Page 46 - 1958-06

PHfT 2 m ruM iz m erAH SM um i fir. 10S5

Dlr&e@l© de Gura Cheii

Primele raze ale soarelui se ne de sănătate. Am stat de vor-

ioiseră abia după ce noi ne !j& cu ?0[ dintre ei, oameni in

îndepărtasem binişor de Buceş. uîrstă, cu pletele argintii, care

Lăsasem in stingă minunatele au cunoscut din plin sărăcia şi

serpentine ce coboară printr-o urgiile a două războaie, "Muncitorii uzinei din (Bălan
au adresat ou acest prilej o
întinsă şi frumoasă pădure de Moş Simion Simina îşi amin- Sărbătorirea Decadei culturii scrisoare Sovietului local din
Republicilor Sovietice Baltice Kinghisepp — R.S.S. Estonă —
conifere spre Abrud., precum teşte că bunicul său ir poves- în care au felicitat locuitorii ©-
răşului pentru rezultatele obţi­
şi muntele Vulcan ale cărui tea despre o bătălie dată la nute pînă acum, şi le-au urat
noi succese în muncă, transmi-
calcare, de o albeafă neobişnu- Gura Cheii, in timpul revolu-
ţîndu-le totodată sentimentele
ită .aruncau reflexe de lumină ţiei de la 1848, moţii închisese- calde de simpatie ce le nutresc

spre depărtări. _ ră valea cu un dig puternic, pentru ei, muncitorii din (Bălan.

Maşina bizîia uniform, fi- iar apa se adunase in spatele La Petroşani A urmat apoi un bogat pro-
gram artistio prezentat de for-
nîndu-se încet pe drumeagul său formind un lac ce se întin­ ma^ iiIe artistiGe aIe întGvărăşirli

de iară ce se furişa aidoma dea pînă înspre Mărul Roşu. In cadrul manifestărilor orga­ sabeta Belba şl Dumitru Dră-
nizate de Comitetul raional cea, interpreţii Evei Millas şi a
unei panglici, de-a lungul unui Aci şi-a găsit sfîrşitul o coloa- A.R.L.U.S. Petroşani pentru săr­ fui Ralph, o fericită întîlnire cu
bătorirea decadei culturii republi­ teatrul jui Iakobshon, calităţile
fir de apă — Valea Stănijei. nă duşmană ce se retrăgea prin cilor Sovietice Baltice, Teatrul
Cotim la stingă, lăsind în munfi. de stat „Valea-Jiului“ a prezentat lor scenice fiind răsplătite cu a-
vineri, 6 iunie, 1958 o seară de plauzele spectatorilor. Ambii au
urmă drumul cu stilpi de te- Moş Simina îşi minglie pălă- teatru din dramaturgia scriito­ făcut dovada înţelegerii perso­
rului eston August Iacobshon. najelor, care au apărut vii şi în
lefon, ce duce spre exploatarea ria mică, ciobănească. întregul lor complex psihologic,
Tov. Marcel Soma, regizor al deşi spectatorului nu i s-a ofe­
minieră Stănija. — ...Ehei, prin multe am teatrului, a conferenţiat despre rit decît un scurt fragment din agricole „Drumul socialismului“
De o parte şi piesă.
trecut. In timpul activitatea scriitoricească şi cetă­ din Sîntandrei şi ale gospodăriei
de alta, străju- primului război ţenească a dramaturgului, ilus- In cadrul conferinţei, actorul
trînd expunerea sa cu un frag­ Gheorghe Miclea a recitat poe­
ind fundul de Din carnetul mondial am lup­ ment din piesa „Viata în citade­ zia „Estonia“ a poetului Mart agricole colective nou“ „ RESTAURANTUL Şi GRADINA Cooperativei
vale pe care tat la. Gulibaba, lă". Raud. de consum din Alba iulia, Ilia, Călări, Orăştie,
in Pecs şi Ilust. din Simeria Veche. Haţeg, şi Sebeş unde găsiţi uu bogat sortiment
înaintăm, se ri­ Scena a prilejuit actorilor Ell- D. CAPITA.NO
dică dealuri în­ corespondentului @rea era viata Formaţia de teatru a clubului de produse culinare şi băuturi alese“
pe atunci! Din
alte cu frunţile 'A /W /^ W W //i/V W W V „11 Iunie“ din (Bălan a prezen­ ooooooooooooo*{
'pleşuve, dez-
tat piesa „Nepoata pastorului GUMPARATI :

