Page 43 - 1958-06

V f. 1084 V R U M V E :s m i A L I S m i Ü l WPBBBS8BP8BS Pda. 3
ragffiwaaim!
Pregătirea ¦agape«— ai
vară
temeinică a campaniei de

sarcina de marc însem nătate

Erijo deosebiţi pentru pregătirea A mâi rămas puţin timp pînă cînd pe tarlalele întinse ale gospodăriilor de stat, ale Situaţia reparaţiilor este

campaniei de vară gospodăriilor colective şi în to v ă ră ş irilo r, pe ogoarele tiranilor individuali, culturile de cereale buna, dar a mai rămas
vor da în pîrgă. Orzul a şi început să se îngălbenească în multe locuri. Secţia din Galda de
Jos a G.A.S. Alba Iulia are lânuri de orz în care peste cel mult o săptămînă va începe seceri­

Convorbire cu tov. Ilie Chîşerău directorul şul. De asemenea gospodăria de stat din Orăştie, precum şi multe gospodării colective au la- cile ceva de făcut
S. M. T. O R A Ş T I E fiiiri de orz câre âU început să îngălbenească.

Insămîrtţate lă timp şi în bune Condiţiuni agrotehnice şi pe urmă îngrijite bine, culturile

0 n rol deosebit de important în vizuirea tractoarelor şi două echipe de grîu, secară şi orz se arată frumoase şi promit recolte bune în cele mai multe locuri. După S.M.T.-‘urile au un rol important în curea nu stau bine cu revizuirea trac­
realizarea sarcinîl&r din diferitele cam* pentfu fepafârea plugurilor şi modifi­ evaluările făcute în lan, la G.A.S. Alba iulia sînt tarlale care vor produce peste 2.500 kg. ce priveşte reuşita campaniei de strîn- toarelor. Conducerile lor trebuie să ia
panii agricole, revine S. M. î.-urilor. carea ramelor pentru a fi adaptate la gere a recoltei. Lor le revine sarcina de îndată măsuri pentru a grăbi a*
Gum campania de strîngerea recoltei 5 brăzdare. între echipe â fost orga­ grîu la hectar. de a recolta cu mijloace mecanizate ceastă lucrare. Batoze, secerători şi
j,bate la uşă”, ne-am adresat tov, nizată întrecerea pentru lucrările de Interesul fiecărui muncitor de la G.A.S. şi S.M.T., al tiecăru! colectivist, întovărăşit şi suprafeţe mari de păioase în G.A.G. alte maşini mai au puţine de reparat
Ilie Ghişerău, directorul S.M.T, 0răŞ' cea mai bună calitate. şi îri întovărăşiri şi de a treiera cea şi există garanţia că pînă la 20 iunie vor
tie, pentru a ne face cunoscute m ă­ ţăran individual, este de a aduna o recoltă bogată, de a înlătura toate pierderile. Condiţia prin­ mâi mare parte a cerealelor, atît în
surile luate în vederea executării lu­ Greutăţile în desfăşurarea lucrărilor cipală pentru prevenirea pierderilor este adunatul şi treieratul recoltei Ia timp. După unele cal­ sectorul socialist, cît şi în cel Indi­ fi reparate şi acestea. După cum se
crărilor la timp şi în bune condiţiuni, — provocate de lipsa de aprovizionare cule s-a cbiistatât că atUhci cînd recoltatul se fâce cu întirziere, cînd treierişul se amînă, pier­
o,; piese de schimb i* au fost înlă­ derile în recoltă se ridică la 300-400 kg. boâbe la ha. şi chiar mai mult. Să presupunem că în vedo, situaţia nu este rea. Acest lucru
cazul cînd nu se recoltează la timp, sau se pierd multe boabe din cauză că maşinile cu care
se recoltează nu sînt bine puse la punct, pierderile la ha. se ridică la 300 kg. boabe. Aceasta nu ar trebui să-i mulţumească totuşi

