Page 48 - 1958-06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 108 5

DEZVOLTAREA

agriculturii s ocialisie în 0. P. Ungară

BUDAPESTA 13. — Cores­ rul socialist de stat, 22—23 la

pondentul Agerpres transmite : sută din teritoriul arabil al ţă ­

In R.P. Ungară în primul tri­ rii esle inclus în sectorul socia­

mestru al acestui an au luat list- ai agriculturii.

fiinţă 141 cooperative agricole Numărul capelelor de vite so­

de producţie. Numărul colecti­ cotit la 1.000 de ha. a crescut

viştilor a crescut cu 20.000 de de la 15,9 la sută din anul tre-

Piese romaneşti Siisoesele televiziunii sofistice Fesiivltaîea înm înă.rii familii, iar terenul gospodării-, eut, la 20,9 la sută în acest an.
pe scena sovietică In anul 1958, şeptelul gospodării­
în culori m arelui premiu ai festiv a lu lu i lor agricole colective cu 61.500 lor agricole colecfive va4 spori
IVANOVO 13 (Agerpres). — bolduri. La sfîrşitui trimestru­ — după planul stabilit de Mi­
de la C a n n e s, lui se numărau 2.650 coopera­ nisterul Agriculturii — cu 11.000
TASS anunţa : (aolectivul de ar­ MOSCOVA 13 (Agerpres). — cepţionează ia culoarea roşie, tive agricole de producţie cu capete.
tişti amatori al ţesătoriei „Zi- La 11 iunie, in sala de confe­ altul la albastru, iar al treilea CU ceru a fost distins filmul „Zboară cocorii' 134.000 membri, cu un teren de
noviev“ din Ivanovo a pus în rinţe a Institutului de cercetări la verde. Combinînd aceste cu­ 1.270.000 bolduri. Numărul în­ Guvernul a luat o serie de
scenă piesa „Gitadeia siărîmată“ ştiinţifice al Ministerului Tele­ lori în diferite proporţii se pot MOSCOVA 13 (Agerpres). — rectorul general al festivalului tovărăşirilor agricole s-a ridi­ măsuri pentru sprijinirea noilor
de H. Lovinesou. Rolurile prin­ comunicaţiilor din U.R.S.S., a a- obţine altele, inclusiv culoarea La 12 iunie a avut loc la Mos­ internaţional de la Cannes. La cat la 819, avînd 35.000 mem­ cooperative agricole înfiinţate,1
cipale sînt interpretate de pen­ vut loc o sesiune consacrată re­ albă, precum şi toată gama de cova, într-o atmosferă sărbăto­ această festivitate a luat cuvîn- bri. In primul trimestru al anu­ ţinînd seama de interesul cres-
sionara Maria Gus'ina, chimis- alizărilor institutului in dome­ culori cenuşii. rească, înmînarea marelui pre­ tul Nikolai Mihailov, ministrul lui au luat de asemenea fiinţă cînd al ţărănimii faţă de for­
ta laborantă Galina Voronina, niul televiziunii în culori. miu al festivalului, cu care a fost Culturii al U.R.S.S., care i-a fe­ 350 diferite asociaţii de produc­ mele socialiste de muncă în a-
