Page 42 - 1958-06

/ Pag. 2
Să gospodărim cu grijă
fondurile băneşti!
Cine nu a văzut sau auzit de străzii Oituz cu piatră brută şi
starea înapoiată în care se afla pavele.
oraşul Brad sub regimurile tre­
cute ? Este inutil să mai vorbim
despre acest trecut. Să voTbim
mai bine despre activitatea sfa­ de spitalizare, de construcţii etc,.
tului popular de aici care a şi din care o cotă aparte poate
ştiut ca prin acţiunile sale să
schimbe îrt mod treptat faţa o-
raşului. Astfel, chiar după pri­
mele alegeri, sfatul popular oră­
şenesc Brad şi-a îndreptat aten­ dică la peste 2.000.000 lei. Folo­
ţia în primul rînd spre pavarea sind în mod judicios şi aceşti
şi asfaltarea străzilor. De aceea,
an de an cea mai mare parte
din bugetul local a fost folosit
în acest scop. Apoi amenajarea
parcului din centrul oraşului,
extinderea reţelei electrice în că­ tară din Musariu, să construia­
tunul Măgura şi pe străzile Le-
nin, Decebal etc. Toate acestea
sînt lucrări executate numai cu
fonduri din bugetul local. Rînd
pe rînd, în raport de necesităţi
şi posibilităţi, au fost rezolvate
cu ajutorul bugetului local o se­
rie de probleme gospodăreşti ale
oraşului.
Bugetul local al oraşului Brad,
la capitolul venituri se ridică la
suma de 2.566.600 Iei. In prima
lor sesiune deputaţii s-au dove­
dit a fi buni gospodari, repar-
tizînd acest buget pentru rezol­
varea celor mai urgente pro­
bleme. Au stabilit, de pildă, ca
80.000 Iei să fie folosiţi pentru
buna funcţionare a iluminatului
public, 90.000 lei pentru proble­
me de salubritate — în care
intră curăţenia străzilor, ame­
najarea de canale şi rigouri etc., tetului executiv şi să acţioneze
iar restul sumelor din buget au
fost destinate pentru pavarea
şi repararea străzilor. Pînă în
prezent bugetul local anual a
fost executat în proporţie de 45 durilor provenite din venituri ducţiei agricole — 92 pag. — 1,75 lei.
la sută. De menţionat că în a-
cest procentaj intră în special
sumele cheltuite pentru pavarea
Propuneri înfăptuite
Locuitorii oraşului Hunedoa­ execuţie 'pavarea şi canalizarea
ra, cu ocazia alegerilor de de­
putaţi in sfaturile populare, au
propus să se facă o seamă de
lucrări de interes obştesc. A-
tunci, deputaţii şi-au notat fie­
care propunere, iar in prima se­
siune a sfatului popular ăl o-
rasului Hunedoara, le-au anali­
zat pe fiecare in parte, stabilind
termenul in care să fie execu­
tate. Cetăţenii n-au uitat de pro­
punerile lor, dar nici deputaţii
nu sînt străini de stadiul în care
se găsesc lucrările, pentru că
periodic Comitetul executiv ana­
lizează situaţia propunerilor,
mobilizind pe deputaţi la tra­
ducerea lor in fapte.
Aceasta a dus la realizarea in
întregime a unui mare număr
de propuneri, iar altele sînt in
curs de realizare.
Astfel, s-a făcut desfundarea
canalelor menajere din O.T.,
cerută de cetăţeni, s-a pus zgu­
ră pe alei. şi s-a deschis o ali­
mentară în tabăra nr. 1, iar pe
strada Vasile Roaită s-a intro­
dus curent de 220 volţi şi s-a
terminat reparaţia capitală a
străzii. De asemenea, pentru a-
sigurarea curăţeniei în O./M.
s-au desfiinţat la propunerea
cetăţenilor cocinile de porci, iar
pentru înfrumuseţarea oraşului,
in urma propunerii de a se în­
locui pomii rupţi, au fost plan­
taţi prin muncă voluntară 2.000
de puieţi.
La propunerea părinţilor, în
centrul oraşului s-a amenajat,
prin muncă voluntară, un fru­
mos parc pentru copii, iar la
bluming, dorinţa muncitorilor
de a se amenaja un magazin a-
limentar, a fost îndeplinită.
