Page 45 - 1958-06
P. 45
DECADA CULTURII PROLETARI d in TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA!
Republi^itór^Sm^tice^altí^e
Un strălucit spectacol artistic
Odată cu mine, peste 1.200 de spec Incepind cu „Răţuşca‘ 3 »,LLin îsi trece' pot fi minări de succesele obţinute de
tatori din oraşul Deva au trăit alaltă- apele”, „Răsar zorile”, „Era o scară virtuosul ansamblu.
seară clipe cu adevărat de neuitat. liniştită", „Lasă iată frîu liber calu 'Aplauzele îndelungate — la scenă
Toţi acei care au reuşit să intre In lui”, „A fu g ii' iarna geroasă” şi al deschisă ¦— ovaţiile şi rechemările 'in Anul X Nr. 1085 Sîmbătă 14 iunie 1958 4 pagini 20 bani
posesia unui bilet pentru spectacolul te cintece populare lituaniene, inter sistente, au dovedii satisfacţia deplină
dat de 'Ansamblul emerit de stat de pretate deosebit de armonios de co ' a spectatorilor şl mijlocul de a răsplă
cintece şi dansuri populare din R.S.S. rul ansamblului şi pînă la dansurile ti, din tot sufletul, pentru ceea ce solii P regătirea tem einică
Lituania, uşi vor aduce aminte multă line sau săltăreţe „Lănţişorul", „Rin- ariei R.S.S. Lituaniene ne-au dat în
vreme, cu 'deosebită plăcere, de artiş dunica”, „Armăsarul”, „Moara”, „Dans seara spectacolului.
tii care, prin înalta lor ţinută artistică de nuntă", „Trifoiul”, „Cadrilul litua Şi, ca un semn al frăţiei dintre po a CAMPANIEI de VARĂ^
şi prin farmecul melodiilor şi dansu poarele noastre, spre surprinderea ge
rilor populare prezentate, au răscolit— nian”, „Dansul' în saboţi", „Cocoşul” nerală a spectatorilor, corul ansamblu
pur şi simplu — fibrele cele mat as lui a interpretat în limba romînă —
etc, pe care dansatorii le-au executai
cu o neasemuită graţie, gingăşie şi
cunse ale sufletului. precizie, întregul repertoriu s-a situat ca la noi aca.să — melodia „Firea-i sarcină de mare însemnătate
Mai am încă înaintea mea huria pe acea treaptă înaltă de simţăminte să fi măi băiete", prelucrare de V.
artistice ce oferă trăiri deosebit de e- Popescu. La bisare, corul a răspuns
Europei. O privesc cu încordare şi pri moţionanie. cu aceeaşi melodie, pe text Iradus în
virile mi se opresc la acea regiune
îndepărtată de unde minunaţii artişti In adevăr, ariisiul poporului din limba liiuaniană. d u d p re g ă tire a cam paniei
au. venit In mijlocul nostru pentru a O.R.S.S., Ionas Şviadas, conducătorul
ne împărtăşi din bogăţiile lor spirH.ua- k este privită cu seriozitate
Ic. îm i reamintesc încă discuţia avută ansamblului, maestrul de cor A.' Ilciu-
cu una din componentele formaţiei de Vă mulţumim dragi tovarăşi ¦'pentru
dansuri din ansamblul lituanian: „Ce Itas, artist emerit al R.S.S. Lităanie-
lot ceea ce ne-aţi oferit din minunata
ne, maestrul de balet I. Linghis, maes- voastră artă şi vă promitem că ne vom
aduce cu drag aminte de străluciiui
interesantă este ţara dumneavoastră —f tru'efnerit al ariei din R.S.S. Lituaniană, vostru spectacol. GH. LUPAN In momentul de faţă pregăti se vor recolta păioaseie de pe
rea minuţioasă a campaniei de 50 ha. Cele patru tractoare, şi
spunea dinsa — ce. forme variate de Oaspeţii au sosit !a Hunedoara recoltaj-e şi a utilajului pentru trei pluguri mecanice sînt pre
lerenuri aveţi în regiune. La noi, în dezmiriştit, constituie o proble gătite pentru a porni la dezmi
Lituania, cîmpia se întinde cîi vezi mă care se cere rezolvată para riştit. Plugurilor ii s-a adus o
lel cu desfăşurarea celorlalte modificare în sensul că vor fi
cu ochii, lanurile noastre de grlu sînt In cursul zilei de ieri, Ansam Guvîntul de bun sosit a fost munci de întreţinerea culturilor, fixate rame pentru cinci brăz-
nesfîrşile. Lacurile ţării şi Bahica ne blul emerit de stat de cîrttece rostit de tov. Ştefan liincea, ca îngrijirea animalelor etc. dare.