ÎNTREBARE: Vă rugăm să ne spu*- turate, avînd sprijinul întreprinderilor ar însemna ca lasuprafaţa cultivată cu păioase de toamnă în regiunea noastră, pierderile să $ vidual. In acest scop S.M.T.-urile au pe tovarăşii din conducerile S.M.T.-uri­
neţi ceva despre stadiul în care se „30 Decembrie" Gugir şi Combinatul fost înzestrate cu combine, batoze, lor. Reparaţiile principale au fost fă-<
găseşte S.M.T. Orăştie în ce priveşte siderurgic Hunedoara, Care de altfel se ridice la peste 20.000.000 kg. boabe, adică peste 2.000 vagoane. \ tractoare, motoare electrice, cu diferite cute, ce-i drept la maşinile declarate
pregătirea campaniei de vară ? ne patronează. Aceste întreprinderi tipuri de maşini şi alt utilaj. gata de reparat. Dar dacă te uiţi bine,
ne-au pus la dispoziţie materialele de Pierderile de acest gen, pot şl trebuie sa fie înlăturate. Experienţa anilor trecuţi ne în- > observi că ia unele secerători-lcgătorl
RĂSPUNS : Pentru conducerea S.M.T, Strictă necesitate: rulmenţi, şuruburi, Intrucît cu acest utilaj s-a lucrat
şi organizaţia de bază de partid din v^ţă că atunci cînd maşinile şi uneltele cu care se lucrează în campania de recoltare sînt bine

reparate şi puse Ia punct, cînd recoltatul începe la timp şi munca este bine organizată, lucră­

rile nu întîrzie, iar pierderile sînt neînsemnate.

S.M.T. pregătirea pentru bătălia de oţel exagon. Pe lîngă acest sprijin Concluzia este deci că fiecare tractor, IdComobilă, batoză, combină, secerătoafe-legătoare, şl în ariii trecuţi, este necesar să lipseşte cîte o paletă, alte palete sînt

strîngerea recoltei â constituit de cît- material am fost ajutaţi CU oameni de fiecare maşină şi unealtă, să se repare cu grijă şi răspundere, să se încerce cum funcţionează fie temeinic revizuit şi reparat. Repa- strîmb'e, există şuruburi hestrînse etc.
va titflp şi cortslitdîe şi acum proble­ specialitate: tîmplari, mecanici de ba­ pentru ca atunci cînd e timpul* să se poată lucra Cu ele din plin* rea utilajului necesar lucrărilor de Şi la batozele repárate mai esté de
ma nr. 1. Avînd experienţa diferitelor toze, etc. recoltare va trebui să fie gata pînă făcut totuşi cîte Ceva. Toate aceste
campanii, ştim că' măsurile luate la In această pagină sînt redate unele aspecte din preocupările organizaţiilor de partid, ale cel tîrziu la 20 iunie. Nu s-ar putea mici defecţiuni, socotite „nimicuri“ tre­
timpul potrivit asigură baza rezulta­ Rezultatele mlificii noastre pînă a- sfaturilor populare şi ale unităţilor socialiste din agricultură faţă de pregătirea campaniei de vară.
cum sînt mulţumitoare şi nădăjduim

tele* pozitive. Pe baza unui plan de să Cbţinem altele şi mai bune. spune că conducerile S.M.T.-urilor din buie înlăturate acurit îri staţiune, pen­

