani, îşi creaseră o
lui filialei regionale n-a anali­ faimă. Ţineau oamenii noştri Ce-i drept Ştefan Belea nu *
zat niciodată felul cum îşi des­
Lşte cunoscut rolul important Cercurile A.S.I.T. din construcţii făşoară activitatea cercurile chefuri interminabile. Din zorii se bucura de calificativul res- *
pe care îl au cercurile A.S.I.T. A.S.I.T. din construcţii, nu le-a unei zile pină- 1 1 zorii celeilalte
din întreprinderi, în studierea stăteau la masă in restaurante pectiu scris, dar... era cunoscut ¦¦¦
unor probleme legate de îmbu­ ca alcoolic calificat.
nătăţirea procedeelor tehnologi­
ce şi în propunerea de soluţii Banii la ei erau vorba •>

pentru lichidarea anumitor lip­ îndrumat să-şi organizeze mun­ eo*oO cu nasurile înroşite şi faţa bu­ aceea „ca la turci". De unde ? «
suri de ordin tehnic. In regiu- ca. Mai mult, controlul pe teren hăită şi comandau printre su­ Păi nu erau ei gestionari, nu *
nea noastră există numeroase este destul de slab şi ineficace. ghiţuri : aveau ei pe mina lor mărfuri *
cercuri A.S.I.T. şi putem afir­
ma că cele mai multe dintre ilor şi cam atît. O activitate ceva ţii, şi anume, Trustul regional strucţii, atît pentru sporirea con­ Dacă cercul A.S.I.T. de la Trus­ * — Măi băiete in valoare de su- •
ele au o activitate bogată. In mai vioaie se desfăşoară Ia în­ de construcţii locale, cu sediul tinuă a productivităţii muncii,
piuite din acestea s-au făcut stu­ treprinderea de construcţii si­ în Deva. Aici, de fapt, nu exis­ cît şi pentru reducerea sistema­ tul 4 construcţii, care se află $¦t — spuneau ei tp de mii de lei. •
dii bogate, preţioase, iar condu­ derurgice din Hunedoara, unde tă nici un cerc A.S.I.T. aşa că tică a preţului de cost al con­ la cîteva sute de metri de se­ ospătarilor — Doar conducerea i
cerile întreprinderilor, ţinînd în trimestrul I al acestui an s-a nici despre o activitate a aces­ strucţiilor. Cercurile A.S.I.T. din
cont de ele, punîndu-Ie în prac­ întocmit un studiu privind căile tuia nu poate fi vorba. Ne pare construcţii au datoria să ia în diul filialei regionale, a trăit 2 să oină aici o .g .l . Alimen- î
tică, au adus îmbunătăţiri sim­ de îmbunătăţire a construcţiilor însă curioasă justificarea pe care studiu, în special, probleme ale ¦*?Y ttara Petroşani
ţitoare procesului tehnologic. La şi în special a lucrărilor indus­ o aduce tov. Avram Badiu, se­ creşterii productivităţii muncii şi ani fără să facă nimic, ne putem şampanie, co-
Combinatul siderurgic din Hune­ triale, s-a ţinut o conferinţă cretarul filialei regionale, pentru reducerii preţului de cost, şi sâ da lesne seama ce îndrumare fCiăc, "specialităţi i-a găsit oameni t
doara, în minele Văii Jiului, ia despre lucrările de instalaţii hi­ faptul că aici nu au luat fiinţă vină cu propuneri concrete în şi control a primit cercul „de încredere“ şi *
Uzinele metalurgice din Cugir, drologice şi tehnologice de la nici pînă acum asemenea cercuri. faţa conducerilor întreprinderilor. A.S.I.T. de la Trustul 7 construc­ ¦O4e¦o»» alese, să bea
într-o seamă de alte uzine şi fa­ oţelăria Martin nouă, s-a or­ El spune că acest lucru n-a Probleme ca mecanizarea anu­ ţii din Petroşani. De altfel, tov. „toată" lumea le-a pus la dis- «
brici ale industriei uşoare, ingi­ fost posibil, datorită faptului mitor lucrări, perfecţionarea unor •Avram Badiu, s-a hotărît să fa­ poziţie gestiuni- %
nerii şi tehnicienii încadraţi în ganizat un schimb de experien­ că, chipuri le, pînă acum, trus­ maşini şi utilaje, îmbunătăţirea că în curînd o deplasare la Pe­ ca să ştie cine
A.S.I.T. au contribuit mult Ia ţă cu instalatorii de gaz metan tul nu s-ar ii profilat într-o a- procesului tehnologic în con­ troşani (? !) le respective. *
progresul tehnic, Ia îmbunătăţi­ de la Mediaş şi s-a realizat pro­ numită ramură. Dacă tovarăşii strucţii, popularizarea prin con­ ¦¦o¦¦¦??¦4¦¦?¦¦o¦ sîntem n o i! Şi apoi nu prea
rea producţiei. totipul unei forme de beton ar­ de Ia Trustul regional de con­ ferinţe, consfătuiri şi alte for­ Lucrurile trebuie grabnic în­ ¦o*$?¦?ooo¦$<$O?<¦¦>> Lui Reiss cînd erau ei vizi­