'Acestea sînt doar cîteva din exploatare minieră. Unul dintre brigăzii artistice de- agitaţie a rol important în munca de edu- lui sâ ajute ia îmbunătăţirea gînd pe drumul realizărilor de important. A stfel, sectoarele
Cele mai importante propuneri aceste cluburi care în ultimul cuprins puncte care se refereau care a celor ce muncesc, Aici activităţii bibliotecii.
care s-au înfăptuit-. In prezent,
tot in urma propunerilor făcute
¦ele locuitorii hunedoreni, se lu­
crează la nivelarea terenului in­ Aninoasa îşi axează întreaga Avînd un conţinut legat de Aninoasa au găsit în cărţile- de producţie. Astfel s-au ţinut con- sarcinile ce Ie TeVin.
tre blocurile din OM., este in activitate pe sprijinirea proceşu- aspectele concrete ale exploa­ Χ bibliotecă un ajutor, /preţios fetinţe dgşpr.e î,Uiff|ă BOU.ă ă' t>.
In bugetul local al sfatului
popular orăşenesc Brad mai
intră şi veniturile din impozite,
chirii, taxe pentru pieţe, taxe
fi folosită în scopul gospodăririi
oraşului. Pentru oraşul Brad
toate aceste venituri, care se a-
daugă la bugetul anual, se ri­
bani, sfatul popular al oraşului
a reuşit ca pînă în prezent să
termine construcţia şcolii ele­
mentare din satul Tudorăneşti,
să împrejmuiască şcoala elemen­
scă o stupină pentru întovără­
şirea apicolă din satul ,Valea
Bradului şi altele.
Comitetul executiv al sfatului
popular orăşenesc a acţionat în­
să destul de slab pentru reali­
zarea bugetului anual Ia veni­
turi, Astfel pînă la data de 1
iunie din totalul veniturilor pla­
nificate de 2.166.600 lei nu s-a
realizat decît 671.429,88 lei,
ceea ce reprezintă abia 34 la
sută. Tovarăşii de la Brad au
rămas foarte mult în urmă cu
încasarea taxelor pentru cons­
trucţii realizînd pînă în prezent
doar 800 lei din cei 13.000 lei
cît este prevăzut. In aceeaşi si­
tuaţie se găsesc şi încasările,
taxele de spitalizare, impozitele
pe clădiri şi altele. Acest lucru
trebuie să dea de gîndit comi­
cu mai multă hotărîre în acea­
stă direcţie deoarece timpul este
foarte înaintat, iar problemele ce
trebuie rezolvate cu ajutorul fon­
proprii nu pot suferi nici o a-
mînare.
I. MANEA
străzii I. V. Stalin şi a început
construirea de drumuri in carti­
erul de locuinţe muncitoreşti de
la Ohizid.
In curînd, toate propunerile
care se pot executa din resurse
locale, ca şi cele prevăzute in
bugetul sfatului orăşenesc pe
acest an, vor fi gata. Aceasta do­
vedeşte odată mai mult, că or­
ganele noastre de partid şi de
stat acordă o mare atenţie pro­
punerilor pe care le fac cetă­
ţenii.
Activitatea artisticei - culturală
ce se desfăşoară astăzi în ţara
noastră face parte integrantă
din munca de educare a oame­
nilor muncii în vederea îndepli­
nirii cu mai mult succes a sarci­
nilor puse de construcţia so­
cialistă.
întreaga activitate culturală
trebuie să aibă ca scop mobi­
lizarea celor ce muncesc Ia în­
făptuirea sarcinilor de producţie,
să servească la educarea patrio­
tică. De aceea, sc cere ca mun­
ca culturală să fie cît mai strîns
legată de problemele de produc­
ţie ale întreprinderilor noastre,
să popularizeze rezultatele bune
şi să combată fără cruţare anu­
mite aspecte negative ce se mai
întîlnesc în activitatea de zi cu
zi a întreprinderilor şi instituţi­
ilor.
Un rol important în munca
culturală îl au cluburile munci­
toreşti. Datorită activităţii multi­
laterale ce se poate desfăşura
în cadrul cluburilor, acestea con­
stituie pîrghii de seamă ale
muncii de educare desfăşurată de
partidul nostru.
