Page 41 - 1958-06

aP W I E T Â I W N T O A T E Ţ Ă R I L E U M Ţ l - V A !
A n u í X Nr. 1084
metodele avansate
Succesele obţinute în ultimele
luni de brigada iui Emeric
Csiki, care . ipjoseşte o maşina
de încăirpat‘cărbunele din ab.a-
taj, precum şi comportarea bu­
nă a . armării cu .stîlpi metalici
în abatajul lui Gheorghe lonaş-
cu, au convins minerii din Vul­
can, cît , şi cadrele tehnice de
aci de avantajele aplicării meto­
delor tehnice înaintate.
Ca urmare, în prezent au
mai fost introduse în mină o
maşină de încărcat , la. abatajul
unde lucrează brigada lui Ion
Huniady, fabricată la U.R.U.M.
Petroşani şi o maşină de încăr­
cat tip „Koda“ la abatajul unde
lucrează Emeric Csiki. Se fac
de asemenea încercări pentru
extinderea înarmării cu stîlpi
metalici la abatajul brigăzii lui
loan Nicoară. La săparea suito­
rilor colectori se utilizează de
mai multă vreme, cu rezultate
bune, o nouă metodă de săpare
concepută şi realizată de ingine­
rul Petre Vasiiescu din cadrul
exploatării.
Letiţia Ciorogariu este şefei de, sec­
ţie La laboratorul uzinei cocso-chimice
din Combinatul siderurgic Hunedoara.
A venit aici ca alifia alţii,, .atrasă de
marile transformări prin care trece o-
raşul ş i , uzina unde ¦lucrează.
Primele sale analize In .laborator,
oamenii cu- care lucrează, uzina, ora­
şul, to a te. o leagă pareşum .sufleteşte.
De aceea, nu ar mai pleca in altă
parte pentru nimic în lume.
Rezultatele muncii sale, modestia şi
calităţile de bună organizatoare in
procesul de producţie, >i-au adus cu
ocazia alegerilor de la 2 martie apre­
cierea unanimă a cetăţenilor din ora­
şul Muncitoresc. Aceştia au ales-o ca
deputată în sfatul popular orăşenesc.
De atunci Letiţia Ciorogariu se stră­
duieşte să nu desmintă încrederea a-
cordată. Ea ştie să îmbine în mod
armonios sarcinile de producţie cu cele
de interes obştesc.
Pînă acum a avut cil alegătorii două
intilniri, unde au discutat împreună
despre înfrumuseţarea blocurilor şi
străzilor. Rezultatele ultimei discuţii
au şi început să se vadă. Astfel, la
cîtva timp locuitorii blocului ,nr. 38 şi
ale celor din împrejurimi împreună cu
deputata Letiţia Ciorogariu au înce­
put amenajarea unui parc în faţa blocu­
rilor. Aici au sădit pomi. au ame­
najai ronduri de flori şl altele. 'Acum
toţi alegătorii din circumscripţia unde
D E C A D A CULTURII
Vineri 13 iunie 1958
VEDERE DE LA SECŢIA
Il-a FURNALE A COMBI­
NATULUI SIDERURGIC
HUNEDARÂ.
Realizările obţinute în prima
decadă ă lunii acesteia in sec­
ţiile combinatului siderurgic Hu­
nedoara, unde se aplică preţioa­
sa acţiune patriotică de reduce­
rea preţului de cost pe fiecare
tonă de metal, oglindesc fidel
munca şi preocupările siderur-
giştilor pentru valorificarea tot
.mai intensă a resurselor interne
in vederea ieftinirii metalului.
Calculele operative executate la
sfirşitul decadei arată câteva ci­
fre semnificative.
La o fe lă ria M a rfin
Oţelarii de la cuptoarele Sie­
mens Martin, iniţiatorii mişcării
patriotice pentru reducerea pre-
este deputată Lefiţia Ciorogariu se
bucură de roadele muncii lor convine.
In timpul liber, pe băncile din noul
parc, piuă seara iirziu, deputata dis­
cută cu alegătorii despre diferite prob­
leme gospodăreşti ale circumscripţiei,
în timp ce copiii zburdă voioşi printre
rondurile, de flori.
