Page 47 - 1958-06

Ni*. 1085
învăţăm intnlai de partid
Cum am organizat
încheierea anului şcolar
în învăţămîntul departid * cuţiilor de încheiere, analiza învăţămîntului de partid din acest an — iată unele din sarcinile
Pentru a asigura o pregătire
temeinică a membrilor şi candi­
daţilor de partid, înarmarea lor
cu teoria marxist-leninista şi a-
plicarea creatoare a acestei în­
văţături, Comitetul orăşenesc de
partid Simeria, spre deosebire de
anii trecuţi, s-a preocupat mai
îndeaproape în acest an de con­
ducerea învăţămîntului de par­
tid, punînd în fata organelor şi
organizaţiilor de partid, sarcini
concrete pentru cuprinderea unui
număr cit mai mare de membri
şi candidaţi de partid şi de oa­
meni ai muncii din activul fără
de partid în cercuri şi cursuri,
pentru asigurarea unui continui
mai bogat al lecţiilor şi semina-
riilor, a unei mai strînse legături
dintre teorie şi practică.
Ga urmare a acestui fapt, în
oraşul Simeria, s-au obţinut re­
zultate bune în desfăşurarea în­
vătămîntului de partid, in cele
61 cercuri şi cursuri au fost cu­
prinşi peste 90 la sută din to­
talul membrilor şi candidaţilor
de partid şi numeroşi oameni ai
muncii din activul fără de-par­
tid. Frecventa, cu excepţia unor
cercuri şi cursuri de pe lîngă
comitetul de partid de nod, este
bună.
. Controlul asupra calităţii şi
purităţii ideologice a lecţiilor şi
seminariilor a fost asigurat de
către comitetul orăşenesc prin
membrii săi şi lin colectiv for­
mat din cei mai pregătiţi pro­
pagandişti care participă atît
la expunerea lecţiilor, cît şi la
desfăşurarea seminariilor, aju-
tînd propagandiştii în dezbate­
rea problemelor şi lămurirea lor.
Membrii comitetului raional
de partid şi ai comitetului oră­
şenesc, au făcut expuneri pe
diferite teme îri faţa propagan­
diştilor şi au dat mai rtlulte
consultaţii colective acestora,
ceea ce a făcut să se îmbunătă­
ţească în mod simţitor calitatea
şi. conţinutul de idei al învaţă-
mîntulUi. be asemenea în cadrul
lecţiilor şi seminariilor au fost
demascate concepţiile ideologilor
burghezi, a oportuniştilor şi re­
vizioniştilor de tot soiul.
Ca şi pentru desfăşurarea în
bune condiţiuni a învăţămîntului
de partid, comitetul orăşenesc de
partid, a luat măsuri concrete
pentru asigurarea încheierii cu
succes a acestui an şcolar în
Sisterritil învăţămîntului de paf-
La o convorbire recapitulativă
Începuse să se însereze. Membrii
cercului de economie concretă de la
I.C.S. Hunedoara se întruniseră pen­
tru a ţine pHma lor convorbire reca­
pitulativă asupra materialului parcurs
în acest an şcolar.
Propagandistul — tov. Mihâi Cons­
tantin — împărţi fiecăruia temele pe
bâză cărora se vor desfăşura convor­
birile de încheiere a cercului, apoi
făcu prezenţa. Este pusă în discuţie
tema : „Ce este preţul de cost şi Căile
d e . reducerea lui“.
Convorbirea începe. Rînd pe rind
iai .cuvîntul cursanţii, care discută în
jurul elementelor care compun preţul
de cost al producţiei, în general, şi al
lucrărilor de construcţii în special,
dînd exemple concrete de pe şantierele
unde ei îşi desfăşoară activitatea.
După lămurirea acestei probleme se
trece ta discutarea căilor care duc la
reducerea preţului de cost al producţi­
ei. Sînt scoase în evidenţă principalele
căi de reducere a preţului de cost, se
dau exemple concrete de pe şantiere­
le întreprinderii arătîndu-se în ace­
laşi timp cum se poate reduce preţul
de cost al construcţiilor şi de ce la u-
nele construcţii se depăşeşte preţul de
cost.