silii atit de dragi". şi dansuri populare din R.S.S. re a urat cu acest prilej solilor
Lituaniană a sosit în oraşul Hu artei lituaniene un “ălduros şi Luînd în atenţie această pro Problema pregătirii acestei
AlaUăseară, pe parcursul programu nedoara. bui? sosit în oraşul siderurgiş- blemă, organizaţia de bază de campanii a fost analizată temei
lui, am văzul aevea Bahica, lacurile tilor hunedoreni. partid şi conducerea G.A.S. O- nic. Pentru asigurarea forţei de
albastre, lanurile galbene cu rod bogat In gară, oaspeţii au fost în- răştie, s-au orientat asupra re muncă în gospodărie, pe bază de
pe care colhoznicii lituanieni muncesc tîmpinaţi de muncitori sfderur- Din partea Ansambiu.Jj.fi a zolvării sarcinilor, astfel ca o- contract, au fost angajaţi mun
aşa cum oamenii sovietici ştiu să gişti. şi constructori, activişti de răspuns tovarăşul Ionas Şvia dată începute, muncile de vară citori necesari care vor lucra la
muncească. partid şi de stat, elevi, pionieri, das, artist ai poporului din să nu mai fie stînjenite de lu strîngerea recoltei. S-au luat
etc. Au fost de faţă de aseme U.R.S.S., conducătorul ansam crări de reparaţii, revizuiri la măsuri corespunzătoare pentru ca
Cu cîiă pricepere au fost alese cin- nea tov. Horia Jurca, secretar maşini. sezonierilor să le fie asigurate
iecele şi dansurile ansamblului, cile al comitetului de partid al ora blului. condiţii de muncă, astfel ca lu
teme din viaţa poporului lituanian ni Seara, solii artei lituaniene au Şi — lucru cunoscut — cînd crul în acord să dea cele mai
există preocupare, sînt şi rezul bune rezultate.
s-au dat să le cunoaştem prin ariă l şului, tov. Ştefan liincea, preşe prezentat un bogat program ar tate. La G.A.S. Orăştie aceste
Deosebita măiestrie in interpretare, dintele comitetului executiv al tistic. rezultate sînt concretizate prin Avînd asigurate — cel puţin
splendidele costume naţionale, varieta sfatului popular orăşenesc, nu terminarea reparaţiilor la cele pînă în prezent — asemenea
tea instrumentelor muzicale oopulare, meroşi conducători ai întreprin Utemisia Veroni- v două combine care vor strînge condiţii, G.A.S. Orăştie va pu
derilor şi instituţiilor din Hune O a Olaru, bobina- f recolta de pe 173 ha., Ia cele tea realiza sarcinile sale con
ioate ne-au dus cu girului acolo, pe oare la U.R.U.M. ţ form aşteptărilor.
malul Balticei. doara. ¦ două secerători-legători cu care
Petroşani, depă- ¦
¦
R ealizări afe sondorilor t ,Sc .... norma in medie ca 17- \
i 18 la sută, dînd şi lucrări
LUPENI (de Ia subredacţia citorii care au lucrat cu multă
noastră voluntară). Cu 45,56 !a -¦conştiinciozitate şi în aceeaşi mă f de bună calitate. k
sută la sondeuze şi cu 3,45 la sură tehnicienii şi inginerii ca i
| IN FOTO: tov. Olaru în $ R EPA R A T!!