lăcătuşul Iuri Timoieev, tehni- In televiziunea in culori se distins filmul „Zboară cocorii“ licitat pe cineaştii sovietici pen­ ţie agricolă. împreună cu secţo- gricultură.
cianul-constructor Vitali Voro- Pe un ecran cu dimensiunile de folosesc camere speciale pen- la cel de al Xl-lea festival in­
nin. Acest spectacol prezentat 1.200 ori 900 s-au prezentat i- tru transmiterea imaginilor. Cu ternaţional al filmului de la tru premiul obţinut. Guvernul tunisian continuă să ceară
la teatrul dramatic regional a maginile in culori ale unor dia­ ajutorul filtrelor de lumină fas­ Cannes (Franţa), cineaştilor ca­ In aplauzele frenetice ale a-
primit diploma de gradul I. pozitive, fragmente din filmul ciculul de raze recepţionat, se re au lucrat la crearea acestui retragerea nelnfîrziafă a trupelor franceze
consacrat celui de al VI-!ea fes­ descompune în cele trei culori film. La Casa cinematografiei sistenţei, Favre de Bree a_ în-
T. Şelmaru, consilier al am­ tival al tineretului, precum şi o componente fundamentale pe ca­ din Moscova s-au adunat pen­ mînat regizorului Mihail Kala­ TUNIS 13 (Agerpres). — In onoarea noastră naţională şi
basadei Republicii Populare Ro- parte dintrun program prezen­ re intensificatorul foto-electronic tru a-i felicita pe colegii lor pen­ cadrul unui discurs rostit la Al integritatea şi independenţa te­
mîne la Moscova, a trimis ar­ tat de artişti în studiouri. sau tuburile de emisie îl tran­ tru succesul obţinut mulţi re­ tozov premiul „Ramura de pal­ Ardussia, localitate situată la ritoriului nostru“.
tiştilor amatori o scrisoare în sformă în impulsuri electrice gizori, actori, operatori, scena­ mier de aur“ şi o diplomă. Ar­ 30 mile est de Tunis, preşedin­
care mulţumeşte pentru atenţia S.V. Novakovski, şeful labora­ proporţionale cu intensitatea rişti şi critici. In sală se afla tistei Tatiana Samoilova i-a tele Republicii Tunisia, Bour- Corespondentul agenţiei Reu-
acordată dramaturgiei contem- torului de televiziune in culori, culorilor componente. de asemenea Favre de Bree, di- lost înmînată diploma specială ghiba, a reafirmat că guvernul ler, care relatează că acest pa­
pqrane romîne şi le urează noi a declarat că toate sistemele a- a festivalului internaţional al fil­ şi poporul tunisian sînt gata să saj al discursului preşedintelui
mului pentru interpretarea ro­ colaboreze cu Franţa în vederea Bourghiba a fost salutat cu vii
soluţionării conflictului franco- ovaţii de ascultători, adaugă că
lului principal. tunisian şi pentru normalizarea Bourghiba a reptat cererile gu
relaţiilor dintre cele două ţări.
succese în creaţie. ceslui nou tip de televizor sînt Ecranul cinescopului este a- „Trebuie — a spus preşedintele vernului tunisian de a se obli ne