Convorbirea s-a desfăşurat la un
nivel corespunzător. Aceasta dovedind
preocuparea cutsanţiior, dragostea lor
pentru cunoaşterea problemelor 'de e-
conomie concretă, buna lor pregătire.
Am remarcat dintre cei care au luat
cuvîntul şi au purtat discuţii vii în
jurul temelor puse spre dezbatere, pe
comunistul Alexandru Gbedeon, candi­
datul de partid Alexandru Koter şi
inginerii Petre Roşea şi Anatol Stochi.
Prima convorbire recapitulativă ă
.luat sfîrşit Atît propagandistul, cît şi
cursanţii, sînt satisfăcuţi de felul cum
s-a desfăşurat această convorbire care
a dovedit că membrii acestui cerc sînt
bine pregătiţi, iar convorbirile de în­
cheiere a anului şcolar se vor desfă­
şura la nivelul cerut.
Membrii aceslui cerc, datorită cu­
tid. Aşa, de pilda, a fost orga­
nizată în luna mai, o consfătu­
ire la care au participat mem­
brii comitetului de partid, se­
cretarii arganizaţiilor de bază şi
propagandiştii. In urma acestei
consfătuiri au fost date indica­
ţi] birourilor -organizaţiilor de
bază să ia măsuri pentru termi­
narea predării lecţiilor şi ţinerii
seminariilor, iar acolo unde din
diferite motive s-a rămas în ur­
mă cu 1-2 lecţii, să se ţină şe­
dinţe de cerc său cürs supli­
mentare.
Pe baza temelor elaborate de
către cabinetul dé partid, s-a
trecut la recapitularea materia­
lului predat cu propagandiştii
pe cercuri şi cursuri, iar în pre­
zent sé desfăşoară recapitularea
materialului cu cursanţii.
In ziiia de 16 iunie se vor or­
ganiza consultaţii colective pe
cercttri şi cursuri.
La convorbirile de încheiere
vor participa de asemenea cîte
un membru al comitetului oră­
şenesc., de partid şi membri ai
birourilor organizaţiilor de bază
respective, cu scopul de 3 ajuta la
clarificarea unor probleme. S-a
stabilit ca în perioada 26-30 iunie
toate organizaţiile de bază şi
comitetele de partid să analizeze
felul turti s-a desfăşurat învăţă-
mîntul de partid în acest an
şcolar şi pe baza învăţăminte­
lor ce se vor desprinde în urma
acestor analize vor discuta fe­
lul în care se va organiza noul
an şcolar, se va stabili care sîiit
formele de învăţămînt celé mai
potrivite care trebuie organiza­
te, se vor face propuneri de pro­
pagandişti şi Se vă trece toto­
dată şi la recrutarea lor.
Planul de măsuri al comitetu­
lui orăşenesc de partid a fost
adus lă cunoştinţa comitetelor
de partid şi a organizaţiilor dé
bază şi ca urmare a stabilirii de
sarcini şi răspunderi concrete în
timp şi pe oameni, pregătirile
în vederea desfăşurării convor­
birilor de încheiere a învăţămîn­
tului de partid se desfăşoară în
bune condiţiuni. Putéfn afirma
că datorită măsurilor luate din
timp, încheierea anului şcolar
al \ învăţămîntului de partid in
bune condiţiuni este pe deplin
asigurată.
IÓAN 1RÍ.M1F.
secretar al comitetului orăşenesc
de partid Simeria
noştinţelor acumulate în acest an
şcolar, au făcut un nou şi însemnat
pas pe drumul însuşirii teoriei şi prac­
ticii construcţiei socialiste.
Pe Nicolae Suciu, tehnician chi­
mist la U.M. Cugir, îl cunosc aproa­
pe toţi oamenii din uzină. II cunosc
pentru că îl găsesc oriunde. Ne­
lipsit din conducerea activităţii de
ţ cultură fizică şi sport, din munca
sindicală şi mai ales din activitatea
i de partid, Nicolae Suciu, Liţă, cum
îi mai spun oamenii, îşi aduce con­
ştiincios partea lui de contribuţie Ia nizaţia de partid i-a încredinţat sar­
îmbunătăţirea întregii activităţi a u-
zinei, fără ca vreodată să şovăie.