acţiline întocmit de noi, s-a trecut la ÎNTREBARE: Ce măsuri aţi luat Pînă cînd se mai regiune, nu s-au preocupat de această tru a se evita cazurile din anii trecuţi
problemă. Acest lucru se poate vedea cînd pentru „nimicuri" de acest fel
revizuirea utilajului şi fflaşinilbr agri­ pentru instruirea muncitorilor care vor aşteaptă cu reparatul de altfel din situaţia reparaţiilor. La 10 secerătorile, batozele sau tractoarele
iunie muncitorii de la S.M.T. Miercu­ au stat în multe locuri ore şi chiar,
cole-, procurarea pieselor necesare. deservi agregatele în campania de tractoarelor rea aveau reparate şi recepţionate 26 zile întregi fără să poată lucra.
de batoze din cele 31 planificate, iar
Rezultatele? Din numărul de 10 vară ? şt batozelor P din cele 43 tractoare erau revizuite 21. Comisiile de recepţie au datoria de
Combine aveau reparate 9 din 10, iar a manifesta maximum de exigenţă
combine pe care le avem, 8 sînt deja RĂSPUNS: In S.M.T. au fost or­ In sectorul individual nu e- secerătoriie-legători şi motoarele elec­ faţă de calitatea reparaţiilor şi de a
xistă secerători-Iegătofi sau co­ trice au fost terminate de reparat. nu recepţiona nici o maşină şi nici un
reparate — în stare bună de funcţio­ ganizate dotla cursuri de specializare : sitori, decît puţine tractoare şi tractor dacă nu se altă în perfectă
batoze. Aşa stînd iucrurile, se La aceeaşi dată, S.M.T. Alba mai stare de funcţionare. RecepţiOnarea sub’
nale. Batoze mai avem de reparat unul pentru batoza ri, altul pentru mî- pare că sfaturile populare co­ avea de reparat 6 batoze, două sece- rezerva că micile defecţiuni yor fi în­
munale şi chiar organele agrico­ rători-legători, o combină, 4 motoare lăturate ulterior, este b practică dăună­
numai 4 bucăţi, Secerătorile-legători iluitorii de seCerători-legători. Pe lîn­ le de la comune, se ocupă mai şi de revizuit 26 tractoare. toare care trebuie combătută ri înlă­
ptiţih de reparatul acestor ma­ turată.
şi motoarele electrice — la număr 23, gă oamenii care lucrează la noi în şini, necesare lucrărilor din cam­ Atît S.M.T. Alba cît şi S.M.T. Mier-:
pania de vară. In multe comu­
şi respectiv 31 — sînt în stare de S.M-.T. au foSt invitate Conducerile ne din raionul Orăştie,. unde e-
xistă proprietari de batoze şi
funcţionare. gOSpcdăriilOr agricole colective pe care tractoare, reparatul acestora este
neglijat. Aşă, de exemplu, în
Mai slab ne prezentam cu revizuirea le deservim să trimită cadre dintre co­ comuna Gugir, cei doi proprie­
tari de batoze, (Sîmion Mariş
tractoarelor, unde din cele 83 avem lectivişti, care s ă 1fie iniţiaţi în pro­ şi Gheorghe Lupu) nu s-au în­
grijit nici pînă la această dată
doar 38 bucăţi revizuite. Munca noastră blemele. acestea, Şi credem că atît să-şi repare tractoarele şi ba­
tozele. Aproape aceeaşi situaţie
este însă astfel organizată, îneît lâ 1 iulie gospodăria din PriCdz, Spini, Ilia, există şi în comuna Romos. Din
cele trei bătoze Şi trei tractoare
a.c. să asigurăm deplasarea maşini­ Bretea MUreşariă şi Berii), Care anul (proprietari: Dăhîlă Nistor, Io-

lor îri centrele stabilite de comun a- trecut nu &u trimis mînuitorii de a- si! Ilîasă şi Vasile Berian), nu

ccrd cu sfaturile populare în raza că­ gregate la instructaj, anul acesta vor s-a reparat decît un singur trac­

rora acţionăm, urma exemplul celor din Vittereâ, Şibot Batozele sînt gata pentru a începe treierişul tor. Intr-un ritm mult încetinit

ÎNTREBARE: Cum aţi organizat şi Turdaş şi vor trimite colectiviştii ------- r: <>0

munca în S.M.T., de unde aţi procu­ care vor deservi agregatele pentru a

ra 1 piesele necesare, cunoscînd că ba­ fi instruiţi în staţiune, atît teoretic cît Steleniucşi echipa sa N -A S O S IT A D R E S A D E L A R A IO N

za de aprovizionare din Sibiu nu prea şi practic.