Golectivul dramatic al fabricii adaptabile actualului sistem de coperit cu un strat foarte fin Procesul unui criminal de război SS-isi Bourghiba—ca guvernul fran­ retragerea neîntirziată a trupe­
la Bayreuth cez să dea dovadă că respectă
„Zinoviev“ a sărbătorit de cu- televizoare în alb-negru. ToMe alcătuit din mii de particule de lor franceze staţionate pe teri­

rînd 5 ani de la înfiinţarea sa. variantele acestor sisteme se ba­ luminofor, substanţe anorganice toriul Tunisiei.

Din repertoriul lui fao parte zează pe teoria marelui savant cristalizate capabile să radieze

opere ale clasicilor şi ale dra­ rus M. V. Lomonosov cu pri­ lumina in timpul bombardării-cu BGNN 13 (Agerpres). — Du­ concentrare de Ia Buchenwald
pă cum relatează presa, la 11 şi în ciuda faptului că este vi­
maturgilor contemporani, între vire la percepţia culorilor alcă­ electroni. Acest strat reproduce iunie a început la Bayreuth novat de uciderea premeditată
(Bavaria), procesul împotriva
care „Vinovaţi fără vină" de tuite din cele trei culori fun­ imaginile în culori aşa cum suit fostului S.S.-ist Sommer, numit şi sălbatică a nenumăraţi de­ lMapultinaimră GIu.lG.PaallmirPa. TCo.glIltaatltiia.]
„călăul de la Bucbenwald“. In ţinuţi, tribunalul a hotărît să-l
Ostrovski, „Pescăruşul“ de Ge- damentale — roşu, albastru şi percepute în mod obişnuit de o- ciuda faptului că acest criminal învinuiască de uciderea unui nu­
hov, „Plafon Krecet“ de Kor- verde. hitlerist în perioada 1938— 1943 măr de numai 53 de oameni.
chiul omului. In tubul de re­ a săvîrşit un uriaş număr de Tărăgănarea procesului a fost
crime pline de sadism împotri­ explicată de către tribunal prin
neiciuk“, „Raiul pe pămînt“ de Potrivit acestei teorii, ochiul cepţie se află trei proiectoare va deţinuţilor din lagărul de starea proastă a sănătăţii lui
dramaturgul bulgar Galin Va- are trei „receptoare“ care per­ electronice. Razele electronice
siliev şi altele. cep culorile. Unul Din ele re- produse de aceste tuburi sensi­ Sommer.;

bilizează luminoforii în raport cu

Dezbaterile din Camera mărimea impulsurilor care vin ROMA 13 (Agerpres). — Succesul partidului comunist
de la emiţător. Astfel se crea- După cum anunţă ziarul „Uni­ în alegeri, a spus Togliatti, con­
ta“, in cuvîntarea ţinută Ia ple­ firmă justeţea liniei politice ela­
Reprezentanţilor din S. U. A ză cele trei culori fundamentale «
care, combinîndu-se în proporţii­

WASHINGTON 13 (Ager- Proiectul de lege aprobat de le necesare alcătuiesc întreaga Pentru unitatea oamenilor muncii nara C.C. al Partidului Comu­ borate de partid ţa cel de-al
gamă a culorilor imaginii trans­ nist Italian, Palmiro Togliatti a VlÎI-lea Congres. Linia politică
preş). — La 11 iunie Gamera Camera Reprezentanţilor a fost mise.
Reprezentanţilor a aprobat cu trimis Senatului. După cum re- Studioul de televiziune al In­ şi a forţelor democrate din Japonia subliniat că marele succes al justă, corespunzătoare situaţiei
comuniştilor la alegerile parla­ din ţară, a fost aceea care ne-a
majoritate de voturi proiectul latează agenţiile americane de
de lege privitor la prelungirea presă, protecţioniştii exercită stitutului de cercetări ştiinţifi­ TOKIO 13 (Agerpres). — In-, Arătînd că această luptă ho- mentare a dezminţit afirmaţiile permis să sporim capacitatea
pe termen de 5 ani a legii asu- presiuni asupra membrilor Se- ce al Ministerului Telecomuni­ tărîtă şi unită a tuturor oame­ propagandei burgheze despre o noastră de luptă, să învingem
pră acordurilor comerciale pe caţiilor din U.R.S.S. a început tr-un editorial în care prolesJ nilor muncii japonezi, in frunte pretinsă criză a Partidului Co­ greutăţile, să mergem înainte
bază de reciprocitate. Această natului pentru a-i determina să să transmită in mod experimen­ tează împotriva măsurilor ar­ cu partidul comunist, este mai munist Italian. Noi reprezentăm chiar şi în condiţii nefavorabile şi
lege acordă preşedintelui S.U.A reducă la 3 ani termenul de tal teleemisiuni în culori pe o necesară dect oricînd, ziarul su­ forţa organizată a muncitorilor, grele. Pentru a obţine noi succe­
dreptul de a opune veto-ul său prelungire a proiectului de lege. rază de 6-8 km. bitrare ’prin care guvernul japo­ bliniază că zilele acestea auto­ oamenilor muncii, intelectuali­ se, a sp’us Togliati, va fi necesa­
recomandărilor de majorare a nez caută să suspende şindica- rităţile guvernamentale au dis­ lor, a declarat Togliatti, con­ ră o nouă luptă dîrză, insă ţe­
acestor tarife prezentate de că­ Christian Science Monitor“: tele oamenilor muncii japonezi, pus arestarea altor fruntaşi sin­ dusă de oameni care-şi dedică lurile pe care ni le propunem
tre comisia vamală a Congre­ ziarul „Akahata“ adresează o dicali, deveniţi „suspecţi“ pen­ toate eforturile conducerii lup­ sînt pe deplin realizabile.