Pentru aceasta este stimat şi apre­
ciat de toţi.
Comuniştii îl ştiu însă m ii bine.
Ii cunosc îndeaproape şi viaţa, care,
din nefericire, na i-a fost deloc a-
Ş °ar^ Mulţi dintre ei îşi amintesc
că Ut urmă cu vreo 20 de ani, un
tînăr firav care a abandonat liceul,
nu penîra că na Har fi 'plăcut Să în­
veţe, ci datorită faptului că era lip­ munist. In toamna anului trecut, co­
sit de orice mijloace materiale pentru muniştii din organizaţia de bază i-au
a se întreţine la şcoală, a bătut la
¦porţile uzinei pentru a se angaja.
Ca mare greutate dorinţa lui i-a fost
pînă la urmă îndeplinită. A fost an­
gajat ş't dat să lucreze la laborator
ca ajutor laborant. Dîrzenia, setea
Lui de învăţătură, dorinţa de a cu­
noaşte iot mai multe taine ale chimi­
ei, l-au împins pe iînărtil Suciu să
studieze neîncetat. A reuşit să ter­
mine şi liceul, în particular cum se
spunea pe atunci. Mai tîrziu, după
»«-J-n «-«-«• tM I W H + H l «#-«
Ne aîlăm în prejma încheierii anului şcolar în învăţămîntul de partid. In legătură cu
aceasta, organelor şl organizaţiilor de partid le revin sarcini însemnate. Pregătirea temeinică
( a propagandiştilor, organizarea seminariilor recapitulative, asigurarea unui nivel ridicat al dis-
\ principale care sta u în faţa comitetelor de partid, raionale, orăşeneşti, de întreprinderi şi tu­
turor organizaţiilor de bază.
încheierea anului şcolar în învăţămîntul de partid este o sarcină de ntare răspundere.
Activitatea cercurilor şi cursurilor a ridicat nenumărate probleme care privesc atît conţinutul,
cît şi organizarea. Tuturor acestor probleme, organele şi organizaţiile de partid trebuie să le
acorde atenţia cuvenită.
Atenţia principală a organelor de partid trebuie îndreptată spre asigurarea însuşirii de
către cursanţi a problemelor de bază ale măfxism-lenihismultii, a tuturor hotărîrilor partidului
nostru.
A beriu Weiss — Giuj.
m/WWV va
De la înfiinţarea lor, cercurile de
economie concretă s-au dovedii a fi
una din formele de învăţămînt de
partid care asigură mai bine d legă­
tură strtnsă a propagandei de partid
cu problemele producţiei. Aceasta ex­
plică şi extinderea pe care au luat-o
cercurile de economie concretă într-Uri
interval relativ scurt.
Un exemplu bun în organizarea şl
conducerea activităţii cercului de eco­
nomie concretă ni-l oferă comitetul de
partid de la Trustul 4 construcţii Hu­
nedoara. Aici comitetul de partid
a întocmit tematica cercului de
economie concretă numai în urma u-
nei. analize temeinice a activităţii în­
treprinderii făcută împreună cu con­
ducerea întreprinderii şi cu propagan­
distul cercului, iov. Alexandru Qdstian.
Din analiză a reieşit că, deşi sînt
create condiţii pentru desfăşurarea li­
nşi producţii ritmice, şantierele lu­
crează de multe ori în salturi, ceea
ce influenţează negativ atît calitatea
cit şi preţul de cost al construcţiilor.
De asemenea, utilizarea maşinilor şi
utilajului nil se face în mod raţional,
din cauza lipsei unei planificări ope­
rative corespunzătoare. Aceste deficienţe productivităţii muncii", bunăoară, au
s-a constatat că există mai ales datorită
faptului că multe din cadrele de con­
ducere nu cunosc îndeajuns care sînt
căile prin care ele pot fi înlăturate şl
deci nu ştiu ce măsuri trebuie să ia
pentru remedierea lor.