golite de sutele de ani, ce tre- satul nostru, oamenii plecau cu Baltraitis“ de autorul leton Ioan CU MARI r e -:

cuseră peste ei. Valea se strîm- var, fructe şi scînduri. Carele Prut, iar formaţia orchestrală a DUCERI D E

forează tot mai mult. După o lor ajungeau pînă dincolo de clubului a prezentat o bogată PREŢURI diîe-

cotitură, pe versantul sting se Blaj şi Mediaş, La C ă Ian culegere de cîntece. rite sorturi de
mărfuri Ia ma-
iveşte o groapă din care valuri Acum ei vînd fructe şi alte gazinele coopera-
tivelor de con-
de grohotiş cenuşiu se întind produse la cooperativa „Buce- Ilnw îzuilwelwe t«rewcut«e -a _av__ut —loo cu sprijinul comitetului de par- .Echipele de volei din Băcia, sum din s

pină in fundul văii. Din luciul şana", primind preţ bun pen- la uzinele „Victoria“ din Gălan, tid au organizat un bogat pro- ^ a*an Şi Hunedoara au disputat ALBA IULIA
BRAD
apei cu reflexe metalice se v tru ele. serbarea festivă închinat^ deca- gram cultural şi sportiv. Tov. spectaculoase meciuri. Prima
HAŢEG
vesc din cind in cind, cîte o ? dei culturii ţărilor baltice. Ion Dudaş a conferenţiat despre s-a situat echipa de volei din
SEBEŞ
jumătate de piatră de moară, In sat, întreprinderea de in- Tsu această ocazie, comitetul „Dezvoltarea culturii în ţările Gălanl IOSIF CRAŞCA
sau o fintină de coloană, do- dustrie locală „Grişana“ are raional şi comitetul local ARLUS baltice“. ILIA
plite cu dalta. Aici este cariera două gatere pentru tăiat buş-
DEVA (piaţă)
de unde iau piatră oamenii din teni. Am vizitat unul dintre ele,

„După Piatră“ — sat de ves- administrat de către baci Co­ GINDACLL DIN COLORADO
tiţi cioplitori care migălesc cu drin. Pe o platformă de scîn-

dalta şi ciocanul renumitele dură erau aşezaţi zeci de buş­
pietre de moară, vălaiele pen­ teni de brad şi fag.

