Page 40 - 1958-06

Pat?. 4
împotriva înzestrării
B u n d esw eh ru fu i
CU ARMA NUCLEARA,
pentru încetarea experienţelor nucleare
---------- ----- _— k
Declaraţia Comitetului permanent al Conferinţei
muncitorilor din întreaga Germanie
BERLIN 11 (Agerpres). —
ADN anunţă : Comitetul perma­
nent al Conferinţei muncitorilor
'din întreaga Germanie, care
este organizată cu ocazia fie-
oăpui tîrg internaţional de la
Leipzig, a dat publicităţii recent
o declaraţie în care salută ini­
ţiativa F.S.AL de a organiza
conferinţa sindicală europeană
împotriva primejdiei războiului
atomic.
In declaraţie se anunţă că o
delegaţie a Comitetului perma­
în R.F. Germană continuă mitingurile de protest
BERLIN 11 (Agerpres). —
TASS a n u n ţă : In Germania
occidentală continuă protestele
de masă împotriva înzestrării
Bundesweh'rului cu arma ato­
mică. Mitinguri de protest au
avut loo în oraşul Stade şi în
oraşul Leonberg. Consiliul mu­
nicipal din Muhlheim a hotărît
să nu pună la dispoziţia guver­
Un impresionant apel al tineretului indian
DELHI 11 (Agerpres). —
500 de tineri şi tinere din lo­
calitatea Gurgaon, .în apropiere
de Seina, au trimis preşedinte­
lui ¦Eisenhower şi primului mi­
nistru al Angliei Macmillan, a-
neluri în care cer încetarea ime-
c:irită a experienţelor cu armele
Congresul Partidului social-democrat canadian
OTTAWA 11 (Agerpres). —
Recent a avut loc la Vancover
congresul ordinar al Partidului
social democrat canadian din
provincia Columbia britanică.
Congresul a adoptat o rezo­
luţie în care cere interzicerea
experienţelor cu bombe atomice
şi cu hidrogen de către toate,
ţările. Acestei măsuri trebuie
să-i urmeze interzicerea fabri­
cării şi distrugerea stocurilor Canada a organizaţiei N.A.T.O. telor, sporirea salariilor, spo­ lar. Comentînd politica guvernului
de arme nucleare sub controlul
O.N.U. Rezoluţia caracterizează
VvV'
> sc a n o a l
TrujULo este un nume destul de
} răspinăit in America Latină. Poate fi
al unui muncitor de pe plantaţiile
guatemaleze, al unui petrolist oene-
zuelian ş.aVn.d. Dacă insă ii adaugi
înainte titulatura de dictator atunci
in toată America Latină găseşti nu-
mai un Trujillo: dictatorul Republicii
Dominicane. Acelaşi nume il poartă
vi fiul dictatorului, care in prezent
urmează cursurile unei' scoli militare
din S.U.A. Acesta şi-a jacul socotea­
la că zilele de huzur ale tatălui silit
numărate şi in consecinţă să profite
cit mai mult de ele. Ca urmare,
tinărul Trujillo s-a apucat de fantas­
tice cheltuieli pe păminiul S.U.A.:
chefuri prin localuri de noapte in an­
turajul vedetelor de cinema, escapade
In bandă, culminate cu oferirea in deră probabil ca anul 1*959 să se ze cursurile de vară ale universităţii
dar a două automobile acltiţelor de caracterizeze printr-o gravă depresia din statul Mississipl. In virtutea a-
cinema Zsa Zsa Gabor si Kim Novate,
In scurtă vreme fiul dictatorului a
cheltuit un milion de dolari! Ispră­
vite fiului au avut dani! să nască un
faimos scandal. Ciţiva parlamentari
americani au scormonit izvorul fabu­
loasei surse de dolari şi au ajuns
la concluzia că fiul dictatorului a
cheltuit milionul din cei 1.300.000 do-
. . , , c ri , , . ,
lan acordaţi de S.U.A. tatălui sub
titlul de ,fljutor pentru străinătate".