Pe baza acestei analize, comitetul
de partid a fixat o tematică concretă
activitatea cercului de economie
Cohcretâ este
Activitatea cercului de economie con­
cretă de pe lîngă Comitetul de partid
de la exploatarea minieră Ghelar, a
fost complect neglijată. Comitetul de
partid, subapreciind rolul şi importanţa
acestui cerc, nu a elaborat un program
de lecţii adecvate pe baza cărora a-
cesta să-şi desfăşoare activitatea în
strînsă legătură cu problemele eccno-
mico-f!naneiare ale exploatării. Ba mai
mult, tov. ing. V. Florea, care răs­
punde de munca de propagandă şi a-
23 August, ctaiorilă 'calilăţiilor sale
şi a muncit perseverente, a devenit
şeful 'laboratorului.
In anul 1945, Nicolae Srtcla s-a
înrolat in rîndurile partidului, odată
cu primii muncitori din uzină. De
atunci a început o adevărată viaţă
pentru el. A luat parte activă la toa­
te frămîntările, la toate prefacerile
din uzină. Pentru meritele sale, orga­
cini de răspundere pe care Nicolae
Suciu le-a dus la bun sfîrşit,
Cu doi ani în urmă, organizaţia
de bază de la sculărie, din care face
parle, i-a încredinţat şi sarcina de a
fi propagandist la cercul de studiere
al Istoriei P.M.R. Deşi nu i-a fost
deloc uşor, Nicolae Suciu şi-a făcut
daioria şi de data aceasta aşa cum
trebuie să şi-o facă un adevărat co­
încredinţat din nou conducerea unui
cerc de studiere al Istoriei P.M R.
Cum şi-a dus la îndeplinire şi această
sarcină vorbesc însăşi faptele. Cei
mai mulţi dintre cursanţii cercului,
condus de propagandistul Suciu, sînt
acum fruntaşi în producţie. E dea-
juns cred să amintim că unii dintre
aceştia, cum sînt strungarii Sabin
Albu şi Dumitru Dăian, rectificatorul
Cornel Siroia, frezorul Emil Stroia
lăcătuşul Ioan Ţintea şt mulţi alţii,
aplicînd în munca practică cele 'stu­
diate la învăţămîntul de partid îşi
i i t m m m n i l «-«-É-»«
D M farî, im A iis m u tm
••V•.O.-f,S.,/,-v .
sas*-. ••T'i'-tV-N'¦K" -'••
e c o n o m ie
cercului de economie concretă, care
cuprinde printre a lte le: „Mobilizarea
rezervelor interne ale întreprinderi",
„Reducerea preţului de Cost şi ridica­
rea productivităţii muncii ca factori e-
conomici de îmbunătăţire a activităţii
întreprinderii", „Planul de organizare
a producţiei în construcţii", „Aprovi­
zionarea tehnico-materială a întreprin­
derilor industrial şi de construcţii"
etc.
Faptul că tefhalica cercului de eco­
nomie concretă a fost axată pe pro­
blemele principate care frămtntă co­
lectivul respectiv, a făcut ca atît re­
feratele, cît şi discuţiile purtate in se-
minafii să fie vii, combative şi să aibă
drept rezultat propuneri Judicioase din
partea cursanţilor, care, aplicate în
viaţă, au dus la îmbunătăţirea proce­
sului de producţie.
Referatul - şi discuţiile la tema „Re­
ducerea preţului de cost şi ridicarea
scos în evidenţă că creşterea preţului
de cost la unele construcţii se dato-
reşte în bună măsură şi faptului că
miilte materiale< pe care unii le con­
siderau deşeuri, erau pur şl simplu ri­
sipite. Cursantul loan Burghelea, după
ce a vorbit despre căile care duc la
scăderea preţului de cost, a propus
ca aceste materiale să fie depozitate,
resortate şi redate producţiei. Punerea
în aplicare a acestei propuneri a fă­
cut posibil să Se realizeze economii în
valoare de peste 14.000 lei.