a pătruns în regiunea noastrătru adăpat animale sau coloa­ — Se construieşte ceva in
ne pentru clădiri. sat ?
In articolul „Să prevenim Comunicările făcute Secţiei a-
Frumuseţile pleşuve se a- — Da. In cătunul Tarniţa invazia gîndacului din Colora­ gricole regionale dovedesc că el tăţenii să-şi controleze culturile.
do” publicat în nr. 1071 din 29 s-a extins într-un timp extrem Aceasta dovedeşte că încă nu
propie tot mai mult strîngînd se face o şcoală. Pentru ea, tă­ mai a.c. al ziarului nostru, a- de scurt în mai multe comune sînt suficient de pătrunşi de pe­
rătam că gîndacul din Colorado, din regiunea noastră. ricolul ce-I prezintă acest dău­
în chingi firul văii. Tovară­ iem scindară şi grinzi.' V orba cel mai periculos duşman al nător pentru culturile de car­
cartofilor, ameninţă să atace cul­ Pînă în prezent, în culturile tofi, vinete, pătlăgele roşii şi tu­
şul meu de drum, tehnicianul lui Moş Godrin este moale, sfă- turile din regiunea noastră. de la noi, pagubele cauzate de tun, care poate să provoace pa­
gube enorme economiei naţiona­
I. Tudoran îmi spune numele toasă, de om bătrin. Nu au trecut decît trei zile de acest dăunător sînt minime. In­ le. Dar nu numai sfaturile popu­ yoooooooooooooooooooooooooooo<xxx>oooooooooo<xroo<>
la publicarea articolului respec­
strim torii: — Cura Cheii! Intr-o clipă de răgaz s-a a- tiv şi acest dăunător a fost gă­ să ele vor fi mult mai mari de lare sînt vinovate de nedepista-
sit pentru prima dată în regiu­
Maşina merge mai încet, cu şezat pe un butuc şi in timp nea noastră ca adult şi ouă, în- rea lui la timp în toate comu­ Coriştii V aleanului
tr-o cultură de cartofi situată nele. S-a constatat că mulţi ţă­
precauţie, iar şoferul T. David ce trăgea din pipă a dat să-mi între linia ferată şi şoseaua na­
ţională, (lîngă moara din Şibot) rani individuali care deşi au fost
strînge mai tare volanul. Pe explice cum „mere“ gaterul, pe raza comunei Şibot, raionul anunţaţi (din necunoaşterea pa­ VULCAN (de la subredacţia prezintă un spectacol, sala e
Orăştle. După numai o singură
coaste deluroase apar primele Apa alunecă ou iuţeală pe jili- zi (2 iunie) de la data semnală­ gubelor ce pot surveni de pe noastră voluntară). arhiplină. Asta spune deajuns.
rii lui în comuna Şibot, s-a gă­
case din După Piatră. pul de lemn lovind cu putere sit un alt gîndac. De data a- urma gîndacului), nu-şi contro­ Seara şi-a lăsat mantia peste Trebuie menţionat că cea mai
ceasta în comuna Vinţu de Jos, lează culturile. Ba mai mult. A-
După Piatră este sat mare în scocurile roţii, care, la rîn- raionul Alba, tot într-o cultură oraşul Vulcan. Inaintind spre importantă problemă, de care a
de cartofi ce se află în apropie­ tunci cînd s-au găsit gîndaci şi
strada ce duce spre clubul mi­ depins succesul corului din Vul­
ouă în cultura lor, se împotri­
cu multe cringuri şi cătune dul lor, acţionează lama de o- nier auzi tot mai clar melodia can, a fost aceea a repertoriu­
vesc ca organele agricole să e-
răsfirate de-a lungul văilor, ţel a joagârului. Şi lama cu fectueze stropitul, pe motiv că învăluitoare a unui cîntec. Sînt lui. Dirijorul Ervin Ghehan e

pînă sub culmile Grohaşului, dinţi de oţel se înfige hămesi- coriştii Vulcanului. Se învaţă preocupat ca repertoriul să fie

Ieruletului si Calinului. Popu- tă in trupurile moi de brad, un cîntec popular. Textul, me­ cît mai bogat. Trebuie menţio­
l,ah...a. ’satului. nu'¦măyra ,pes,te, ccroonisn,tdrucţ.i.si.cindd,ueraşcaollbi ăsi.pecna..tsreu,
1.500 de suflete. Oamenii sint penfru şantiere lodia şi fraza muzicală, sint a- nat de asemenea că mulţi din­

nalizate cu grijă de către dirijor tre spectatori trec tot mai des

pentru a se întipări cît mai clar pragul scenei şi devin corişti.