Redacţia «J adiiilm-*--Fa Harului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar am tomT aprobări! Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 2364)20^din 6 noiembrie
D R um m m eiA LisM U Lui Nr. 1083
• juiilrrteiB s ix r i • xdiimale siiri •xdilnxele ştiri Cu Pavel Kadocînicov
tappe artă, oameni şi altele
(Urmare din pag. l-a) care l-a vizitat timp de citeva
Ajutorul ALGERIENII ntkov a străbătut in domeniul ore in şir, i-a lăsat cele mai
creaţiei cinematografice un frumoase amintiri din regiune
pentru Indonezia vor continua lupta drum glorios, plin de învăţă­
pentru independenţa minte pentru toţi tinerii dornici „Dezvoltarea acestui mare cen
DJAKARTA 11 (Agerpres). drio a elogiat calităţile sale teh­ tru industrial al ţării dos. re
— TASS anunţă: La 10 iunie nice. Mulţumesc poporului so­ naţionala de succese, de glorie. prezintă însăşi dezvoltarea o
în portul Djakarta a sosit un vietic, a spus Subandrio, pentru Ca regizor prim la Studioul inului nou in Republica Popu
petrolier sovietic cu un deplasa­ această navă de care poporul Declaraţia primului Iară Romînă“ — ne-a mărturi
k --------------------- ment de 4.000 tone, cumpărat indonezian are foarte multă ne­ secretar al P.C. din tindrului actor din Leningrad, sit Pavel Kadocinikov. „Gon
de Indonezia de la Uniunea So­ voie.. Cred că prietenia dintre Algeria, Labrid Buhali trustul dintre Gastelul huniazi
vietică în contul creditului so­ popoarele Indoneziei şi Uniunii Pavel Kadocinikov se ocupă in
vietic de 100 milioane dolari a- Sovietice se va întări necontenit. PARIS 1T (Agerpres). — Ziarul prezent de ridicarea calificării lor şi Hunedoara nouă, constru
cordat Indoneziei. In cursul zilei ,,1‘Humanito relatează că Labrid Bu- ită în anii regimului democrat
nent va participa de asemenea de 11 iunie la Djakarta va sosi Fie ca sosirea acestei nave, a hali, prim-secretar al Partidului Comu­ tinerilor artişti, ii educă in spi­ popular, prezenţa acestui vesti
la această conferinţă. at doilea petrolier vîndut de spus amiralul Subiiakto, şeful nist din Algeria, a făcut o declaraţie ritul dragostei de muncă, de giu al trecutului in mijlocul unui
U.R.S.S. Indoneziei. statului major al forţelor mari­ în legătură cu politica Franţei faţă viaţă. Experienţa sa vastă îi a- puternic centru industrial re­
„Repetăm, se spune în decla­ time militare, să constituie în­ de Algeria. „Procedîiyl ca şi ultraco- jută desigur la formarea de ar­ prezintă cea mai vie dovadă —
raţie, că reînvierea militarismu­ Petrolierul a fost vizitat de ceputul unei colaborări strînse lonialişţii, se spune în declaraţie, De tişti bine pregătiţi, care să poa­ şi foarte 'grăitoare — despre
lui în Germania occidentală şi Subandrio, ministrul Afacerilor între Indonezia şi U.R.S.S., co­ Gaulle se face că nu ştie de ce luptă tă cunoaşte mai tirziu gloria Romînia veche şi Romînia
înzestrarea Burideswehrului cu Externe, de amiralul Subiiakto, laborare de care avem nevoie în mod eroic poporul algerian de a- profesorului lor de astăzi. nouă“ — a continuat oaspetele
arme atomice constituie una şeful statului major al flotei ma- proape 4 ani, de ce face cele mai mari
din cele mai mari primejdii îm­ rilime militare a Indoneziei, de pentru construirea ţării noastre. sacrificii, de ce respinge categoric Presapunîncl într-o oare­ nostru.
potriva păcii în Europa. De a- D. A. Jukov, ambasadorul toate normele de restabilire a siste­
ceea este de datoria muncito­ U.R.S.S. în Indonezia, şi de re­ In urmă cu cîteva luni, gu­ mului colonial căutînd să-şi atingă ţe­ care măsură răspunsul, l-am Furnaliştii din brigada prim-
rilor şi sindicaliştilor germani prezentanţi ai ministerelor Afa­ vernul U.R.S.S. a livrat indo­ lul principal — independenţa naţio­ întrebat totuşi pe Pavel Kado­ topitorului Alexandru Gomşa
să facă tot ce le stă în putinţă cerilor Externe şi Navigaţiei. neziei zece nave care deservesc nală... Algerienii î?.i varsă sîngele nu cinikov care a fost personajul ca şi ceilalţi pe care i-a văzut
pentru a împiedica o nouă ca­ pentru a căpăta cetăţenie străină. Ci liicrind, tinărul oţelar Vaier Lă-
tastrofă“. După vizitarea navei, Suban­ în prezent cu succes comunica­ luptă pentru recunoaşterea şi respec­ jucat cu cea mai mare pasiune buneţ, maistru de schimb la o-
tarea unicei lor cetăţenii — aceea de şi dragoste. Răspunsul a venit ţelăria S. M. veche, cu care s-a
ţiile dintre insulele tării. cetăţeni algerieni“. imediat, lapidar: Alexei Mere- întreţinut îndelung, muncitorii
care lucrau pentru a da 'patriei
Rezoluţia plenarei C. C. al P. C. •Referindu-se la discursul rostit de sieo din filmul „Povestea unui fontă, oţel sau alte produse l-au
din B elgia preşecfinteie Consiliului de Miniştri, om adevărat“. Filmul acesta — mişcat profund pe Pavel Kado­
nului german terenuri pentru De Gaulle, la Alger, Labrid Buhali consideră Pavel Kadocinikov — cinikov.