In Valea Jiului ca de alt­
fel în întreaga ţară ¦— funcţio­
nează cluburi pe lingă fiecare
timp desfăşoară o activitate sa­
tisfăcătoare este cel de la Ani­
noasa.
Clubul sindicatului minier din
MUMüB s m i A m m h ü i Nr. 1084
B r i g a d i e r u l c o l e c t i v ei TEHNICĂ AVANSATĂ -
mijise important pentru creşterea
Aurel a lui Garaşca — aşa vişti, a pornit la o muncă or- ifiot tu ţ&ipddăpla colectivă. producţiei de cărbune
îl cunosc oamenii din sat pe ganizată. In primul an au ob- ¦ftecoltdba mari obţinute la
brigadierul colectivei „6' Mar- ţinut peste 2,400 kg. gria la kd&tar depăşesc cu regularitate ln anul acesta, In Valea Jiului, s-au Ştefan şi pentru exploatarea mai ra­
tie” din Turdaş. Voinic, sprin- ha. Nu e puţin, dar. a lţi pe cele ale individualilor. An f&cut pafi serioşi In tatroducarea teh­ ţională a etratelor 5,17 şi 18. Proiec­
cenat, cu părul de an cresc ve­ nicii itol, a iqetodfljlîw noi de muncă t a ţ i i şl constructorii mineri din Valea
ca „pana cor­ niturile colec- ţi a utilajelor de mare productivitate 'Jiului lucrează actualmente la proiec­
bului", Aiurel tmî^tilor oaloa- ta subteranul minelor de cărbuni. Ex­ tarea unor noi maşini de mare pro­
are ceva în el iiga ziM-mttncă tragerea ta afara sarcinilor de plan ductivitate.
cu care atra­ fiind exprimată pe primele 5 luni ale anului a celor Minerii din Valea Jiului aplică cu
ge oamenii: o în cifre des­ B&68B tone de cărbune cocslftcabll şl încredere aceste metode noi de mun­
inimă deschisă, tul de mari. A- energetic, creşterea însemnată a ran­ că deoarece văd în cîştigurile sporite
damentelor muncii Ini abataje şl redu­ p* oare le primesc, avantajele folosi­
gospodar bun, nul trecut de dl<- cerea substanţială a- preţului de cost rii lor. Pentru stimularea brigăzilor
priceput in ale aâ, tn gospodă­
agriculturii şi ria colectivă din stat an grăitor exemplu tn această dl- oare aplică armarea cu bolţari la mina
mai ales, cu­ Turdaş valoarea recţft. îndrumate şl ajutate efectiv de Petrila, s-au plătit numai în luna apri­
noscător al pro­ zilel-muncă a organizaţiile de partid, de tineret şl lie peste 38.000 lei.
blemelor lucră­ fost evaluată la slndloale, cadrele tehnice, Inginerii şl Anul acesta s-au făcut paşi însem­
rii pămîntului 70 lei. to ţi tehnicienii din Valeia jiului, vădesc o
pe tarlale întin­ colectiviştii suit preocupare tot mal atentă faţă de in­ naţi în ceea ce priveşte mecanizarea
se. troducerea şl extinderea metodelor Îna­ minelor din Valea Jiului. Cu toate a-
mulţumiţi de eestea, condiţiile şi posibilităţile exis­
In 1956, cînd rezultatele mun­ intate de tfiiincfi şl faţă de folosirea tente flu sînt încă folosite pe deplin.
s-a înscris în cii lor. noilor utilaje şi mecanisme. Se mai observă o oarecare rezervă din
colectivă, colec­ Pentru munca Sînt în general cunoscute rezulta­ partea unora dintre ingineri şi tehnici­
tiviştii l-au pro­ sa, Aurel al eni în ce priveşte aplicarea şi extin­
tele bune obţinute de cele peste 200 derea a noi metode şi utilaje. Aceas­
pus şi l-au ales lui Garaşca, bri­ de brigăzi miniere oare aplică Iniţia­ tă rezervă este cauzata în bună măsu­
tiva brigăzii minerului Mihal Tucacluc ră din cauza unei slabe aprovizionări
brigadier. Pre­ gadierul colec­ de ia mina Aninoasa, Aplicîrid Ou a locurilor de murtcă cu cele necesare
succes această iniţiativă, brigăzi cum cft şi a defectelor mecanice destui de
şedintele gospo­ tivei „6 Mar­ sînt cele conduse de Dumitru Vascul frecvente.