chemare tuturor membrilor Par­
tidului Comunist din Japonia să
se situeze în primele rânduri ale tru activitatea lor propagan­ tei poporului pentru democraţie Situaţia actuală, a sups To-
sului american. Cercurile pro- Washingtonul trebuie să studieze cum se cuvine luptei pentru apărarea libertă­ distă. şi socialism. gliatti, cere acţiuni politice şi de
fecţioniste americane au propus masă, cere unitatea forţelor de­
restrîngerea dreptului de veto propunerea Iui N. S. HRUŞCIGV ţilor democratice. Ziarul con-' mocratice, unitate, care nu se
poate limita la relaţiile dintre
al preşedintelui pentru a putea NEW YORK 13 (Agerpres) pentru acceptarea acestei pro­ damna manevrele guvernamen­ De ce au sp rijin it S.U. A. şi Anglia noi şi socialişti. Fără îndoială
!mpune în continuare cote res­ — Gomentind propunerea Uniu puneri. tale prin care sub pretextul u- că relaţiile cu socialiştii consti­
trictive la importuri. nii Sovietice cu privire la lăr­ nor aşa-zise „încălcări ale anu­ „plîngerea“ guvernului libanez tuie partea cea mai importantă
girea legăturilor comerciale şi S.U.A., scrie ziarul, nu tre­ dar ele trebuie lărgite şi ampli­
Se ştie că majorarea tarifelor economice sovieto-americane, cu­ buie să refuze propunerea sovie­ mitor prevederi legale“, au fost îm potriva R. Aa U. ficate. In condiţiile Italiei con­
vamale a provocat proteste din tică cu privire lâ comerţ deoa­ interzise sindicatul profesorilor siderăm ca o greşeală să slăbim
rece este, fără îndoială, absurd
partea a numeroase ţâri, mai a- prinsă în mesajul preşedintelui să crezi că în condiţiile actualu­ japonezi, sindicatul muncitorilor MOSCOVA 13 (Agerpres). — treburile interne ale Libanului. legăturile care leagă partidul-co-
din comunicaţii şi alte sindicate Ziarul „Pravda“ publică un co­ Puterile imperialise, remarcă munist de partidul socialist. Sîn-
les din America Latină, ale c ă ­ Consiliuiui de miniştri al lui schimb de mărfuri, blocul din Japonia. Toate aceste ac­ mentariu în legătură cu discu­ tem de părere că aceste legături
U.R.S.S., N. S. Hruşciov, a- sovietiG poate fi îndepărtat în ţiuni — se spune în articol — ţiile care au avut loc în Consi­ autorul comentariului, se joacă trebuie întărite pentru a putea da
ror resurse de dolari au scăzut dresat preşedintelui S.U.A., D. permanenţă de la comerţul cu constituie o încercare făţişă de liul de Securitate pe marginea cu focul în Orientul apropiat şi o ripostă ofensivei adversarilor
Eisenhower, ziarul „Ghristian occidentul. a reînvia fascismul în ţară. „plîngerii“ ticluite a Libanului mijlociu. unităţii. Ele trebuie să stea la
în mod îngrijorător ca urmare Science Monitor“ şe pronunţă baza dezvoltării întregii lupte
a reducerii exporturilor lor în Ironizînd politica de embargo „Akahata“ cheamă pe toţi împotriva R.A.U. Intr-un articol consacrat ace­ democratice.
S U.A. asupra comerţului cu Uniunea
leiaşi teme, ziarul „Izvestia“, In partea de încheiere a cu-
membrii Partidului Comunist din „Pravda“ scrie printre altele, referindu-se la scopurile ameste­
Sovietică, dusă de cercurile gu­
Japonia să desfăşoare o largă că sensul sprijinului pe care cului armat al S.U.A. în eveni­
!spre critici la adresa vernante ale S.U.A., şi părerea
existentă în S.U.A. că această activitate în rîndul clasei mun­ Statele Unite şi Anglia îi acor­ mentele din Liban, arată că ele
politică sugrumă într-un fel U-
citoare japoneze în vederea u- dă „plîngerii“ autorităţilor li­ intenţionează să transforme Li­