L voinici şi harnici, cu feţele pli- IOAN pirva in memoria cîntăreţilor. In afara repetiţiilor ce se ţin

Dacă stai de vorbă cu unul cu regularitate la club se depu­

rea gării. Apoi, în urina unui le .,r distruge plantele. Este bi­ din corişti despre tradiţia coru­ ne o muncă neobosită pentru

O n o u ă form aţie déteatru control efectuat de elevii şcolilor ne să se ştie de toţi producăto­ lui iţi va răspunde: „N-are o ,,alfabetizarea" muzicală a co­
şi organele agricole, în ziua de rii agricoli, că soluţia de
6 iunie s-a găsit în 6 comune D.D.T., ce se foloseşte pentru tradiţie. Are doar un an de via­ riştilor. Cu sprijinul permanent
din raionul Ilia (Pojbga, Roş- combaterea gîndacului din Colo­
cani, Sîrbi, Zam, Lăpuşnic şi rado, nu distruge plantele, ci ţă. Dar sînt'em hotărîţi să-i cre­ al dirijorului s-a reuşit ca toţi
Afmaş Sălişte). numai dăunătorul.
In anii trecuţi, la cele 4 con­ nei formaţii de teatru care a ăm această tradiţie“. Mai mult coriştii să cunoască bazele ele­
cursuri ale formaţiilor artistice pus în scenă ca început piesa De remarcat este faptul că în Timpul nu este încă pierdut.
de amatori, care s-au desfăşurat, „Elena“ de Horia Lovinescu. cele mai multe comune gîndacul Acest dăunător care a pătruns nu vă va spune, aşa cum tiu mentare ale teoriei muzicale.
din raza comunei Certej nu a din Colorado s-a găsit în cul- de puţină vreme în regiunea
participat nici o formaţie artis­ Datorită muncii oamenilor şi îurile de cartofi situate în apro­ noastră se poate combate. A- mi-a spus nici bătrînul şteigher Acum coriştii se pregătesc
tică. Aceasta din cauză că ase­ a tov. Ştefan Moraru, instruc­ pierea liniilor ferate şi a drumu­ vem suficiente substanţe chimi­
menea formaţii nu existau. torul de teatru, s-a reuşit ca la rilor. Ca atare, este necesar să ce, precum şi aparatura nece­ Ioan Muţiu, nici tînărul topo- ’pentru festivalul orăşenesc şi
faza intercomunală a concur­ sară. Trebuie însă să se mun­
Anul acesta însă, începînd sului, . certejenii să se situeze se controleze cu rnultă seriozi­ cească cu multă conştiinciozita­ graf Ion Ecart. „întrebaţi spec­ pentru Ziua minerului şi ziua
pe primul loc. Elena Pleter, tate toate culturile situate în a- te de către toti acei care au
încă din iarnă, tinerii din co­ Viorel Tioc, Lidia Marcu şi al­ propierea căilor de comunicaţie sarcina să-l combată. Organele tatorii... ei o să vă spună res­ de 23 August. De asemenea, se
ţi amatori care joacă în piesă şi să se anunţe de îndată orga­ de partid şi de stat sînt chema­
muna Certej au format diferite nu s-au culcat pe laurii victo­ te să acorde tot sprijinul acţi­ tul". Şi intr-aclevăr, cei care au pregătesc şi pentru cel de-al
riei şi în prezent se pregătesc nele agricole de găsirea lui, unii de depistare şi combatere a
formaţii artistice de amatori. cu insistenţă pentru celelalte pentru a lua măsuri de comba­ fost in repetate rînduri de faţă V-lea concurs al artiştilor ama­
concursuri care îi aşteaptă. tere.
La început nu pregăteau decît îndată ce vor începe să apară la spectacolele corului şi-au tori din sindicate.
M. ŞTEFAN larvele din ouăle depuse, dacă
"dansuri şi cîntece. Despre echi­ nu se iau măsuri de combatere. spus părerea. De cîte ori corul AL. ANDRONESGU