j timpul lucrului. ¦ cu piese recondiţionate
i
vI -1 * *4* -O--a¦a-.fi-. »>
sută la sondele B.U.-40 s-a de re au căutat să reducă Ia ma Z IU A Dacă omul se simte stăpîn pe riile de stat, reparaţiile la co-
păşit planul fizic de producţie ximum accidentele tehnice şi meserie şi ştie că a lucrat bine sitoarea mecanică, combina trac
şi Ia timp, nu se teme de nimic. tată, secerătorile Îegători, bato
pe luna !nai ia întreprinderea instrumentaţiile, sau acoio unde deputatului Nici chiar de defecţiunile ce ar ze, selectoare şi trioare, încă la
de explorări Eupeni. Acestea ele au mai apărut, au ştiut să putea să apară în timpul lucru data de 1 iunie 1958, făcîndu-se
lui (în cazul nostru, recoltări şi recepţionarea lor. Nu s-ar pu
sini rezultatele obţinute în pri le rezolve în timpul cel mai Nu de mult, deputatul loati lor), la- unele maşini, care în tea spune că gospodăria de stai
ma lună din cea de a doua e- scurt. Cele mai bune rezultate Karpinecz, din circumscripţia anii trecuţi a făcut la mulţi zile Apoidu de Sus a fost mai favo
tapă a întrecerii socialiste orga au fost obţinute de brigada son amare. Este vorba de combina rizată decît restul gospodăriilor
nizată în cinstea Zilei minerului dei 5.119; condusă de Dumitru electorală nr. 51 Aninoasa, a tractată şi de secerătorile legă- de stat din regiunea noastră în
şi a zilei de 23 August. Piţigoi, de la şantierul Lupeni organizat cu toii deputaţii, din tori de Ia gospodăria agricolă ceea ce priveşte procurarea pie
care a dep’ăşit planul lunar cu de stat Apoidu de Sus, reparate selor de schimb. Muncitorii a-
Folosirea timpului favorabil 70,75 la sută, brigăzile de la comună o consfătuire în scopul şi puse ia punct — în vederea telierului mecanic din Apoidu
forajului, aplicarea preţioasei de a analiza munca desfăşurată secerişului — de către muncito de Sus au dovedit în schimb
rii gospodăriei, sub directa în mai multă preocupare pentru bu
Peniţele zbirnîie. Tema iiind cunoscuta, este uşor să aş iniţiative „Omul şi metrul forai sondele 5350 şi 5094 conduse pînă acum de aceştia şi a stâ drumare a tov. Cionca, mecanic na desfăşurare a lucrărilor de
peste plan pe lună“, au făcut de brigadierul Ristea Anghela- lpii problemele muncii de viitor. şef. reparaţii. Api'oape 80 la sută din
terni pe hîrtie subiectul primit. ca realizările din luna mai să che de la şantierul Aninoasa,
IN CLIŞEU : elevele Margareta Pitic şi Smaranda Stiopa fie cefe mai mari din cursul a- care au depăşit planul cu 53,93 Cu acest prilej a reieşit că de De aceea, nu ne-am mirat piesele necesare reparaţiilor din
cesiui an. la sută, şi altele. putaţii au depus mult Lntres şi prea mult cînd l-am auzit pe me etapa a Il-a s-au recondiţionat
eforturi pentru a mobiliza ce
La obţinerea acestor rezulta GR. GOANTA
te un merit deosebit îl au mun tăţenii. la diferite acţiuni de fo
los obştesc.
din clasa a V!I-a a şcolii elementare din ilia dînd proba Din munca constructor Hor canicul şef vorbind că secerăto în atelierul gospodăriei, fapt ce
La această consfătuire s-a
scrisă la examenul de limba romînă. Foto : I. TEREK.