Tot din iniţiativa depulaiei Letiţia
Ciorogariu s-a organizat ca gospodine­
le din blocul nr. 38 un cerc de citit
unde sînt prelucrate materiale despre
educaţia copiilor, despre creşterea pă­
sărilor, a viermilor de mătase etc.
De curînă însă, în circumscripţie
s-a ivit o altă problemă de rezolvat:
înlăturarea păannlului şi astup:trea
gropilor unde s-au zidit gardurile de
ciment. Şi aici deputata Letiţia Ciorc-
gariti a avut un cuvîiit greu de spus.
La îndemnul ei alegătorii au partici­
pat toţi ca unul la muncă ¦voluntară
dînd străzii un aspect plăcut. Meritele
în muncă ale ¦acestei deputate au fost
apreciate şi în alte ocazii. Astfel,- la
conferinţa naţională a femeilor. unde
a participat ca delegată din regiunea
Hunedoara, ea a fost aleasă membră a
Consiliului naţional al femeilor din
R.P.R.
Astăzi, pe oricine vei întreba des­
pre activitatea depulaiei Letiţia Cioro-
geriu vei primi un singur răspuns:
„deputata din 6.M . este o femeie har­
nică",
; l. M.
Calda primire făcută iu Deva solilor artei R.S.S. Lituaniană
Vremea înnourată nu i-a îm­ lutaţi de tov. Henţiu loan, pre­ veniţi in mijlocul vostru. Şi, a-
ceastă căldură este principala
piedicat ieri pe mulţi din cetă­ şedintele Comitetului executiv al bază a prieteniei noastre nez­
ţenii oraşului Deva de a se în­ sfatului popular orăşenesc. In druncinate. In continuare, tov.
T 4 pagini 20 bani drepta spre gură pentru a cu­ cuvîntul său, tovarăşul Ilenţiu a 1. Sviadas a arătat că timpurile
noaşte cu citeva ceasuri mai de­ exprimat bucuria lopuitorilor o-
rasului, manifestată cu ocazia de azi sînt destul de tulburi şi
vreme şi a ura bun sosit An­ că, este necesar ca prietenia în*
samblului emerit de stat de cin- sosirii în mijlocul lor a .Ansam­
' In întîmpinarea Zilei Minerului şi a zilei de 23 August tece şi dansuri populare din blului emerit de stat de cîntece tre popoarele iubitoare de pane
R.S.S. Lituaniană, care ne vizi­ şi dansuri populare din R.S.S. să fie astăzi şi mai strinsă. U-
întrecerea minerilor rind fericire şi spor in toate ac­
tează ţara cu ocazia Decadei Lituania, eveniment ce consti­ ţiunile întreprinse pentru pros­
culturii Republicilor Sovietice tuie un nou şi puternic perarea patriei noastre dragi,
prilej de stringerea legătu­
Baltice. tov. I. Sviadas şi-a încheiat ca-
rilor de prietenie între po­ vintul de salut cu urarea scum­
Drapelele de stat ale R.P.R., porul romin şi popoarelş frăţeşti pă nouă tuturora: ,,Trăiască în
U.R.S.S. ale P.C.U.S. şi P.M.R., ale Uniunii Sovietice. Oamenii veci prietenia . romino-sovie­
lozincile expuse pe frontispiciul muncii din oraşul Deva se bu­ tică".
gării, nenumăratele buchete de
r ................ ................ ' X flori aduse de pionieri şi tineri, cură din toată inima că au pri­ Ansamblul a vizitat apoi mu­
î IN PRIMA DECADĂ: ? 1.120 TONE CĂRBUNE PES- * minunatele costume pâdureneşti lejul şi de data aceasta ca prin
mijlocirea unuia dintre cele mai zeul regional din Deva, unde
j TE PLAN ? MINELE URIGANI SI LUPENI IN FRUNTEA î ale dansatorilor Ansamblului reprezentative ansambluri ale tov. Octavian Floca, directorul
Sfatului popular regional, toate U.R.S.S., să cunoască mai
! ÎNTRECERII * TOATE EXPLOATĂRILE, CU EXCEPŢIA MI- j dovedeau bucuria exprimată muzeului, a făcut un scurt is­
toric al regiunii noastre, dînd
| NEI VULCAN, ŞI-AU ÎNDEPLINIT SI DEPĂŞIT SARCINI- * pentru cei mult aşteptaţi. profund măreaţa artă a popoa­ explicaţii oaspeţilor, cu privi­
| LE DE PLAN. j Ora 11. Un fluierat prelung relor sovietice.