Cu prilejul discutării tem ei: „Planul
gitaţie în comitetul de partid şi care
trebuia de fapt să conducă acest cerc,
s-a eschivat de această sarcină, lă-
sînd ca cercul să fie condus de o to­
varăşă care nu are pregătirea cores­
punzătoare.
Dacă în acest cerc s-ar fi dezbătut
probleme legate de activitatea econo-
mico-financiară a exploatării, cum ar
fi de pildă „îmbunătăţirea calităţii mi­
nereului — mijlcc de creştere a pro­
ducţiei şi productivităţii muncii", el
«-¦¦-» de partid şi considerînd că el
depăşesc zilnic planul cil 30-50 td
sută, iau parte activă la orice acţi­
une obştească, îşi îndeplinesc cu
cinste sarcinile de partid.
La faptul că membrii şi candidaţii
de partid cuprinşi în cercul condus
de Hicolae Suciu şi-au ridicat nive­
lul politic şi profesional, au înţeles
şi luptă cu hotărîre pentru înfăptu­
irea politicii partidului, a contribuit
fără îndoială, în mare măsură, şi
propagandistul acestui cerc. Fiind în­
totdeauna bine pregătit, expunînd
lecţiile pe înţelesul tuturor şi ta un
nivel calitativ corespunzător, ajulîn-
du-i chiar şi în afara şedinţelor de
curs să priceapă toate problemele,
mai ales pe cele privind politica in­
ternă şi externă a parlidulai nostru
şt a tuturor partidelor comuniste şl
munciioreşti, cursanţii au venit cu
drag la învăţămîntul de partid, s-au
străduit să înveţe şi să traducă în
fapt cele însuşite.
Sub îndrumarea atentă şl 'ca spri­
jinul organizaţiei de bază, programul
cercului condus de propagandistul
Nicolae Suciu a fosl în tot cursul
anului respectat întocmai.
Dorinţa tuturor cursanţilor şi mai
ales a propagandistului, este ca a-
cum cînd se desfăşoară convorbirile
recapitulative, fiecare dintre ei să se
prezinte cît mai bine pregătit, iar
ta seminarul de sfîrşit de an să ob­
ţină un calificativ cît mai bun.
V. PlTAN
»«' troleze şl să-l îndrume îndeâpîŞâgev
de producţie In construcţiin, cursantul
Sahna Liceana a propus să se anali­
zeze temeinic raportul dintre muncitorii
direct productivi, şi cei indirect pro­
ductivi. Ţinindu-se seama de această
propunere, analizîndu-se şi punindu-se
în aplicare, s-a ajuns la reducerea a
peste 20 de posturi neproductive. Â-
cest lucru a adus întreprinderii o e-
conomie de peste 15.000 lei în fiecare
lună. Astfel de exemple s-ar putea da
încă multe. Atunci cînd s-au discutat
alte lecţii, cursădţfi au făcut o serie
de propuneri bune în privinţa lichidă­
rii răminerii în Urmă a unor şaiiii-
ere, în privinţa unei normări fuste, a
întăririi disciplinei în muncă etc.
Toate aceste propuneri au contribuit
efectiv Ia înlăturarea multor neajun­
suri care au existat, la îmbunătăţirea
activităţii ecorîomice a întreprinderii.
In momentul de faţă la cercul de
economie concretă de la Trustul 4
construcţii Hunedoara se fac ultimele
pregătiri • pentru ţinerea convorbirilor
, recapitulative şi a seminarului de sfîr­
şit de 'an.
Merită a fi subliniat şi faptul că,
apreciind la justa ei valoare contribu­
ţie. pe care a adus-o cercul, ae econo­
mie concretă la îmbunătăţirea procesu­
lui de producţie, comitetul de partid şi
conducerea administrativă au început
să studieze de pe acum problemele ce
sînt necesare a se studia în cadrul
cercului de economie concretă ce va
fi înfiinţat în anul care urmează.
V. P. la medie Brad.
şi-ar fi putut aduce o contribuţie în
semnată la lichidarea lipsurilor şi îm­
bunătăţirea calităţii minereului, aju-
tînd în acest fel exploatarea să dea
peste plan însemnate cantităţi de mi-
nereii şi în acelaşi timp să înlăture
neajunsurile create furnaliştilor, cărora
li s-au livrat însemnate cantităţi de
minereu necorespunzător din punct de
vedere al calităţii.