nificării tuturor forţelor demo­ baneze înaintate Consiliului de banul, care are o mare impor­
niunea Sovietica, ziarul subli­ crate in lupta pentru democra­ Securitate împotriva Republicii tanţă strategică-militară, într-o vintării sale Togliatti a arătat
I S. SI lo niază că de mult această poli­ ţie şi pace, pentru preîntîmpi- Arabe Unite este de a camufla bază cheie a imperialiştilor pe că situaţia internaţională care
tică s-a dovedit a fi lipsită de nar'ea reînvierii fascismului. s-a creat impune unitatea strin-
propriul lor amestec grosolan în litoralul estic al Mediteranei.
temei, deoarece industria sovie­ să dintre ţările lagărului socia­
U n a rfic o l al p u b lic is tu lu i şi fin a n c ia ru lu i tică se dezvoltă rapid. M a re le m iting de protest de la Djakarta Subliniind interesul profund al list şi întreaga mişcare munci­
american James W arburg — îm potriva continuării de către S .U .A . Uniunii Sovietice dc a menţine torească internaţională, întrucit
Nu trebuie să avem o atitu­ viaţa internaţională se caracte­
dine nechibzuită faţă de cereri­ pacea şi securitatea în regiunea
Orientului apropiat, ziarul „Iz­
le ruse, arată ziarul, şi să iro­ rizează în prezent prin cea mai
NEW YORK 13 (Agerpres) . - In Africa de nord clocoteşte nizăm propunerile lor dacă ur­ şi A n g lia a e x p e rie n ţe lo r cu a rm e n ucle a re vestia“ scrie în încheiere i Da­ adîncă criză a sistemului impe­
intr-o scrisoare publicată în indignarea. împotriva colonialis­ măresc, fie şi în parte, crearea toria tuturor forţelor iubitoare rialist.
„New York Times” cunoscutul mului francez încăpăţînat pe unei economii în dezvoltare ca­ DJAKARTA i3 (Agerpres). te ai vieţii publice, au cerut în- de pace este să nu permită ca
publicist şi financiar american care îl sprijinim tot atît de za­ re să asigure satisfacerea nevoi­ — TĂSS anunţă : La 12 iunie a tr-o declaraţie adoptată în una- Libanul să fie transformat într-o Togliatti a condamnat atît i-
James Warburg dezminte afir­ darnic cum l-am sprijinit şi în lor şi un nivel de trai mai ri­ avut loc. în palatul Negara uu nimitate, ca ţările care dispun nouă Goree, să înlăture primej­ deologia cit şi poziţia politică
maţiile secretarului de stat Dul- Indochina. dicat. mare miting de protest împo­ dia amestecului imperialist în adoptată de Uniunea comunişti­
les despre succesele politice ale triva eîecturării de către S.U.A. de arma nucleară să înceteze treburile interne ale acestei ţări. lor din Iugoslavia.
Statelor Unite şi cheamă la In ceea ce priveşte succesul Arătînd că pînă şi izolaţio- imediat experimentarea ei.
schimbarea politicii externe a nostru miraculos în Europa, oa­ niştii americani din cercurile de şi Anglia a seriilor de experi­
S.U.A. pe care o califică drept re... ne-am apropiat cît de cît de afaceri sînt interesaţi într-un co­ Luînd cuvîntul la miting, pre­
falimentară. o reglementare paşnică în com­ merţ larg şi prosper cu o altă enţe nucleare în insulele Christ- şedintele Indoneziei, Sukarno, a