şi Ion Steţ de la mina Uricani, obţin
dăriei, un om Brigadiedul Aurel Caraşca alături ?e colectiviştii losif tie“ din Turdaş, lună de lună randamente cu 2,500- Din partea cadrelor tehnice este ne­
în vîrstâ, dar Bartok şi Eugenia Gavriloi evalutad recolta de grîu. este unanim 2,800 tone pe post mal mârl decît cele cesar să existe o mai mare preocupa­
apreciat de colec- planificate .La mina Aninoasa, de re pentru aplicarea metodelor înainta­
care se ţine încă te. In acest sens, este birte venită şi
bine, in numele familiilor de p rin muncă perseverentă insă, tvoişti, iar 'Medalia Muncii, unde a pornit iniţiativa, randamentele vâ trebui urmată chemarea ingineru­
obţinute în iuna mai de brigăzile lui lui Emil Muru de ia Petrila, făcută la
noi colectivişti i-a încredinţat ce nu se poate realiza, primită recent, vorbeşte de la CrTstea Aurel, Nicoiae Musznal, Praţa
funcţia şi printr-o strîngere Brigadierul, om priceput a sine despre rezultatele muncii
prietenească ie mina - a merm colecU„Y t t sa a- sede. N. CAZAN
transnlis şi dorinţa tuturor: ^ ce avansate -
„dneulm,aat.ii.nelucA,ruurreil b. unŞcei. As.ăureal,ves-ma t,ura cereal,el,or. N-a 1fost s..că- Gherasim, Vasile Mănăilă şi Mihai consfătuirea brigăzilor de tineret, în
Tucaciuc, sînt cuprinse între 8,5 tone scopul aplicării noilor metode. Folo­
ţinut de cuvînt. “ Pat din atenţie nici o clipă Pebeclaşulegaului pe post şi 10,8 tone pe post. La fel sirea largă a armării cu alte materi­
se poate vorbi despre multe brigăzi ale în afară de lemn, a noilor meca­
...Anii trec. Pricazul, cu cea faptul că aplicarea la vreme de la Lupenl, Vuloan, Petrila sau Lo- nisme, a metodelor de muncă bazate
nea, unde randamentele în cărbune pe o mai bună organizare a muncii,
mai puternică gospodărie co- a îngrăşămintelor artificiale şi I
lectivă din regiune, era abia a cs[or naturale, este un factor îmbinate cu introducerea în practică
a inovaţiilor şi raţionalizărilor vor duce
la o aruncătură de braţ. Dorin¦ mTe hotăriste soarta recolteL De multă vreme ţăranii mun­ sporesc de la o zi la alta. La mina ia creşterea necontenită a producţiei
citori din Uricani şi Cîmpul lui Uricani de exemplu, numai în decurs de cărbune.