mat Ia oţelăria Martin nouă. In strucţii locale, care de atîţia ani me a progresului în tehnica dreptate. Comitetul filialei regio­
Există însă şi cîteva cercuri ce priveşte activitatea cercului execută tot felul de construcţii, construcţiilor, ajutorarea munci­ nale A.S.I.T., are datoria să ia i se făcea taţi de controlul
A.S.I.T. în întreprinderile de con­ A.S.I.T. de la Trustul 4 cons­ măsurile corespunzătoare în ve­
strucţii din regiunea noastră a ar afla că întreprinderea lor, torilor pentru a-şi ridica nivelul derea unei activităţi rodnice a urit de chefu­ financiar in­
căror activitate, cu cîteva excep­ trucţii, aceasta lipseşte cu de- după spusele tov. Badiu, n-a a- de calificare profesională, găsi­ cercurilojr A.S.I.T. din construc­ rile prin restau­ tern, aşa că ar
ţii, este ca şi inexistentă. Cercul săvîrşire. Acest cerc a luat fiin­ vut un profil, probabil că ar rea de metode noi de lucru mai ţii. De asemenea, comitetul ar rantele din Pe­ veau mină libe-
A.S.I.T. de Ia Trustul 7 construc­ ţă încă din anul 1956, şi, după dori să-l cunoască pe secreta­ productive şi mai rentabile, iată trebui să controleze mai des fe­ troşani o mai
ţii P -roşani, în decurs de un tri­ spusele tov. Avram Badiu, n-a rul ţiljalei regionale A.S.I.T., sarcini care trebuie să facă obi­ lul cum se achită de sarcini se­ ră să „taie şi să spînzure" după
mestru — după cum spune tov. mers niciodată mai bine ca a- pentru o discuţie amicală. ectul preocupărilor inginerilor cretarul tehnic al filialei, pen­ lua şi la plimbare. Se ducea bunul lor plac.
inginer Avram Badiu, secretarul cum. Se vede treaba însă, că a- tru că există impresia că acesta omul şi prin alte !.oralităţi in
filialei regionale A.S.I.T., a pre­ cest fapt nu a prea deranjat co­ Cercurile A.S.I.T. din între­ şi tehnicienilor din cercurile s-a cam îngropat în hîrtiile de „excursie“ să vadă cum sînt Numai. că, aşa cum spune l
gătit un studiu cu privire Ia îm­ mitetul filialei regionale, care Ia sediul filialei, iar atunci cînd vechiul proverb, „ulciorul nu «
bunătăţirea calităţii construcţi­ în timp de 2 ani, abia acum cî­ prinderile de construcţii au sar­ A.S.I.T. din construcţii. se deplasează pe teren, după in­ vinurile pe acolo că numai cu
ilor din Valea Jiului, a .ţinut o teva zile şi-a găsit puţin timp formaţiile pe care le deţinem, o vorbele unora şi altora nu se merge de multe ori. la apă". «
să se ocupe de cercul A.S.I.T. cini deosebit de importante. Re­ Faptul că cercurile A.S.I.T. din face mai ales Ia... Deva (?). mulţumea. Vroia să fie mai La un control făcut de orga- %
consfătuire pe tema reducerii de la Trustul 4 construcţii şi să practic. Pînă nu vede şi... nu nete de miliţie şi procuratură, {
pieţului de cost al construcţi- ia unele măsuri organizatorice. cent, într-o hotărîre a biroului construcţii au o activitate atît gustă, nu l poale convinge ni­ „chefliii" noştri au fost prinşi Z
meni. cu miţa-n sac. Ştefan Belea a Z
In regiunea noastră mai exis­ Comitetului regional P. M. R., de şlabă, se datoreşte desigur şi fost găsit cu o lipsă in gesti- Z
Dacă vreunul mai curajos îl tine de 38.000 lei, iar Ioan $
tă o întreprindere de construc­ s-au stabilit măsuri importante filialei regionale. După cum se întreba de ce bea atît, Reiss
Reiss cu 50.000 lei.
în legătură cu îmbunătăţirea ac­ vede, aceasta le este un fel de Nu ne îndoim că efectul mă­ ¦?¦ ii scotea o hîrtie şi i-o punea Z
surilor ce vor fi luate în curînd in fa fă :
tivităţii întreprinderilor 3e con­ mamă vitregă. Biroul comitetu­ Şi acum cei doi cheflii stau ţ

de către Comitetul filialei regio­ ¦¦¦**¦¦¦H — Vezi mă ce scrie aici. 2 la „odihnă". Tribunalul popa- Z
nale A.S.I.T., va face ca şi cer­ Sînt om cu calificare, beţiv „au­ Iar raional Petroşani, i-a con- Z
curile din construcţii s.ă aibă o torizat"; Şi asta o spun medi- damnat peniru delapidare din
activitate bogată. f m M H M M i n i l M I t t iJ :j avutul obslesc. ¦>' &-;• . J

h GH. PAVEL 1: Z