paraţie cu perioada de acum 10 ţară, ziarul subliniază că Wa­ mas şi Eniwetok. Zecile dc mii declarat că poporul indonezian
Referindu-se la afirmaţiile fă­ ani ? shingtonul trebuie să studieze de participanţi la acest miting, doreşte să trăiască în pace, pen-
la care au luat parte miniştri, tru a realiza înflorirea ţării sa-
cute de Dulles în comisia sena­
torială pentru afacerile externe In înireaga Europă este consi­ cum se cuvine propunerea lui membri ai parlamentului, oameni le. De aceea el doreşte ca cele 15 IUNIE 1055
că S.U.A. dirijează schimbările derată falimentară politica noas- două blocuri ale lumii să coexis­
şi le influenţează în aşa fel îneît tiă de refuzare a tratativelor, N. S. Hruşciov. politici şi reprezentanţi dc frun- te în mod paşnic între ele. Noi,
să aibă un caracter construc­ în afara acelora duse cu con­
tiv, Wgrburg scrie s Nu ar fi oa­ diţia capitulării necondiţionate R e p e r c u s i u n i l e c r i z e i d in S.U.A. a spus Sukarno, salutăm dorin­ SPECTACOLE CINEMATOGRAI¦ICE
re mai just sa spunem că am în­ a adversarilor noştri. Şi totuşi
cercat fără succes să ne împotri­ „Dulles mai visează încă o re­ asupra industriei engleze ţa Uniunii Sovietice exprimată DEVA: Casa în care locuiesc; PE­ SEB EŞ: Ofiţer pentru o z i ; 1LIA:
vim schimbărilor în toate regiuni tragere sovietică unilaterală din de premierul Hruşciov de a în­ TROŞANI : Aii Baba şi cei 40 de hoţi; Călătorie în tinereţe; SIAAERIA: E-
le globului şi să menţinem status LONDRA 13 (Agerpres). — scăzute atît pe piaţa internă cit cepe tratative cu S.U.A. în pro­ Luna dc m iere; HAŢEG: Vreau să ru p ţia; ZLATNA: Ciulinii Bărăganu­
quo într-o lume în care este indis­ Germania răsăriteană”. Ultimele date statistice arată că şi pe pieţele străine. blemele coexistenţei paşnice. cînt; ALBA IULIA: Inlr-o primăvară lui; BARU MARE; Thil Buhoglinda;
cutabil că, vechea ordine nu poa­ criza economică din S.U.A. are la Budapesta ; ORAŞT1E : Ulisse ; HU­ LONEA Rictrard al Ill-lea; TEIUŞ ;
te fi menţinută. Să ne ocupăm Ce noi nenorociri sînt nece­ o influenţă extrem de defavora­ Ca un rezultat al reducerii Poporul indonezian, a conti­ NEDOARA ; cinema „Maxim Gorki“ ; Surprize pe s tra d ă ; APOLDU DE
de patru regiuni principale. bilă asupra unor importante ra­ comerţului exterior în lumea ca­ nuat Sukarno, salută cu bucu­ Micul acrobat; -. BRAD : Godz.ila ; S U S : Un vals vlcnez.
muri industriale ale Marii Bri­ pitalistă, industria constructoa­ rie hotărîrea Uniunii Sovietice
In Asia refuzul nostru de a sare pentru a face ca dl. Dulles re de vapoare şi industria tran­ cu privire la încetarea experien­ * SELECT !UNI DIN PRC 1 RAMUL DE RADIO :
recunoaşte schimbările ne îm­ tanii. sporturilor navale au de suferit ţelor cu armele atomice şi cu
piedică să obţinem reglementa­ să renunţe la mulţumirea sa de Intr-adevăr, producţia de oţel in mod deosebit. La începutul hidrogen şi speră că acest e- PROGRAMUL 1 : 7,40 Muzică popii-' smisiune din sala Ateneului a concer­