construirea de baze pentru ra­ BRUXELLES 11 (Agerpres). Lupta pentru înfăptuirea a- declară că acest discurs „înseamnă în a însemnat o etapă nouă in cre­
chete. 1:1 a cerut de asemenea — La 10 iunie ziarul „Drapeau cestul program, se spune în mod practic holarîrea de a lupta în aţia sa, iar ca operă de artă el Ca artist, e firesc să cunoşti
guvernului landului Renania de Rouge“ a t publicat rezoluţia ulti­ rezoluţia plenarei G. G. al Algeria .pînă la victorie... Discursul lui are o mare importanţă pentru sufletul oamenilor, să ştii să
nord — Westfalia să respingă mei plenare a 6.C. al P.G. din P.G. din Belgia, poate uni într-o De Gaulle împotriva poporului algerian toţi oamenii. Artistul ne-a vor­ te apropii de ei. Cred insă că
propunerea guvernului federal Belgia. Rezoluţia cheamă pe oa­ strînsă alianţă pe oamenii mun­ a fost îndreptat "totodată şi împotri­ bit elogios nu numai despre e- Pavel Kadocinikov e un artist
de a se crea în regiunea Miihl- menii muncii belgieni şi pe cii socialişti şi comunişti şi poa­ va popoarelor frăţeşti din Tunisia şi roul lui Boris Polevoi dar şi
heim un poligon pentru trupele membrii de rînd ai partidului te atrage de partea lor toate Maroc“. despre. Alexei Meresieo omul, deosebit în această privinţă. El
Bundeswehrului. socialist să se unească în lupta forţele progresiste ale ţării. pe care il admiră şi-l preţuieşte e îndrăgostit de oameni, de
pentru satisfacerea nevoilor ar­ difice componenţa actualului guvern nespus. munca lor, de pasiunea lor pen­
zătoare ale poporului, pentru în­ DJAKARTA. — Secretarul general indonezian şi să determine guvernul tru viaţă. Pentru a exprima lu­
făptuirea programului trasat de al Partidului Comunist din Indonezia, să ajungă la un compromis cu re­ Dat fiind că Pavel Kadocini­ crul acesta nu sint suficiente
plenara G.6. al P.G. din Bel­ D. N. Aidit, a primit o delegaţie a belii. Ziarul reproduce declaraţia zia­ kov vizitează pentru a doua oa­ cuvintele. Pavel Kadocinikov
gia în domeniul politicii exter­ „Comitetului mişcării împotriva bom­ ristului american Stewart Hansly că ră, intr-un interval scurt, ţara
ne şi interne, a Belgiei. bei atomice şi cu hidrogen“, care l-a Statele Unite vor livra arme indone­ trebuie auzit cum vorbeşte des­
vizitat pentru a-i expune caracterul şi noastră, l-am rugat să ne îm­ pre oameni, despre munca lor.