se aude din depărtare. Dinspre Deosebit de cald a fost răs­ re la principalele exponate ale
I Minerii şi tehnicienii mineri din Valea Jiului au încheiat | Simeria îşi face apariţia trenul punsul de salut, rostit de tova­ muzeului. c
prima decadă din luna iunie. Cele 1.120 tone de cărbune ex- ? mult aşteptat. Marşul executat răşul Ionas Sviadas, artist al După o scurtă plimbare prin
X trase peste pianul decadal sînt rezultatul muncii hotărîte de- î de fanfara Sfatului popular re­ poporului din U.R.S.S., conducă­ parcul oraşului, solii artei
R.S.S. Lituaniene au asistat —
* puse de către toate colectivele miniere din Valea Jiului. j gional îi intimpină pe musafiri, tor al ansamblului. In cuvintele
in sala cinematografului „Fiii-
• Şi de data aceasta mina Uricani s-a dovedit a fi anim a-î în timp ce, nenumăratele buche-, sale, tóv. I. Sviădas a amintit că
< toarea întrecerii socialiste în întîmpinarea Zilei minerului şi a ţ
• zilei de 23 August, Depăşirea planului cu 25,4 la sută face j te de flori sînt fluturate în aer ansamblul a venit in R.P.R. toc­ mon Sirbu*¦ — la programul ar­
cinste atît bravilor mineri de aici cît şi conducerii minei ca- ea semn de dragoste şi priete- mai de pe îndepărtatele ţărmuri tistic prezentat cu succes de An­
. re le-a asigurat condiţii bune de muncă. samblul Sfatului popular regio­
nie. ale Balticei şi aduce cu- el, pen- nal.
Odatâ cu oaspeţii coboară din tru întreaga populaţie a, patriei
Un succes însemnat au obţinut şi minerii Lupeniujiu care vagoane tovarăşii Lazăr David, noastre, .cel mai cald salut prie- Seara, Ansamblul emerit de
ţ au extras în afara planului 1.400 tone cărbune.
secretar al Comitetului regional tenese din partea popoarelor stat de cîntece şi dansuri popu­
lare din R.S.S. Lituaniană a
I Pînă la Ziua minerului mai . sînt doar două luni, timp în de partid şi Dejeu Dumitru, baltice. „Acum, de cind ne gâ-
\ care minerii noştri trebuie să depună o muncă hotărîtă pentru j
‘ îndeplinirea cu cinste- a angajamentelor luate în întrecere. preşedintele Comitetului executiv 'sim- în ţara' dumneavoastră — prezentat în oraşul Deva un de-
‘ La mina Lonea este nevoie să se concentreze mai mult atenţia săvirşit program de creaţii popu­
; asupra sectoarelor III şi V, iar la mina Petrila asupra secto- al Sfatului' popular regional, -spunea tovarăşul Sviadas — in
¦ rului IV pentru ca şi acestea să-şi realizeze integral sarcinile
* de plan. O atenţie deosebită es te necesară să se acorde şi sec- « care au insolit ansamblul, pînă „fiecare localitate unde ne oprim, lare, oferind sutelor de specta­
J toarelor f şi II de lamina Vulcan, sectoare care daucărbune J
la Deva. vedem chipurile acelora care. vin tori adevărate momente de des­
tindere sufletească, răsplătite
In numele Comitetului. orăşe- să .ne întim.pine. Noi vedem in
prin aplauze îndelungate şi o-
nesc de partid, al Comitetului <r ochii lor mai mult decit în cu-
xecutiv al sfatului popular oră- viatele -pe care le exprimă, Din vaţii sincere.