v-a ajutat în direcţia aceasta ? Gu măsurile luate şi mai ales prin Şi fiindcă n-a sosit adresa de măsuri pentru acest lucru, ba­
la sfatul popular raional, in le tozele nu s-au reparat singure.
RĂSPUNS: Muncitorii din S.M.T. au aplicarea lor, sperăm să fim la înăl­ 10 baioze reparate, o combină, cel mai buni muncitori din S.M.T. ©- gătură cu pregătirile pentru (Şi nici o minune nu va putea
pompé de injecţie puse la pulid. Sint răştie. Nu Mat vorbim Că peni1:1 a- strîngerea recoltei, nici la Sfatul repara batozele, dacă n-are cine
fost organizaţi în 9 echipe pentru re­ ţimea sarcinilor care stau în faţa realizările de pină acum ale lui Sie'- ceşti harnici muncitori, echipa lili A- popular comunal din Săsciori, ra­ pune mina).
leniuc şi ale ortacilor din echipă. ron Dămian, óri a JUi Fraricisc Szabo ionul Sebeş, nu s-a luat nici o
pararea batozelor, 8 echipe pentru fe­ Ş.M.T. Orăştie. (care rămtn departe în Urmă, ca ur­ Se gindeşte probabil tehnici­
Lucrător destoinic Steleniuc ăslă. mare a lipsei de organizare a Muncit măsură pentru revizuirea şi re­ anul agricol de la Săsciori, că
--------------------- iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii--------------------- - Ntl vrea şi nil poate să se laie a fi in echipă, ori a Motivărilor „că nu le pararea maşinilor ce urmează a pe căldurile astea, este greu să
depăşit la lucru de altcineva. In cam­ place la batoze") na constituie un ad­ fi folosite la muncile de vară. pui mina să faci un lucru. Ga el
întărirea disciplinei in muncă - pania de primăvară ta fel a făcut. S-a versar periculos în ce priveşte întrece­ probabil gindeşte şi tov. preşe­
menţinut mereu fruntaş. Acum repetă rea. D e ! Oamenii se gîndesc că
condiţia de seamă pentru realizarea „figura". A avut p i mină pentru re­
parat (după plan) 9 baloze. El şi cu Să vedeţi echipă lai Sleleniuc la lu­
sarcinilor