pă de teatru nici vorbă. Odată In vederea descoperirii tuturor -------7- ¦ ............ . <x>•
focarelor, sfaturile populare co­
cu începerea concursului bienal munale, trebuie să acorde mai Concurs de tir
de teatru „I. L. Caragiale“, însă,
multă atenţie organizării ieşiri­ In scopul verificării stadiului Au participat zece trăgători
s-a pornit şi la organizarea ri­ de pregătire al trăgătorilor şi la proba 3 X 20 armă sport, m-
lor pe teren pentru depistarea pentru selecţionarea lor in vede­ registrindu-se următoarele re­
rea participării la camoionate- zultate tehnice:
lui. Cu toate că s-au primit sar­ le interregionale, zilele trecute
pe poligonul clubului regional Băieţi: Eugen Gherman 531
cini precise în acest sens, multe de tir A.V.S.A.P. Sebeş, s-a des­ puncte, Ştefan Bruja 502 punc­
făşurat concursul de vară prin te, Dumitru Radu 496 puncte.
Q/Lmbzt ui ştiistă t i sfaturi populare comunale (prin­ gîndacului din Colorado, acum corespondenţe între cluburi.
tre care cele din Pojoga, Dobra, cînd nu este prea tîrizu. Fete: Maria Răşinaru 490
Sîntandrei), nu au mobilizat ce­ plinele, Gudron Graser 472 de
Ing. SABIN BLADA puncte.