Însuşi tov. V. Florea, suba­
preciind importanţa învăţămîntului
nu mâi are nimic de învăţat, nu a
participat decît la o singură lecţie la
acest cerc de economie concretă în
care â fost de fapt încadrat.
(Somitetul de partid al exploatării
miniere Ghelar, trebuie să tragă în­
văţămintele necesare pe baza anali­
zei activităţii acestui cerc, pe care
trebuia s-o facă de mult pentru a nu
ajunge în această situaţie,
Este necesar ca lecţiile să fie contro
late înainte de a fi expuse, aceasta
pentru a nu se scăpa din vedere le
garea anumitor teze teoretice de viaţa
practică, de problemele esenţiale de
care depinde bunul mers al exploată­
rii. Dacă s-ar fi făcut acest lucru, a-
lunci în lecţia ţinută de tov. Nicolae
Tiu, inginer şef adjunct al exploatării,
în care se vorbea despre planul de
producţie al întreprinderii, nu s-ar ti
spus despre calitatea producţiei doar
a tît: „un alt aspect al planului de
producţie al întreprinderii este cel al
calităţii producţiei pe care nu-1 dez
volt deoarece este cunoscut pînă la
amănunt de către tov; cursanţi”. Pro­
blema îmbunătăţirii calităţii minereului
extras şi livrat trebuia să constituie
ea însăşi o lecţie specială.
Răspunderea pentru activitatea slabă
a acestui cerc de economie concretă
o poartă comitetul de partid, în frunte
cu tov. V. Stoica, care a neglijat ac­
tivitatea acestuia, nu a controlat-o şi
nu 'a analizât-c, lăsînd cercul să-şi
desfăşoare activitatea pe baza celor 8
probleme recomandate de cabinetul de
partid a fi introduse în programul
cercurilor de economie concretă. Acea­
sta trebuie să fie 6 învăţătură pentru
viitor, iar în anul şcolar ce urmează,
comitetul de partid . să elaboreze un
program adecvat pentru cercul de e-
conorhie ccncretă, cerc pe care să-l con­
C o m is iile p e n tru e x a m e n u l
DE M ATURITATE
din sesiunea iunie 1SSS de la şcolile
de cultură generală din regiunea Hm ioara
ŞCOALA MEDIE Nr. 1 AL­
BA IULIA — Comisia nr. 1 Se
vor prezenta candidaţii de la
şcolile medii nr. 1 şi 2 Alba Iu-
lia, şcoala medie Teiuş (învăţă-
mînt seral, fără frecvenţă şi res-
tanţierii).
Preşedinte, lector univ. loan
Sălăjeanu — Petroşani.
2. Prot. examinator la limba
şi literatura romînă, Munteanu
Ştefan de la şcoala medie nr.
2 Alba Iulia.
3. Prot. examinator ia limba
rusă, Ionescu Constantin, de la
şcoala medie Teiuş.
4. Prof. examinator la mate­
matică, Peribiceanu Pavel de la
şcoala medie nr. 2 Alba Iulia.
5. Prof. examinator la fizică,
Muştean Pompiliu de la şcoala
medie Simeria.
6. Prof. examinator la chimie,
Rancea Viorica de la şcoala
medie Teiuş.
7. Prof. examinator la istoria
R.P.R., Rodeanu Ioachim de la
şcoala medie Aurel Viaicu Orăş­
tie.
ŞCOALA MEDIE „AVRAM
IANCU“, BRAD — Gomisia nr.
2. Se vor prezenta candidaţii
de la şcolile medii : Brad şi
Gurabarza (învăţămînt seral, fă­
ră frecvenţă şi restanţierii).
1. Preşedinte, conf. univ. Oan-
cea Gh. Ursu — Timişoara.
2. Prof. examinator la limba
şi literatura romînă, .îoandrea
Maria de la şcoala medie Sime­
ria.
3. Prof. examinator la limba
rusă, Nistor Anghel de la şcoa­
la medie „Decebal“ Deva.