tii fiecare S.M.T. există nume­ paciul“. Tot „cîrpâci" îi spun loan Jele, clin aceeaşi echipă, au rea­ cru. U ndi ăU pus oamenii mina se se desfăşoară reparaţiile la ba­ este mai bine şi mai comod să dinte şi secretarul sfatului popu­
roşi mecanizatori care, dau do­ mecanizatorii şi lui Lăcătuş Lu­ lizai 10 batoze, o combină şi acestea toze şi tractoare şi în comunele: stai in birou şi să aştepţi hirtii lar comunal din Săsciori. De-asta
vadă de disciplină în muncă, ca­ dovic care de asemenea obiş­ doar cu... B zile înainte de termen. cunoaşte. Lucrai este din cel mai bun, Blandiana, Foit, Geoagiu şl o- de la sfatul raional decît să-ţi
re sînt pătrunşi-de simţul dato­ nuieşte să facă lucrări de mîn- Nu-i lucru puţin să desfaci In mărun­ raşul ©răştie. baţi capul cu măsuri practice, n-au luat nici o măsură pentru
riei şi ai conştiinciozităţii. Prin­ tuială. taie o batoză, să-l Scoţi „Caii", să tiMpal esle folosit la maximum, ma­ care să asigure succesul campa­ pregătirea campaniei. Şi aces­
tre aceştia se numără mecanicul iei la rtnd fiecare rulment, să tnlocu- Pînă la începerea campaniei niei. tui motiv i s-a adăugat şi cel
agricol Bucur Prip, mecanicul Lipsă de disciplină şi de in­ ieşti pe cei uzaţi. Aslea nu Se pol terial neirOsit fără rOsl. Ce mal vreţi? de recoltat şi treieriş a mai ră­ enunţat la început: n-a sosit a-
A'larcheli Rudolf care a lucrat la teres în muncă se manifestă şi face Cit baţi din palme. Adăugaţi apoi mas puţin timp'. Acest lucru Im­ La Săsciori, in comună, cele dresa de la raion.
reparatul batozelor, mecanicul la tractoristul Dan Damian ca­ controlul tobelor, înlocuirea şinelor Acestea sînt noi atribúle care se a- pune ca organizaţiile de partid două batoze (proprietate a lui
Gautner Glimar care a lucrat la re lucrează în brigada perma­ uzate, verificarea druhăitorului, „lupta" şi staturile populare comunale loan Bogdan) se găsesc in sta­ Să nu ne pomenim că intr-o
reparatul secerătorilor - legători cu vuiturile mari şi mici şi pe lingă doagă echipei Iul Steleniuc. Şi ştiţi din raionul Orăştie să se ocu­ rea in care au rămas din cam­ bună zi la Sfatul popular din
şi mulţi alţi mecanizatori de nentă din Daia. De la el s-au asta mai puneţi şi recondiţionarea U- pe mai temeinic pentru termina­ pania de recoltare a anului tre­ Săsciori vom găsi o inscripţie:
la S. M. T. Miercurea. Evident molipsit şi ceilalţi tractorişti nor piese care lipsesc S.M.T.-ului de Cine-s admírale nial Piuit ă i este rea reparaţiilor la timp şi în bu­ cut. Ele necesită anumite repa­ „campania de vară nu are ce
este Că aceştia au reuşit să-şi din brigadă. Aşa poate fi expli­ (suporţi de rulmenţi, axa de la cai şi ne condiţiuni. raţii. Şi fiindcă nu s-au luat căuta la Săsciori fără adresă de
realizeze înainte de termen sar­ cat faptul că revizuirea tractoa­ tobă), toate lucrări care se cer a fi succese? De Un puşti, Gheorghe Man- la raion".
cinile de plan din campania de relor şi executarea unor mici ejecútale cu atenţie şt migală pentru
reparaţii. reparaţii la maşinile cu care a nu provoca Surprize în timpul lucru­ leona, nepotul şefului 'de echipă, care
este dotată biigadâ sînt tărăgă­ lui.
Rău este însă că exemplul nate. abia a terminal şcoala şt vrea să de­
lor nu e urmat de toţi mecani­ — Né lăsăm Ioanei
zatorii din staţiune. Despre trac­ Numărul mecanizatorilor chiu­ vină muncilor fruntaş in S.M.T,. O-
toristul David Mi hai se spune — Nici in ruptul capului Steleniuc/
prin staţiune că ştie numai să langii şi indisciplinaţi este, ce-i Acestea sini dialoguri m id, pe care răştie. -'•-r-i-.