„Umbre în plină zi“, realizare te, iar ceilalţi patru au fost con­ de filmat şi regizorul Tadaşi GHEORGHE MIHALCEA
a regizorului japonez Tadaşi damnaţi la grele pedepse de Imai, autorul acestui emoţionant
Imai, este mai mult decît un muncă silnică. film, şi-au asumat dificila mi­ corespondent
film. Inspirat din documentele siune să povestească din nou
unui proces autentic, el este ţin Familiile victimelor au făcut faptele ce formau obiectul pro­ ____________ ;_________ • •
rechizitoriu împotriva metodelor cesului şi să ia, cu ajutorul ima­
samavolnice ale justiţiei burghe­ O SCENĂ DIN FILM ginilor cinematografice, apăra­ in Editura, politică
ze şi o înflăcărată pledoarie, în apel, dar Curtea Supremă a rea- tinerilor inculpaţi. Filmul
care aparatul de filmat se tran­ confirmat odioasa sentinţă. A- „Umbre în plină zi“ a fost rea­ au apărut:
sformă în avocatul unor victime tunci, pentru prima oară în is­ lizat în intervalul de timp din­
învinuite de o crimă necomisă. toria cinematografului, aparatul tre sentinţa judecătorească şi Produse în contul sezonul de vară. Această staţi­ Au construit o popicărie \ — „P.C.R. — conducătorul ttip-
recursul ce urma să fie analizat semestrului II une, complect renovată, dispune
In anul 1951, doi bătrîni lo­ de Curtea de Apel. Înainte ca în prezent de 8 bazine comune, Organizaţia U.T.M. de la în­ ¦ tei maselor populare pentru con­
cuitori dintr-un mic sat de pes­ hotărîrea să fi fost dată, filmul începînd de la 15 mai a.c. în­ 10 vane individuale cu o capa­ treprinderea Certej, sub îndru­
cari din Japonia mureau asasi­ a adresat lumii întregi această treprinderea de colectarea şi in­ citate de îmbăiere a circa 500 marea permanentă a organiza­ solidarea şi dezvollarea regimului
naţi. A fost arestat un tînăr patetică pledoarie în apărarea dustrializarea laptelui din Sime­ persoane zilnic, precum şi de un ţiei de partid, a reuşit ca în ul­
care a mărturisit crima. Dar po­ vieţii şi demnităţii unor oameni ria a început să lucreze în con­ ştrand comun. Complect renova­ timul timp să întreprindă o ac­ dernocrat-popular (6 martie 1945 —
nevinovaţi. Semnificativ este fap­ tul semestrului II. Pînă acum, te au fost şi cele 9 vile care au ţiune frumoasă. Este vorba de
litia locală nu a fost satisfăcu­ tul că, în cazul cînd vinovăţia această întreprindere a dat peste o capacitate de 500 paturi. A- construirea unei popicării de ca­ 30 decembrie 1947)“.
plan cantităţi însemnate de ceste vile au fost utilate cu mo­ re să se folosească atît muncito­
tă. Ea era convinsă ca această acuzaţilor ar fi fost din nou re­ brînză, lapte şi altele. Astfel, bilier şi lenjerie nouă. Pentru ca rii întreprinderii cît şi cetăţenii (Colecţia: „In ajutorul celor ce
lapte pentru consum a fost fur­ cei veniţi aici să-şi petreacă din comună. Această popicărie
crimă este opera unei bande de cunoscută, potrivit legilor japo­ nizat beneficiari Iar 82.400 litri timpul cît mai plăcut, conduce­ a fost deja dată în folosinţă. urmează cercurile de studiere a
peste p la n ; iar unt 19 tone. rea băilor a amenajat un club Aici, au participat prin muncă
tineri şi a intrat în acţiune pen­ neze, realizatorii filmului urmau Secţia brînzeturi a dat de ase­ cu mese de şah, o bibliotecă cu voluntară un număr de 30 tineri istoriei P.M.R.“ — consultaţia 16)
menea peste plan 171 tone de peste 2.500 volume, o sală de transportînd nisip, amenajînd
tru a-şi dovedi „teoria“. Prin să fie aduşi şi ei în faţa justi­ diferite preparate. La obţinerea cinematograf, o popicărie şi al­ culoarele. Aceşti tineri au pres­ 64 pagini. 1 leu
acestui succes o contribuţie deo­ tele. Tot în incinta băilor s-a tat în ‘total un număr de 300
torturi înfiorătoare, poliţiştii ţiei. Curajul şi nobleţea morală sebită a adus-o secţia dietetice, deschis un magazin universal şi ore de muncă voluntară. Printre — „Partidul Muncitoresc Romin
evidenţiindu-se în mod deosebit eîteva chioşcuri pentru aprovi­ cei care s-au evidenţiat în mod
l-au silit pe principalul inculpat a creatorilor fac ca filmul „Um­ n r ’ncifoarea Eleonora Costea. zionare cu produse alimentare, deosebit putem cita pe tinerii — conducătorul poporului muncitor
Pentru acest lucru ea a primit un atelier de frizerie, un cabi­ Horia Cazan, Vaier Hodoroş, Sa­
să dea numele a patru aşa-zişi bre în plină zi” să fie urmării insigna de fruntaş în producţie. net medical şi o farmacie. bin Mîrza, Mih'ai Stela' şi alţii. în lupta peritru construirea socia­

complici. Supuşi de asemenea u- cu şi mai mult interes, cu o şi S-au deschis băile Vaîa lismului (1948-1950)“

nor torturi medievale, cei patru mai puternică emoţie. Zilele trecute, la băile Vata (Colecţia: „lh ajutorul celor ce
dîn raionul Brad s-a' deschis
tineri „au mărturisit“ şi ei tot Filmul rulează pînă la 15 iu­ urmează cercurile de studiere a

cefea ce poliţiştii voiau ca ei să nie pe ecranul cinematografului i storiei P.M.R.“ — consultaţia 11)

spună. In faţa tribunalului, re­ de vară din Deva şi în continu­ 64 pagini 95 bani

zultatul a fost că Unul dintre cei are în regiune. — „Partidul Muncitoresc Romîn

cinci acuzaţi, cu totlil tievirlo- — conducătorul poporului muncitor

vat, a fost condamnat la moar- în lupţa pentru construirea socia­

lismului (1951-1956)“

(Colecţia: „In ajutorul celor ce

urmează cercurile de studiere a

istoriei P.M.R. — consultaţia 12)

76 pagini 1,20 lei