In domeniul' politicii externe scopul acestei mişcări. Aidit a decla­ ziei dacă preşedintele Sukarno „va părtăşească citeva impresii des­
nucleare. Gei 500 de tineri au programul Partidului Comunist rat delegaţiei că Partidul' Comunist înceta definitiv colaborarea cu ele­ pre ţara noastră şi, îndeosebi, N-am putut evita întrebarea
semnat apelurile cu sîngele lor. prevede promovarea unei politici din Indonezia a sprijinit întotdeauna mentele comuniste din Indonezia. despre regiunea Hunedoara, pe
active îndreptate spre destin­ mişcarea pentru pace din Indonezia. care a vizitat-o timp de trei devenită tradiţională in intervi­
In cadrul unui alt. apel tine­ derea încordării internaţionale, EI a arătat că la a 6-a plenară a STOCKHOLM. — In oraşul Malmo zile.- .............................. uri sau convorbiri, privitoare la
rii cer preşedintelui Nehru şi pe'calea luptei împotriva creă­ C.C. al Partidului Comunist din In­ din Suedia de sud, continuă cu un munca actuală a sa şi la planu­
altor fruntaşi indieni să facă rii de baze pentru rachete pe donezia şi la pritna conferinţă naţio­ mare sucees turneul trupei de artişti „După ce în cursul primei vi­ rile do viitor. Răspunsul a con­
uz de influenţa lor pentru a îm­ teritoriul Belgiei, "pentru înceta- nală a femeilor membre ale Partidului de balet de la teatrele din Moscova, zite,' pe care am făcut-o din stituit — in parte — şi o sur­
piedica ca „planeta să devină tarea experienţelor- cu- arme nu­ Comunist din Indonezia s-a adoptat Leningrad, Kiev şi Tbilisi. Din alte goana maşinii, am avut prile­ priză. „Împreună cu scriitorul
mormîntul omului“. cleare, neutralizarea atomicii a o atitudine hotărită împotriva experi­ oraşe ale Suediei, ca şi din Danemar­ Lepin, ne-a spus Pavel Kadoci­
Germaniei şi a vecinilor ei de mentării şi folosirii bombelor atomice ca, sosesc în oraşul Malmo numeroase jul să cunosc şi să văd multe
Ia răsărit şi apus, reducerea chel­ şi eu hidrogen. persoane pentru a vedea spectacolele lucruri jntmoase, realizări im­ nikov, scriu un scenariu de film.
tuielilor militare, recunoaşterea artiştilor sovietici. portante, oameni, minunaţi, — Voi juca rolul lui Feodor, un
cursa înarmărilor nucleare ca o R.P. Chineze, înlăturarea orică­ CARACI. — Ziarul pakistanez „Itn- spune Pavel Kadocinikov — în tînăir oţelar, şi voi fi in apelaşi
nebunie primejdioasă şi cere ror restricţii în comerţul .cu ţă ­ roge" scrie că în cadrul marelui mi­ această a doua vizită m-am timp şi regizor". Trebuie să re­
Canadei să folosească toate po­ ting al ţăranilor din Mirpurhas (Pa­ convins. de sentimentele fru­ cunoaştem că această triplă per­
sibilităţile pentru încetarea ei. rile lagărului socialist. kistanul de vest) a luat cuvîntul Bha- moase şi nobile !ie care oamenii formanţă vorbeşte suficient des­
sani, liderul partidului naţional popu­ muncii din Romînia Ie nutresc
Congresul a adoptat cu ma­ In domeniul politicii interne faţă de poporul sovietic, m ani pre multilateralul talent, des­
joritate de voturi un amenda­ convins că poporul roinin con­ pre vasta pregătire a popularu­
ment la această rezoluţie în ca­ programul Partidului Comunist struieşte o viaţă nouă, socialis­ lui Pavel Kadocinikov. Dinsul
re se spune că scopul principal ta, cu pasiune şi dragos­
al politicii naţionale a partidului prevede o seric de măsuri în­ te. Am văzut la Jurilov- îşi iubeşte cu pasiune meseria
social democrat trebuie să fie ca ca şi in alte localităţi sa, căreia i se dedică cu tot de­
lupta pentru părăsirea de către dreptate spre apărarea şi îmbu­ oameni bătrini care lucrau cu votamentul.
pasiune tinerească, am văzut
nătăţirea condiţiilor de trai ale Pentru a vă convinge de lu­
tineri entuziaşti, oameni cu ini­ crul acesta, voi reda cuvintele
oamenilor muncii din Belgia, mă deschisă, cu dragoste de
sale cu care m-a rugat să în­
printre care reducerea impozi­ muncă, de oameni". chei materialul pe care il voi
Oamenii şi regiunea noastră scrie despre convorbirea avută
l-aii cucerii pe deplin ne Pavel cu d insul: „A iubi aria, înseam­
Kadocinikov. „Orăşelul acesta nă a iubi. v ia ţa ; a iubi viaţa
înseamnă a iubi viitorul lumi­
al dos., Deva, spunea dinsul, nos al omului, iar a iubi viito­
parcă n-ar fi pentru locuit, ci rul luminos al omului înseam­
pentru admirat“. Cetatea, pano­ nă a lupta neobosit pentru
rama oraşului, oamenii, primi­ pace“.