strice tractorul, dar de reparatul drept, mic la S.M.T. Miercurea. doar rar le auzi in timpul lucrului, a-
lui nu se îngrijeşte. In aceste Ar putea să nu fie însă nici a- colo in aleller unde lucrează Steleniuc Întocmai ca ancKlal său!
zile, cînd cea mai mare parte a cei puţini care sînt, dacă orga­ şl echipa lui. Buna Organizare ă mun­
mecanizatorilor dau zor cu re­ cii, achitarea Conştiincioasă de sarcini >1——... ..¦¦¦ "¦¦iii ¦' wí'i I M I ...........................
vizuirea tractoarelor şi repara­ nizaţia de bază, organizaţia şi dorinţa de a face lucru de cit mai
rea maşinilor, el pierde timpul U.T.M. şi comitetul sindical s-ar bună calitate, acestea caracterizează 0 sifiisf§€csrc Ml G a fa p e n f r u băi V !Miiaa d e r e c o l t a r e
fără rost. Despre loan Luca se ocupa mai bine de educarea me­ Oamenii din echipa care este mereu
spune de asemenea că e un chiu­ canizatorilor şi antrenarea ior fruntaşă în S.M.T. Orăştie. Această HlIllfllilCŞlC 'Am Intrat în curteă gospodăriei a- pus punct şi a „şiers-o" înapoi la care s-au distins şi în campania de
echipă tiu a putut fi W recută nici de gricole colective „Drumul lut Lenin" cimp. primăvară ?
langiu, care nu-i place să lucre­ în întrecerea socialistă, daia prin Constantin Bărbofii de la tractoare, pe nimeni din Sebeş, orientaţi de loviturile cio­
ze. Şi lucrul pe care-1 face nu gazeta de perete şi prin alte nici de Roman Suciu de ia combine, canului care cSheaii riimiC, tnodeiind La magaziile colectivei, miros aparte. Sub un şopron, elevatorul' pentru
e de Calitate. De aceea a fost mijloace de agitaţie ar fi popu­ Datele existente la secţia agri­ fierui ihlOşit. In acea zi, cu căldură paie era pregătii, iar lingă el un se­
poreclit pe bună dreptate „cîr- larizaţi cu regularitate fruntaşii nici de Cornel Doica, socotiţi printre colă a Statului popular raional toridă, ni-ă surprins faptul cum trei Văruiţi proaspăt, pereţii luceau in alb. lector nou-nouţ şi un tribr verificat,
şi realizările lor şi s-ar crea Sebeş, asupra pregătirii în vede­ Oameni puteau suporta căldură focu­ Sacii spălaţi, aşezaţi in rinduială pe aşteaptă doar prilejul de a fi inlrebu-
i ni...?......*...i...ni».>¦« »»* ¦ !m m m jw. *. «. .i i im . totodată o opinie de masă îm­ rea campaniei de recoltare, nu lui din atelierul de fierărie la Care se stinghii. Un ciniar destul de mare, u- inţaie.
potriva leneşilor, chiulangiilor şi sînt în măsură să reflecte o sta­ adăuga şi căldura zilei. Ela pe vre­ leiat pe la „încheieturi', era aşezat
a celor indisciplinaţi. re de lucruri mulţumitoare. mea cînd oameni şi animate căitlau înaintea hambarelor curăţite frumos. Şi, în ţoi acest timp, cînd ne-au
umbră deasă. Aci, la Sediul gospodă­ Peste tot se vedea rrâna unui gospo­ !ost furnizate dalele la atelierul me­
¦—. •—•’ *« •t a» •n•t»o * .. - f 1 1 1 111 111 1 .¦. ¦ ' ' Din cele 52 batoze existente riei, in afară de cei iţei cate lucrau dar bun, care se îngrijeşte ca roade­
în sectorul particular, pînă în la atelier şi un puşti ce trebăluia sub le muncii sale să ţie bine adăpostite. canic şi la cel de fierărie se lacra de
prezent au fost revizuite şi re­ un şopron, ani găsit doar pe brigadierul Magazionierul e un om mai în vîrstă.
parate, tărâ â avea recepţia fă­ ce sosise pentru a rezolva o situaţie, cu Nu se lasă „bălul" uşor. De ce n-ar, zor. Oamenii ne-au spus un singur
cută, abia 35. Din numărul to­ fi aiăiuri de cei mai. buni colectivişti
tal de 22 tractoare, s-au reparat lucra ': -gsUiiem gata "pentru bătălia re-
18; din cele 23 motoare stabile m ie r.
17 sînt în stare de funcţionare.
1 1 1 11