hotărît ca ziua de 2 iunie să fie
declarată „Ziua deputatului”. rile îegători şi combina gospo !e-a permis să termine repara
Activitatea constructorilor de reuşit să înalţe constructorii. In acest scop, la propunerea de dăriei vor lucra (şi a subliniat) ţiile cu mult înainte de terme
Activitatea inovatorilor la şantierul de construcţii nr. 6 Pentru anul acesta ei au în putatului Francisc Suhan, s-a cu siguranţă fără întrerupere. nul fixat.
din Vulcan a fost şi continuă plan să predea căminul de hotărît ca toţi deputaţii să par
de Ia preparaţia Peîrila să fie rodnică. Cele peste 12 tehnicieni Aninoasa, unde vor ticipe alături de alegători, prin Mai tirziu, am aflat şi motivele tSr
blocuri cu peste 513 apartamen fi găzduiţi 90 de tineri, conduc muncă voluntară, la lucrările
te confortabile, 3 cămine mun ta de apă potabilă şi să termi de asfaltare a străzii din centrul pentru care era atit de sigur de Printre gospodăriile agricole
ne în roşu 3 blocuri, precum şi
phiă prin anul trecut, la Preparaţia Ogneanu Ion, Zobler Carol şi Maizeji- citoreşti pentru nefamilişti cu alte însemnate obiective. comunei. ceea ce spunea. de stat din regiunea noastră care
Peirila erau aplicate puţine inovaţii. bach Mihai, introducerea sitelor curbe
pentru baiida 0-10 mm., la spălătorie. peste 850 locuri, un pavilion In după-amiaza zilei de 2 iu Reparaţiile (din etapa a Il-a) au terminat pregătirile pentru
Comuniştii uzinei nu s-au împăcat cu Preparaţia Peirila numără azi peste nie, peste 80 de cetăţeni, in frun
acest lucru. Intr-o şedinţă a organiza spitalicesc cu 74 paturi, 17 case pentru campania de recoltări a campania de recoltări se află şi
cerealelor au început de îndată cele din Lăpuşnic, Petreşti şi
ţiei de bază, ei au analizat temeinic 60 de inovatori, printre care sini Csi- în şir cu pesie 120 apartamente, IOAN ARAMA te cu deputaţii, au început lu ce s-au terminat reparaţiile pen-# Orăştie. Mult rămasă în urmă
situaţia şi au conslalat că posibilităţi rakij Ştefan, Moldovan Traian, Colda sînt numai o parte din ce au corespondent crările de asfaltare a străzii.
de îmbunătăţire a' procesului de pro tru campania agricolă de pri cu pregătirile este gospodăria
ducţie sini desiulc, spirite creatoare Teodor, Tîrlea Dumitru, Kapos Augus-
există în uzină, dar că irebuie o a- tin, Lavu Vasile şi mulţi alţii. Inova măvară. Lucrînd cu multă tra de stat din Căian, care pînă în
iejiţie )nai mare acordată inovatorilor. ţiile şi raţionalizările lor au contribuit
Conducerea preparaţiei, ajutată şi în ia îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor FEMEIA DE LA STRUNG gere de inimă, muncitorii de aci prezent n-a reparat decît o sece-
drumată activ de biroul organizaţiei
de plan pe primele 5 luni din ¦acest au reuşit să termine primii pe rătoare-îegătoare din trei şi nici
de bază, a luat măsuri pentru activi an. Se ştie că din preparaţie au fost
zarea mişcării de inovaţii. Ca urmare, livrate economiei naţionale în această regiune, ne referim Ia gospodă un trior din două.