ţa de a obţine aceleaşi recolte - , . , ., Neag nutreau glndul de a se de 3 luni, randamentul pe mină a
şi chiar mai bune decît cei din De asemenea, întrebuinţarea uni in întovărăşiri zootehnice. sporit cu mai bine de 100 kg. pe post, Cercurile A.S.I.T. de la exploatările
Vizitarea întovărăşirii din co­ ca urmare a aplicării acestei iniţiative. Văii Jiului au în privinţa aceasta un
Pricaz, a dat aripi brigadierii- mijloacelor mecanizate a fă­ muna Marga, din regiunea Timi­ deosebit de important rol. Prin stu­
şoara, de către o delegaţie de Tehnicienii şi inginerii din Valea diile şi cercetările membrilor ior se
tu l Alături de ceilalţi colecti- cut ca munca să fie tot mai cu ţărani muncitori din Uricani şi Jiului susţin eforturile muncitorilor mi­ pot crea condiţii pentru extinderea
Cîmpul lui Neag, le-a demons­ neri şl prin extinderea metodelor a- metodelor tehnice înaintate. îndrumate
Lisla lucrărilor apărute la trat în mod practic superioritatea vansate de muncă. In scopul reducerii şi controlate mai activ, cercurile
Editura Politică în aprilie 1958 creşterii în comun a animale­ consumului de lemn, la mina Petrila, A.S.I.T. pot să se situeze ia înălţimea
lor. Pe lingă aceasta, comuniştii in galeriile sectorului II, se foloseşte cerinţelor procesului de producţie. Este
armarea cu inele de bolfari din beton,
iar în două abataje din sectorul IV al
— K. MARX : Capitalul voi. II — (ediţia Il-a) 592 pag. din cele două comune, cit şi ac­ minei Vulcan s-a inirodus de mal nevoie în special să fie activizate şi a-
tiviştii sfatului popular raional
— 17 lei. au desfăşurat o susţinută muncă jutate cercurile A.S.I.T. de la minele
— K. MARX — F. ENGELS : Opere voi. 2 — 756 pag. politică de lămurirea ţăranilor mult timp armarea cu stîipi metalici Lonea, Aninoasa şi Vulcan, unde ac­
mici, fabricaţi în Valea Jiului. Tot <a tivitatea cercetătoare este sub nivelul
- 16 Ici. muncitori pentru a se înscrie în sectorul II Petrila, folosirea raţională posibilităţilor .
întovărăşirile.zootehnice. Ca ur­ a unei maşini de săpat suitori venită
— GH. GHEORGHIU-DEJ: Pentru consolidarea şi dezvol­ din Uniunea Sovietică, a permis Succesul obţinut de minerii Văii Ji­
tarea sectorului socialist al agriculturii, pentru sporirea pro­
mare a acestui lucru, de curînd săparea unui suitor lung de 50 ului în primele 5 luni din acest an,
arată că aplicarea hotărită a metode­
lor de muncă înaintate, extinderea şi
—- N. STERN : Probleme actuale ale dezvoltării industriei în cele două comune s-au inau­ metri îrt numai 3 schimburi. La folosirea raţională a utilajelor uin sub­
locale de stat — 52 pag. — 1 leu. gurat două întovărăşiri zooteh­ mina Vulcan se aplică de mult timp teran, ajută nemijlocit la creşterea
nice. în Cîmpul lui Neag cele 6 nouă metodă de săpare a suitorilor co­ producţiei şi a randamentelor muncii.
— Munca politică de masă pe şantierele de construcţii (Co­ 15 familii de ţărani întovără­ lectori, propusă de inginerul Petre Va- Pentru aceasta este nevoie ca din par­
lecţia („Din experienţa muncii de partid” ) — 64 pag. — 1 leu. siiescu de la această mină, care adu­ tea inginerilor şi tehnicienilor mineri
şiţi au adus 200 de oi şi o su­ ce anual zeci de mii lei economii. I.a să se depună o intensă muncă ştiinţi­
— P. RADOVAN : Statutul P.M.R. — întruchipare a nor­ mina Lupeni, din strădaniile cadrelor fică cercetătoare, să se deâ o atenţie
melor leniniste ale vieţii de partid (ed. Il-a) 152 pag. — 2,50 lei prafaţă de 7 ha. fineţe, iar la tehnice, s-a născut şi se aplică o me­ deosebită metodelor şi Utilajelor noi
todă eficace pentru săparea puţului
— N. KRUPSKAIA: Lenin ca propagandist şi agitator Uricani întovărăşirea rtuniără
32 pag. — 0,50 lei. 28 de familii, 600 Oi şi 14 ha.
A. L. MORTON : Utopia engleză — 260 pag. — 5,75 lei.
— Din lupta P.C.R. pentru închegarea alianţei clasei mun­ I d e e a s a lv a t o a r e*¦ooo»*oo (Ormore din pag, l-a) folosite în subteranul minelor.