| cocsiîicabil şisînt încărămase sub plan. Ş şenesc şi a oamenilor muncii din aceşti ochi emană otita căldură
oraşul Deva, oaspeţii au fost sa- .şi ospitalitate pentru noi, cei GH. LUP AM
Cu sprijinul şi îndrumarea mai activă a organelor de par- î
tid şi sindicale, cu o mai intensă activitate politică în rîndurile
brigăzilor de tineret, rezultatele primei decade pot fi mult de-
î păşite în perioada ce urmează, iar angajamentele îndeplinite
î cu cinste.- 9
GH. D. t
9
umm mai
$1
ţului de cost, au dat in prima perări de praf de furnal şi zgu­
decadă peste pianul de produc­ ră granulată au economisit de
ţie 205 tone de oţel. Fruntaşi asemenea la fiecare tonă de
pe secţie se situează oţelarii din footă cîte 7 lei.
schimbul maistrului Vaier Lăbu- La fa b ric a
neţ cu o depăşire de normă de
¦15,1 la sută. de aglom erare La sosirea în Combinatul siderurgic, artistul sovietic Pa vel Kadocinikov, care a vizitat
Datorită măsurilor aplicate recent regiunea noastră, a fost întîmpinat de un numeros grup de pionieri, de reprezentanţi ai
Colectivul fabricii de aglome­ organizaţiilor de partid, de stat, sindicale şi culturale din oraş ul Hunedoara.
pentru folosirea raţională a ma­ rare a minereurilor a produs şi
teriilor prime care intră în com­ livrat furnalelor în prima deca­ IN FOTO: Pavel Kadocini kov înconjurat cu căldură de per soanele care 1-au întîmpinat.
ponenţa şarjei şi înlocuirea u- dă a lunii acesteia cu 2.547 tone
nor materii scumpe cu altele mai mult minereu aglomerat de-
mai ieftine, fără a dăuna pro­ cit prevedea planul. Mai mult de
cesului de producţie, numai din 50 la sută din producţia dată
reducerea consumurilor de încăr­ peste plan aparţine schimbului
cătură metalică, dolomită şi lin- condus de ing. Gheorghe Mate- Vineri, 6 iunie, orele şapte şi pa­ Uondrillui). Şi, ocupat peste măsură, citit gestionarul, l-a citit ospătarul. *¦*
gotîere, oţelarii au realizat o e- escu. Se evidenţiază de aseme­ truzeci de minute. In birou linişte directorul a rămas dator cu răspun­ *¦4*
conomie de circa 55 lei pe fieca­ nea şi şefii de echipe Io,an Voi- deplină. Minat de cine ştie ce tre­ sul. Directorul l-a criticat pe gestionar, «0*o**¦o¦*<o>»
re tonă de oţel. na şi Dumitru Dascălu. buri, 'directorul a sosit astăzi mai »«¦¦«*
devreme la birou. N-a apucat însă — Ia să văd pe cine mai critică gestionarul pe ospătar, ospăiarul şi-a
In seefia I—a fu rn a le să consulte, ca de obicei carnetul cu ă ştia ! şi-a zis el convins că lor, le ¦¦
Aglomeratoriştii au realizat pe însemnări de pe birou: a dat cu o- făcut... autocritica. ¦¦¦¦
Furnaliştii din secţia I-a au fiecare tonă de aglomerat o eco­ cilii de ziare şi a început a Le răs­ trecuse rindul... — Dar ce-i asta, ¦¦«¦¦»
dat de la începutul lunii şi pînă nomie de 8 lei la materii prime foi. Cind a dat peste „Drumul so­ frate ? Ce mai vor de la noi 7 — La început m-am purtat cu ei «¦¦
în prezent, peste prevederile ca : krivoirog, praf de furnal, şi cialismului" şi-a amintit de o dato­ ¦¦¦»¦¦¦*¦
planului, 372 tone fontă. Suc­ praf de cocs, 1,60 lei fa consu­ rie. Fusese deunăzi criticat pentru In pagina a doua ii atrăsese a- ca şi cu nişte domni. Am crezut că...
cesele cele mai de seamă apar­ mul de energie electrică şi 2,89 niscai lipsuri (in conducere nu in tenţia o caricatură aşezată în mij­
ţin echipelor de Jurnalişti con­ bani — deocamdată) ce îşi ¦făcuseră locul unui material. Dar m-am înşelat. Pe urmă...