4. Prof. examinator la mate­
matică, Picu Niţu de la şcoala
medie Lupeni.
5. Prof. examinator la fizică,
Ciolan Anatolie de la şcoala
medie O. M. Hunedoara.
6. Prof. examinator la chimie,
Weiss Magdalena de ia şcoala
medie „Decebal” Deva.
7. Prof. examinator la istoria
R.P.R., Costin Vasile de la şcoa­
ŞCOALA MEDIE „AUREL
VLAICU“, ORÂSTí E — Gomisia
nr. 3. Se vor prezenta candida­
ţii de la şcolile medii: Orăştie
şi Sebeş (învăţămînt seral, fă­
ră frecvenţă şi restanţierii).
1. Preşedinte, conf. univ.
Gheorghe Masca — Petroşani.
2. Prof. examinator la limba
şi literatura romînă, Jurca Cor­
nelia de la şcoala medie „Aurel
Viaicu” Orăştie.
3. Prof. examinator la limba
rusă, Gîndea loan de la şcoala
medie O. M. Hunedoara.
4. Prof. examinator la mate­
matică, Cociorvă Pavel de la
şcoala medie „Aurel Vlaicu”-
Orăştie.
5. Prof. examinator la- fizică, limba de predare maghiară din
Socol Ion de la şcoala medie
Gugir.
6. Prof. examinator la chimie,
Mizgan Tit Liviu de la şcoala
medie „Aurel Vlaicu”-Orăştie.
7. Prof. examinator la istoria
R.P.R., Paicu Alaria de la şcoala
medie Lupeni.
ŞCOALA MEDIE CUGIR, ra­
ionul ORĂŞTIE — Gomisia nr.
4. Se vor prezenta candidaţii de
la şcoala medie serală Gugir
(învăţămînt seral şi restanţie­
rii).
1. Preşedinte, lector univ. Iu- la medie maghiară Deva.
liu ViCroşanu — Petroşani.
2. Prot. examinator la limba
şi literatura romînă, Boboşa Du­
mitru de ia şcoala medie Cugir.
3. Prof. examinntar la limba
rusă, Godja Gavril de la şcoala
medié nr. 2 Alba Iulia.
4. Prof. examinator la mate­
matică, Guzum Boris de !i> şcoa­
la medie Sebeş.
5. Prof. examinator la fizică,
Stoica loan de Ia şcoala medie
Lupeni.
6. Prof. examinator la chimie,
Bocănici Lucia, dé la şcoala'
medie Sebeş.
7. Prof. examinator la istoria
R.P.R., Apostol Veturia de la
şcoala medie „Aurel Vlaicu“-
Orăştie.
ŞCOALA MEDIE „DECE­
BAL” DEVA — Gomisia nr. 5.
Se vor prezenta candidaţii de
la şcolile m edii: „Decebal“ şi
„Dr. Petru Groza” din Deva
(învăţămînt seral, fără frecven­
ţă şi restanţierii).
'1. Preşedinte, conf. Univ. Ion
Petrea — Petroşani.
2. Prof. examinator la limba
şi literatura romînă, Popa Eu-
irosina de la şcoala medie „Dr.
Petru Groza”-Devă.
3. Prof. examinator la limba
rusă, Popa Eugenia de la'şcoa­
la medie „Avram Iancu“ din
Brad.
4. Prof. examinator lă mate­
mática, Filip Elena de la şcoă-
f'ă t?. 3
la medie „Dr. Petru Groza”-
Deva.
5. Prot. examinator Ia fizică,
Kuna Qito de la şcoala medie
„Aurel Vlaicu”-Orăştie.
6. Prof. examinator la chimie,
Clipi; Aurelia de la şcoala „Dr.
Petru Groza“-Deva.
7. Prof. examinator la istoria
R.P.R., Pop Roman de la şcoa­
la medie Zlafna.
ŞCOALA MEDIE HUNEDOA­
RA — Gomisia nr. 6. Se vor
prezenta candidaţii de la şcoa­
la medie şi şGoala medie serală
din Hunedoara, şcoala medie
Simeria (învăţămînt seral, fără
frecvenţă şi restanţierii).