Vrem s ă fim prim ii care începem recoltatul Aşa cum se poate constata, pre­ gînditl că Imediat „s-o şteargă" îna­
gătirile pentru campania de v a­ poi la lucru hi cimp. Timp inUlt nu

Aşa ne-au spus tovarăşii de la Galda La secţia Galda de Jos au fost a- realizată in cea măi mare parte meca­ ră în raionul Sebeş nu sînt ia avea. Am încercai ca din scUrie infor­
de Jos. $i posibilităţi pentru a, rezolva menajate ariile pentru ireieriş. La Ma­ nizarea acestor lucrări. Străduinţele înălţimea posibilităţilor reale, e- maţii să spictlim tocmai ceea 'ce ne
această dorinţă sini destule la gos­ gazii s-a făcut curăţenie, pereţii şi du­ muncitorilor din secţia G.A.S, Galda xistente în acest raion. Situaţia trebuia referitor la pregătirea pentru
podăria de stat Alba Iulia, secţia Gal­ şumelele au fost desinjeclate. de Jos — de unde se evidenţiază: bătălia din campania de sltUtgPlea re­
da. Aceste posibilităţi au !ost create Victor Popa, loan Marcu, Gheotghe se prezintă slab mai ales în pri­ coltei,.,
prin munca sîrgUiilcioasă de fiecare Măsurile luate pentru organizarea Sîrbu şi alţii —• depuse pînă acum, au vinţa reparaţiilor ia batoze.
ii a întregului colectiv de lucrători odmenilor pe echipe şi schimburi care cunoscut frumoase rezultate. De alt­ Pentru acest fapt, în primul rîn'd — „Priviţi, mi-a spus brigadierul.
dip, G.A.S. care, Convinşi de rdiul să lucreze şi ziua şi noaptea prezintă se fac vinovate comitetele exe­ Aceasta este mărturia pregătirilor ce
gospodăriei de stat in obţinerea unor continuitatea in acţiune şi siguranţa fel hărnicia lor este recunoscută şi, cutive ale sfaturilor populare co­ sC fac !ă noi. De alffel datele care vă
producţii mari, nu cunosc ce este o- că recolta va fi strinsă la timp şi fără bazai tocmai pe acest fapt, iov. Gheor- munale, care încă nu s-au preo­
bOseăla in perioada aceasta. pierderi. De altfel in vederea acestei ghe Popa, şeful secţiei, şi-a exprimat cupat şi de problema pregătirii trebuie le puteţi găsi chiar şt la cei
acţiuni importante au fost luate mă­ dorinţa de a fi primii la recoltat. campaniei de vară. Mai slab de- trei oameni de la atelierul de fieră­
Aci, pentru începerea Campaniei de suri pentru ca şl Cele lă atelaje cu cît toate se prezintă sfaturile r ie : 6 care, 6 căruţe, 6 pluguri cu
recoltare au fost luate măsurile co­ tracţiune animală, cele trei remorci şi -k populare din Gut, Ghirbom, Pia- tracţiune animală, toate reparate.
respunzătoare. Reparaţiile celor trei două autocamioane să poată funcţio­ nu de Sus, Răhău, în a căror
combine ca şi a celor trei secerălori- na In condiţiuni bune. Pe dealul dinspre TeitlŞ, orzul de pe Colectiviştii sini repartizaţi pe pa­
legători sini gaia, Maşinile au cores­ terenul gospodăriei de stat, a dat in rază de activitate există proprie­ tru echipe, fiecare cunoschidii-şl sar­
La toate trupurile: Oiejdea, Mihalţ, pîrgă. Culoarea gălbuie contrastează tari individuali ca : Rafiia Trif,
puns la probă. In atelierul secţiei se Teiuş, Stremţ, Galiiu şi Cricău au fost Nicoiae Magda, AAatei Savu, cina in parte. In perioada de strîngerea
timid cu perdele cîmpUlui. Şi, lotuşi, loan Stanciu, Gheorghe Fulea
fac ultimele reparaţii la cele trei ba­ asigurate braţele de muncă necesare. primul vestitor — galbenul acesta al recoltei nu va suferi îniîrziere nici
lanului de orz — vesteşte apropierea care n-au fost îndrumaţi şi spri­ una din celelalte lucrări ce trebuie
marii bătălii pentru strîngerea panii,

toze, iar retuşurile la tractoare, s-au Jjicrările din campanie de altfel nu 'bătălie pantru care şi lucrătorii din jiniţi să termine la timp repa­ făcute în paralel"< Se apropie 'secerişul. Colec tiviştii admiră spicele mari de
terminat. vor necesita prea mari eforturi fiind G.A.S. Galda s-au pregătit 'din timp. raţiile la batozele ce le deţin. Cu aceasta brigadierul. coleoligSl ră orz care au început să ingălbe nească. '