citoare cu ţărănimea muncitoare în bătălia pentru reforma agrară Sinceri să !im, noi nu ne vom mi- i Ing. GH. DUMITRESCU
din 1944—1945 — Studii şi referate monografice — Voi. 2 —
384 pag. — 7,75 lei. ducerea T.A.P.L. Deva s-ar hotărî ra nici dacă ln scuri timP conducerea | A apărut nr. 211958 al re­
vistei „ARBITRAJUL DE STAT“
— Victoria insurecţiei populare de la 23 August 1944, or­ însftrşit să răspundă la cele trei ar­ T.A.P.L. Deva ¦ne va comunica ce 9 publicaţie a Arbitrajului de
ganizată şi condusă de P.C.R. în condiţiile înaintării Armatei Stat de pe lîngă Consiliul de
Sovietice eliberatoare pe teritoriul Romîniei. Lupta maselor ticole critice (de-şl aceasta e obli­ măsuri a luai pentru înlăturarea lip- i Miniştri, cu următorul cuprins:
populare conduse de P.C.R. pentru instaurarea regimului demo­ gaţie) — dacă într-o bună zi am surilor semnalate tn cete trei a tti-1 EDITORIA L : Consfătuirile
crat-popular (6 m,,.tie 1945) (Colecţia „In ajutorul celor ce organelor arbítrale regionale si
urmează cercurile de studiere a istoriei P.M.R.” ) — 56 pag. — primi Ia redacţie o adresă prin care cote critice apărute. Pină atunci însă, ţ ministeriale din anul 1958. S.
70 bani. să ni se comunice că, îrllrucît nu au BAVER: Reglementarea rela­
nici un ospătar cu mustăcioară, ar- credem că e bine — nefinînd seamă t ţiilor contractuale intre între­
— A. ŞTEFANIU — I. BIANU : Cu privire ia perioada de
trecere de la capitalism Ia socialism, în R.P.R. (în limbile ma­ de prestigiul nimănui — ca numele *
ghiară şi germană).
ticolul nu-i just, sau lă T s p ă ta n d ln ospătarului necinstit să fie cu n oscu ţii
cauză a fost aspru pedepsit: i s-a se m m e?te Silviu Truţă. ¦
ridicat pe un timp oarecare dreptul
de a purta mustaţă, Deci aviz amatori I Atenţie la no- ¦¦¦*
tete de plată t
<$*O -< > <L>-<L> -<>¦ prinderile comerţului CU ridica­
ta din sistema Ministerului Co­
M UNCA CULTURALA neretului patriei noastre“, „Res­ merţului şi unităţile cooperatis­
pectarea N.T.S.”, „Metode noi te, precum şi întreprinderile şi-
strîis legată dî prcblemele producţiei în exploatarea zăcămintelor u- organizaţiile comerciale de stat
tile“, „Găile reducerii preţului cu amănuntul. I. CONSTANTI-
lui de producţie. Conferinţele ce tării miniere şi din comună, pro- în munca lor, lucru ce a făcut de cost“ etc. NESCU : Dreptul la acţiune in
se organizează, emisiunile de la gramul brigăzii artistice de agi- să li se dezvolte gustul de a citi, cadrul contractului de livrare in
staţia de radioamplificare, pro­ ta te de la Aninoasa se bucură fiind astăzi cititori de frunte ai Privind toate laturile activi­ tranzit organizat. NOTE-CO-
gramul brigăzii artistice de a- de mult succes. bibliotecii, Printre aceştia se nu­ tăţii clubului sindicatului mi­ M E N TAR I!: Unele probleme re­
gitaţie tratează probleme legate mără tov. Francisc Vancea, A4oi- nier de la Aninoasa, se poate zolvate în practica arbitrală din
de extinderea metodelor înainta­ Folosirea staţiei de radioam­ să Puşcău, Voicu Stanciu şi constata Ca acesta desfăşoară anul 1957. HOLSZKY OAVRIL:
te de muncă, creşterea produc­ plificare în scopul muncii de e- mulţi alţii. o activitate mulţumitoare, îşi a- Contribuţii la stabilirea lipsu­
tivităţii muncii, întărirea disci­ ducare constituie de asemenea xează activitatea pe sprijinirea rilor cantitative si calitative. —
plinei în muncă, reducerea pre­ un mijloo important de mobi­ Biblioteca clubului este bine procesului de producţie ceea ce INSTRUCŢIUNI' date de Pri­
ţului de cost al cărbunelui. lizare a muncitorilor şi tehnicie­ înzestrată cu tot felul de cărţi dovedeşte că tovarăşii din co­ mul Arbitru de Stat. PRACTICA
nilor la lupta pentru îndeplini­ tehnice din domeniul mineritu­ mitetul de întreprindere şi con­ ARBITRALA: decizii ale Pri­
Brigada artistică de agitaţie, rea planului de producţie. Zil­ lui, ceea ce face ca zi de zi să ducerea clubului au înţeles pe mului Arbitru 'de Stat şi hotărî-
prin programele sale, populari­ nic prin staţie se arată succe- crească numărul cititorilor. Nu­ deplin rolul clubului. ri ale organelor arbítrale. LE­
zează iniţiativa brigăzii de mi- sele obţinute, se critică lipsuri mai în luna mai numărul citito­ G ISLA ŢIE : Decretul privitor la
neri condusă de Miiiai Tucaciuc', le, s^ dau indicaţii pentru îm rilor a crescut cu aproape 300. La buna desfăşurare a muncii prescripţia extincţia ă.