1. Preşedinte, conf. univ. Ti-
2. Prof. examinator la limba
şi literatura romînă, Precupescu
Gheorghe de la şcoala medie
O. M. Hunedoara.
3. Prof. examinatar la limba
rusă, Duică Maria de la şcoala
medie Haţeg.
4. Prof. examinator la mate­
matică, Tempeanu Goriolan de
la şcoala medie O. M. Hune­
doara.
5. Prof. examinator la fizică,
Einhorn Iosif de la şcoala me­
die nr. i Alba Iulia.
6. Prof. examinator la chimie,
Ciolan Iudita de la şcoala medie
O. M. Hunedoara.
7. Prof. examinator la istoria
R.P.R., Postescu Ana de la şcoa­
la medie Sebeş.
ŞCOALA MEDIE Nr. 1 GU
LIMBA DE PREDARE ROMl-
NĂ, PETROŞANI — Gomisia
Nr. 7. Se vor prezenta candidaţii
de la şcolile m edii: Nr. 1 Pe­
troşani, Lupeni şi honea (învă.
ţămînt seral, fără frecvenţă şi
restanţierii).
1. Preşedinte, prof. univ. Tra-
ian Gîrda — Timişoara.
2. Prof. examinator lă limba
şi literatura romînă, Golcea Io­
nel de la şcoala medie serală
Gurabarza.
3. Prof. examinatar lă limbă
rusă, Constantinescu Claudia de
la şcoala medie Petroşani.
4. Prof. examinator la mate­
matică, Caraman Pavel de la
şcoala medie „Decebal“-Deva.
5. Prof. examinator la fizică,
Ştefan Anica de la şcoala me?
die Petroşani.
6. Prof. examinator la chimie,
Silberstein Iudita de la şcoala
medie Petroşani.
7. Prof. examinator la istoria
R.P.R., Diaconescu Ivenia de la
şcoala medie Haţeg.
ŞCOALA MEDIE Nr. 2 CU
LIMBA DE PREDARE MA­
GHIARĂ PETROŞANI — Gomi­
sia Nr. 8. Se vor prezenta can­
didaţii de la şcoala medie nr. 2
cu limba de predare maghiară
din Petroşani, şcoala medie cu
Deva (învăţămînt seral, fără
frecvenţă şi restanţierii).
1. Preşedinte, conf. univ. Gri-
geresik Jeno — Gluj.
2. Prof. examinator la limba
şi literatura romînă, Coliban Ti-
beriu de la şcoala medie maghia­
ră Petroşani.
3. Prof. examinator la limba
şi literatura maghiară, Szente
Ladislav de la şcoala medie ma­
ghiară Petroşani.
4. Prof. examinator la limba
rusă, Szatrriâry Roja de la şcoa­
5. Prof. examinator la mate­
matică, Gîrbău Eugen de lă
şcoala medie maghiară Deva.
6. Prof. examinator la fizică,
Koller Ludovic de la şcoala me­
die maghiară Deva.
7. Prof. examinator la chimie,
Săndner Iudita de la şcoala me­
die maghiară Petroşani.
8. Prof. examinator la istoria
R. P. R„ Bende Eugen de la
şcoala de 7 ani maghiară Albă
Ijjliă'.: ¦¦¦ >-
Examenele de maturitate din
sesiunea de vară se vor fine în­
tre 15-30 iunie.
Lucrările scrise în această se­
siune se dau în următoarele zi­
le :
— 16 iunie, m atem atică.'
— 17 iunie, limba şi literatu­
ra romînă.
— 18 iunie, limba şi literatură
maternă pentru şcolile cu limbă
de predare' a naţionalităţilor
conlocuitoare.
— Lucrările scrise încep la o-
rele 9 dimineaţa.
— Examenul oral începe în
ziua de 20 iunie la şcolile cu
limba de predare romînă şi în
21 iunie la şcolile cu alte limbi
de predare.
In caz de neprezentare a unui
candidat la una din probele exa­
menului de maturitate, candida­
tul este respins' şi nu retras.