duse de Ilie Mîtcă de la furnalul loc în activitatea restaurantului
nr. 2 şi loan Chiroşca de Ia „Mureşul" (mai precis in cea a ges- — J[sta-i ospă... — Aşa-i tovarăşe director, ăia
furnalul nr. 1 care şi-au depăşit Citeşte nerăbdător articolul şi află
normele de lucru cu 26,08 şi că e vorba de un ospătar înalt, bru­ n-au fost domni. Altfel nu făceau
respectiv 18,06 la sută. net, cu mustâciOră neagră. Un os­
lei la costuri -comune de fabri­ pătar de la restaurantul „Mureşul", caz de 25 lei, o nimica toată.
Pe întreaga secţie preţul do care încărcase intr-o seară o notă
cost a fost redus cu 42 Iei pe caţie, adică în total 12,49 le i; de plată cu 25 lei. S-a trecut apoi la punctul doi - din
fiecare tonă de fontă, faţă de Nu se ştie cit timp o fi stat pe
2S,5 lei, cît prevede angajamen­ angajamentul de 10,10 lei fiind g in d u r i I n cele din urmă însă a ordinea de zi a ,!şedinţei".
tul îurnafiştilor. Numai din re­ luai o hotărîre.
ducerea consumului de cocs, — Li chem pe amindoi — gestionar — Ce măsuri luăm, tovarăşi, pen­
combustibil şi energie, ei au şi ospătar — şi ţin cu ei o şedinţă
realizat o economie de 30 lei astfel depăşit. Le trag o săpuneaţi straşnică, apoi tru lichidarea lipsurilor?
pe tona de fontă, iar prin recu­ împreună vom hotărî ce răspuns să
A. Z. dăm redacţiei. Au chibzuit mult, dar pînă la urmă
C itifi: Şi t-a chemat.
— Dumneata_ tovarăşe gestionar, ideea salvatoare a venit.
Pregătirea temeinică al citit astăzi ziarele ?
a campaniei de vară — Gestionarul, certat fiind cu cititul ‘ — Ospătarul îşi va rade mustaţa
— mai ales al ziarelor — a vrui să
sarcină de mare în.găime ceva dar pînă la urmă s-a si atunci vom. putea răspunde că.
însemnătate (pag. 3-a) răzgundit. A ridicat amindoi umerii
pînă aproape de urechi. intrucît nici unul din ospătarii noş­
Amănunte în legătură cu — LI clar, tovarăşe Popovici.
desfăşura! ea partidelor Poftim l tri n-are mustaţă, articolul nu este
campionatului mondial Şi directorul 't-a pus sab ochi, îm­
păturit, ziarul cu caricatura. just.
— Citeşte-!!
— Hm!
— A ltceva: răzindu-si ospătarul
mustaţa clienţii nu-l vor mal cunoaş­
te. E doar vorba de prestigiul nos­
tru... !
— Hm /
— Sau altceva: vom putea răs­
punde că ospăiarul in cauză, pentru
„lipsurile" de care a dat dovadă în
muncă, a fost aspru sancţionat: i
s-a ras, pur şi simplu, mustaţa.
Bravo Rod !ca! Mai bine nici că se putea. Nu se ştie dacă o astfel ae şedin­
ţă a avut loc s a u . nu. Noi credem
IN oLIŞEU : Un grup de elevi şi eleve din clasa a VII-a a şcolii ele­ că nu, fiindcă' acolo n-are . nimeni
mentare din comuna Dobra se bucură împreună cu colega lor, Rodica timp să se ocupe de astfel d,e Lu­
cruri neînsemnate cum ar fi cazul
unui ospătar care a încercat' să în­
şele nişte consumatori cit 25 de tei.
Un lucra e însă adevărat, ospă­
tarii}. nu mai are mustaţă. Şi-a ras-o
imediat după apariţia articolului. Şi
poate că n-ar trebiii să ne surprin­
dă — asta numai in cazul cind eon-
de fotbal ( pag. IV-a) ! Strava, pentru nota 10 pe care aceasta din urmă a primit-o ta examenul L-a citit odată, 'de 'două ori... L-a I. ANTON
f i oral de limba pomină. I. T2REK
xnTJP'.v.t-rti