rea călduroasă ce i-a fost făcută •k
toate l-au incintat. Combinatul
Intenţionam să-l întrebăm, pe
.siderurgic de la Hunedoara, ţie Pavel Kadocinikov ce impresii
i-au făcut oamenii, din ţara şi
regiunea noastră. Mi-am. dat
şi realizării securităţii colecti­ rirea impunerii asupra marilor pakistanez, Bhasani a declarat că atît însă seama că-mi vorbise atifa
timp cit Pakistanul nu va părăsi a- cleupre ei, despre munca lor en­
ve, prin O.N.U. întreprinderi capitaliste. lianfele militare, prestigiul ţării nu tuziastă, incit întrebarea era i-
poate fi ridicat. Dacă Pakistanul nu va nutilă. Iar faptul că Pavel Ka­
docinikov — după ce a văzut
li eommtaitil întreţine relaţii de prietenie cu ţările rezultatele muncii omului nou
din Europa răsăriteană, a spus Bha- clin ţara noastră la ridicarea
Faptul nu mai necesită comentarii. Cu alte cuvinte scumpi la tărîţc sani, el nu va putea realiza un pro­ PAVEL KADOCINIKOV oferind autografe. Hunedoarei socialiste ¦— a ru­
Parlamentarii pot fi mulţumiţi că do­ şi ieftini la făină. gres industrial, nici ridicarea presti­ gat interpreta să-l „înveţe" să
larii au Iost cheltuiţi in însăşi patria giului său în ochii lumii, deoarece înfiinţarea strige „Trăiască Partidul Mun­
mamă. E ^ O Y A T IE puterile imperialiste nu sprijină aceste citoresc Romîn", e credem, edi­
idei. Bhasani a cerut ţăranilor să se ficator. Poate de aceasta şi
SO LR JTB E Oficialităţile americane se strădu­ unească io lupta pentru drepturile lor. hunedorenii au aplaudat cel
iesc în Iel şi chip să demonstreze
Presa franceză a acordat în ultimul că in S.U.A. toţi oamenii sint egali. DJAKARTA. — Ziarul „Bitang Ti- mai mult cînd Pavel Kadoci­
timp o atenţie, deosebită raportului Fie el John Rokeffeller sau Hm Ro- n v r1 scrie că S.U.A. încearcă să mo­
.pU|gicat de comisia bugetară şi de gers văcsitilor de ghete, !ie el ne- nikov a strigat in limba ro­
conturi asupra situaţiei economice a grtl Sau alb la culoarea pielii, toţi, j lî5 ic i i i ic ü m în ă : „Trăiască Partidul
ubsolut toţi, suit egali. Piuă şi la Ex­ Muncitoresc Romîn“.
!’!-ardei în 1957 şi asupra perspecti­ poziţia ¦universală de la Bruxelles, oraşului SEVASTOPOL
velor pe anul 1058 1959. Autorii sloganul de mai sus este susţinui şi
raportului prezintă în culori sumbre demonstrat. MOSCOVA 11 (Agerpres). — facerea lui a durat 10 ani, deşi
TASS a n u n ţă : La 14 iunie se principalele lucrări de recen
viitorul economic al Franţei. Li su­ Despre egalitatea dintre un biet vă­ împlinesc 1?5 de ani de la în­ struire a centrului său au fosi VINERI 13 IUNIE 1958
terminate cu mult înainte. In
bliniază că agravarea crizei econo­ csuiior de ghete şi un rege al pe­ prezent populaţia oraşului se SPECTAGOLE Gl NEMATOGRAFICE
cifrează la 155.0(0 locuitori, în
mice din S.U.A., îngreunează dczvol- trolului nu mai e necesar să vorbim. fiinţarea oraşului Sevastopol — timp ce înainte de război era
de 112.000 locuitori.
tarea exportului Franţei si poate -ge- Ce egalitate poate fi intre lin miliar- cel mai mare port la Marea DEVA: Casa în care locuiesc; PE­ mau conducătorul clasei s a le ; ORAŞ-
TROŞANI : Verstele de foc-jLuna de mie­ T IE : Ulissc; HUNEDOARA: Micul
nera spre sfirşitul anului 1958 ele- dar şi un veşnic înfom etat? Neagră. t re; I-IAŢEG: Vreau Să cînt; ILIA : Călă­ acrobat; ZLATNA : Ciulinii Bărăganu­
torie în tinereţe; TEIUŞ : Surprize pe lui ; SIMBRIA: Erupţia; BARU MA­
menlele principale ale depresiunii e- Jn ceea ce priveşte al doilea caz In timpul celui dc-al doilea stradă; LQNEA : Richărd al Ill-lea ; RE: Thil Bulioglindă; APOLDU DE
război mondial oraşul Sevasto­ SEBEŞ: !Ofiţer'pentru o zi; BRAD: S U S : Un vals vienez.