popularizează într-o formă ar- bunătăţirea muncii. Programul au contribuit tovarăşi ca Itiliu
tistică atrăgătoare, rezultatele staţiei de radioamplificare cu- Activitatea bibliotecii ar putea Crişan, Emerik Lany, Gheorghe Aport«! tinerilor mineri
bune obţinute de brigăzile frun- prinde şi probleme referitoare la fi şi mai bună dacă tov. Ioan Mihăilă şi alţii. De asemenea
taşe cum sînt cele conduse de respectarea N.Ţ.Ş., la combate- Stelian — bibliotecar — ar legătura care există între co­ La întreprinderea minieră
tov. Aurel Gristea, Gherasim rea indisciplinei. Această staţie misiile secţiilor sindicale şi res­ Barza, cea mai mare parte a
muncicu mai multsimţ de răs ponsabilii cu munca sindicală muncitorilor care lucrează în
Praţa, Vaier Liciu ş.a. susţine îndeaproape desfăşura'' pundere. Tov. Stelian însănu^se din cadrul grupelor sindicale subteran sînt tineri care au o
rea întrecerii sociali ’e, precum preocupă de popularizarea căr­ face ca la activitatea Clubului bună calificare profesională. Ti­
Pentru combaterea aspectelor şi toate acţiunile ce se între­ să fie atraşi tot mai mulţi oa­ nerii de aici lucrează organizaţi
negative, brigada satirizează prind în direcţia creşterii pro­ ţilor, de organizarea de recen­ meni ai muncii. în 41 brigăzi de producţie, Ma­
prin versuri, cîntece, dialoguri, ductivităţii muncii şi reducerii zii, neglijează concursul „Iubiţi joritatea brigăzilor au luat fiin­
pe cei cari au atitudini înapo­ preţului de cost al cărbunelui. cartea“ lăsînd lucrurile să Recent comitetul de întreprin­ ţă în ultimul timp.
iate faţă de muncă. Aşa de e- meargă mai mult de lă sine. dere a analizat activitatea cul­
xempîu, de curînd programul Biblioteca clubului joacă un Este datoria comitetului de în­ turală desfăşurată şi a preconi­ Aportul acestor tineri în pro­
treprindere, a conducerii clubu- zat măsuri pentru ridicarea ni­ cesul de producţie esle destul de
velului ei.
Luptînd pentru traducerea în
viaţă a celor propuse şi mer-
pînă acum, se va reuşi ca' la unde lucrează brigăzile de tine­
se găsesc cărţi care ajută la ret au adus o mare contribuţie
la combaterea absenţelor nemo­ ridicarea nivelului profesional In cadrul clubului s-au orga­ mina Aninoasa munca culturală la realizarea sarcinilor de plan.
tivate, la combaterea risipei şi şi cultural. . nizat mai multe conferinţe de Să deă rezultate şi mâi bune
nepăsarea unora faţă de calita­ cultură generală- său pe teme de în sprijinirea luptei minerilor Ca preţuire a muncii desfăşu­
tea lucrărilor şi producţiei. Mulţi muncitori de la mina pentru a'-şi îndeplini cu cinste rate un număr de 200 tineri au
fost declaraţi fruntaşi îti pro-
P. 0.