numărul inovaţiilor a crescut, colec perioadă, în afara planului, 6.984 tone
tivul de aici fiind printre fruntaşele Prin geamurile mari ale ate se cu cea mai mare atenţie. Şu Maria, fata din satul Limba, 50 :
Văii Jiului. Inovaţiile propuse în tri de cărbune recuperai, 2.448 tone de lierului centrai de reparaţii din ruburile iucratc de ea Ia strung raionul Alba, a îndrăgit totdeau
mestrul I din acest an, sînt egale cu brichete şi ’425 tone de semicocs, iar întreprinderea „Ardealul“, pă sînt de bună calitate. De aseme na munca şi lucrează cu sîr- In grădina de legume şi zarzavaturi
trund razele jucăuşe ale soare nea robinetele sînt de calitate guinţă şi conştiinciozitate. Pri
la preţul de cost s-a obţinut o econo lui. Aplecată pe strung, tânăra superioară. Maria Piesa luptă mele cunoştinţe despre strung
Maria Pîeşa, fixează piesa, dă întotdeauna pentru a nu scoa
numărui celor propuse în iot cursul mie de aproape 3.000.000 lei. drumul strungului, execută pie te rebut. !e-a primit la şcoala profesio
anului 1956. Reorganizarea şi dotarea nală metalurgică din oraş. Din
cabinetului tehnic a atras muncitorii anul 1954, lucrează ca munci
uzinei către activitatea creatoare. Cete toare calificată la acest atelier,
pesie 30 de inovaţii propuse numai în cu multă dragoste şi putere de
acest an, au rezolvat probleme acute
ale producţiei preparaţiei. Trebuie a- muncă. Lunar ea depăşeşte pla
miniit că aici s-a rezolvai prin inovaţii In sala maşinilor laminorului Bfuming de 1.000 s-a instalat motorul principal de nii! între 16 şi 28 la sută. Se Una din sursele principale de venituri pentru colecţii
problema măririi recuperării cărbune 6.200 c.p. Au rămas de executat lucrările de finisaj. Această treabă însă o face,brigada condu
să de Ilie Constantin care !uc"e ază sub supravhegherea maistr ului Popa Cornel. menţine fruntaşă în producţie ' din gospodăria agricolă „Drumul lui Lenin“ Ilia, o constituie|
lui prin introducerea deşeurilor de Ia )valorificarea legumelor şi zarzavaturilor cultivate in grădina,
prelucrare in circuitul Vulcan, s-a. de citeva luni, portretul ei fiind
rezolvat alimentarea continuă a gospodăriei. Echipa care lucrează la grădină face lucrări de cali
topiioarelor cu smoală la secţia bri afişat şi pe panoul de onoare ta te , asigurind astfel recolte m ari de legume.
chetai, iar h. curs de rezolvare prin
inovaţii se află evitarea auioaprinde- din oraş. IN CLIŞEU : la prăşitul oerzei în grădina colectivei.
rii br. chetelor, îmbunătăţirea rezisten Tov. Maria Piesa mai are şi
ţei acestora, nivelarea mecanică a va .''Vv.Tv —*
goanelor şi altele, care vor aduce im alte sarcini pe care le duce cu
portante economii la preţul de cost. cinste la îndeplinire. Este res
O metodă bună, folosită Ia preparaţia ponsabila bibliotecii pe atelier
Peirila, este aceea că trimestrial se şi are grijă să împrumute mun
întocmesc p ’.amiri tematice pentru ino citorilor cărţi tehnice, de litera
vaţii menite să rezolve deficienţele tură beletristică şi politică. Pen
constatate. Pentru anul acesta, tru meritele sale a fost aleasă
ie prevede printre altele eiirm- şi în comitetul raional U.T.M.,
m rea deficienţelor în ce priveşte răspunzînd de satul Limba pen
calitatea şi producţia brichetelor. De tru îndrumare şi control. Deve
oarece multe . probleme sînt complexe, nind membră de partid, Maria
aici se lucrează în colective de ino Piesa luptă şi mai mult pentru
vatori formale din muncitori, tehnici rezultate bune în producţie.
eni şi ingineri. In acest mod s-a ex Piesele lucrate de ea sînt folo
perimentat şi aplicai de colectivul for site din plin, deoarece şi ea, ca
mat din inginerii Mirică Gheprghe, şi ceilalţi, dă numai lucrări dc
bună calitate.
ELENA MOISESCU
corespondentă