conomice, subliniază influenţa nega- chiar presa americană ne serveşte cea pol a fost complect distrus. Re- Godzilă ; ' ALBA IULIA : Erncst Tlinll-
tivă asupra economiei ţării a pieţii mai recentă manifestare de „egalita-
comune şi ca încoronare a celor cnu- te". Negrul Ctenrn Ring, de profe-
merate pînă în prezent autorii consi- siune profesor, s-a hotărît să urme-
SELEGŢIUNI DIN P R O ' -•AMUL DE RADIO :
Forţele guvernamentale indoneziene au eliberat PROGRAMUL . 1 : 7,40 Muzică dis­ 15,30 Cîntcce şi jocuri populare romî-
ne economică. cestei hotărlri, în ziua de. 5 iunie, o serie de oraşe în zona centraiă tractivă ; 8,30 ' Muzică; 10,00 Muzică n eşti; 16,20 Muzică uşoară ; 17,00 Prin
a insulei Celebes din operete; 10,30 Muzită vocală şi sălile de concert ale Capitalei ; 17,30
Constatări destul de realiste. Mă­ Ring s-a prezentat la sus numita fa­ instrumentală romînească! 11,03 Muzi­ „Roza vînturiior" ; 18,05 Muzică uşoa­
cultate. Acolo nu numai că a intim- că populară romînească i 11,45 Emisiu­ ră romînească; 18,30 Muzică populară
surile preconizate însă ? Deloc rea­ piuat un refuz net, dar a şi !ost arestat DJAKARTA I I (Agerpres). s-au alăturat forţelor guverna- nea literară; 13,05 Piese instrumen­ romînească; 19,45 Muzică populară
— Un purtător de cuvînt al ar­ mentale. tale ; •15,05 Concert simfonic; 15,50 romînească; 21,15 Teatru la microfon:
liste, Autorii propun reducerea gene­ din ordinul guvernatorului statului. matei indoneziene a anunţat eă Muzică corală de compozitori rom îni; „Moralitatea doamnei Dulska“ ; 22,32
forţele guvernamentale "au ocu­ De asemenea, în Urma opera­ 16,30 Melodii populare; 17,25 Muzică Muzică uşo ară; 23,15 Din muzica po­
rată a consumului intern prin intro­ In prezent autorităţile se străduiesc pat în zona centrală .'a insulei ţiunilor din nordul insulei Ce­ din operete roniîneşti! 19,05 Cronica poarelor.
Celebes oraşele Ondai, Tomba- lebes forţele guvernamentale au economică; 19,15 Din comoara folclo­
ducerea sistemului de cartele la obi- să-l declare pe Ring alienat mintal to şi Tomato, din apropierea •ocupat oraşele Limbota şi ¦Ba- rului romînesc > 19,40; Muzica uşoară; BULETINE DE ŞTIRI:
golfului Tomini. In cursul ope­ •21,30 „Părinţi şi copii“ ’: 21,45 Cînlă
cetele de larg consum şi îngheţarea PenFU' că a . îndrăznii. să calce pra­ raţiunilor din această zonă 47 tauk, ia zece mile nord-vest de Fedy Arie ; 22,30 Concert ¦ simfonic; 5,00; 6,00: 7,00: 11,00: 13.00; 15.00:
de soldaţi din trupele rebelilor 23,15 Concert de noapte; PRO'®RA­ 17,00) 19,00: 20.00; 22.00: 23,52 (pro­
salariilor, in loc să propună înce­ gul unei universităţi care este „nu- oraşul Gorontalo. MUL I I : 14,30 Muzică de estradă î gramul I), 14,00: 16,00: 18,00; 21,00:
inai pentru albi". 23,00 (programul II).
Purtătorul de-cuvînt a adău­
tarea războiului din Algeria care se- gat că operaţiunile militare din
Nimic de zis. O egalitate aidoma insula ‘Kalmakera continuă.
cătuieşte visteria franceză de 700-800 ceM descrisă (k A!e} andrescu în
miliarde franci anual. fabula „Clinele şi căţelul''.
1949. — Tiparul: întreprinderea Rollgţaflcă fcl Mai" -« DEVA.