rea problemelor Coreei, Vietna­ lunii aprilie in docurile britanice xemplu va Ii urmat şi de cele­ Iară romînească; 8,00 Recreaţia mare; tului orchestrei simfonice a Filarmonicii
mului, Taivanului şi insulelor de sine ? ? ,i atins in luna mai cea mai scă­ se aflau neintrebuinţate 156 car- lalte puteri care deţin arma nu­ 0,00 Teatru la microfon pentru copii; de Stat „George Eneseu“ ; 14,15 In­
litoral, probleme care pot duce zută cifră din ultimii 4 ani, pro­ cleară. Eu, a declarat Sukarno, 10,20 Emisiune pentru studenţi: 11,45 terpreţi de muzică u şo ară; 14,35 Cu
la o explozie şi care nu pot ii Dacă noi, poporul american, ducţia săptămânală scăzînd la goboturi. ca tată de copii, ca cetăţean şi Revista presei; 11,55 Cu muzică odihna zîtnbetuî pe buze; 16,00 Vorbeşte Mos
rezolvate paşnic decît prin tra­ 379.000 tone de ¦ oţel faţă de Potrivit datelor, situaţia în şef al statului Indonezian, ca este mai plăcută; 13,15 Muzică uşoară cova ; 16,45 Gîntă Alexandru Grozuţă ;
tative cu China. Refuzul nostru scrie în încheiere Warburg, nu ¦100.000 tone produse în luna a- locuitor al Asiei .şi ca om, pro­ 17.00 Pagini de satiră şi um or; 18,30
de a recunoaşte schimbările ne industria textilă, care era deja testez cu hotărîre împotriva ex­ romînească; 14,00 De toate, pentru Din muzica popoarelor; 20,05 Program
vom privi imediat în faţă reali prilie şi 450.000 tone produse in dificilă, s-a înrăutăţit şi mai perimentării bombelor atomice to ţi; 15,05 Muzică uşoară ; 10,05: Dru-
ţine tot timpul în pragul războ­ anul trecut. Tot mai multe uzi­ în atolul Eniwetok şi în oricare ,meţii veseli;' 20,15 Teatru la micro­
tafea pe care dl. Dulles fié că ne siderurgice îşi. întrerup pro­ mult. Producţia săptămi.nală a altă regiune a lumii. Trebuie să fon • „Aripi“ de Al. Korneiciuk; 22,30
iului, îndepărtează de noi po­ ducţia, iar muncitorii sînt con­ ţesăturilor din bumbac, fire şi facem fot posibilul pentru a pre- Muzică de dans.
tiu esle în stare s-o vadă, fie că cediaţi. Cu cîteva zile în urmă îmbrăcăminte din fibre artifi­ întîmpina izbucnirea unui răz­
poarele care nu s-au legat de 1.100 muncitori de la o uzină ciale a atins cel mai scăzut ni­ boi atomic şi a obţine ca arma PROGRAMUL' I I : 7,00 Prelucrări de
o ascunde intenţionat, va fi prea din regiunea Middlesbrougk au vel de la mijlocul anului 1957. de romanţe ; 20,35 Muzică de dans ;
De asemenea numărul muncito­ ‘¦2 " ;¦
tîrziu sa se revizuiască politica 21,45 Emisiune literară; 22,30 Muzică
folclor ale compozitorilor noştri • 8,20
falimentară, va fi prea. tîrziu să Emisiune literară; 0,50 Cronica eve­ din operete. *•’»

se restabilească Uniunea occi­ BULETINE DE ŞTIRI:

dentală şi va fi prea tîrziu să 6,30; 13,00; 19,00; 22,00; 23.52

se trateze asupra dezarmării, a-

blocuri, duce la divergenţe cu a- supra retragerii reciproce sau a- fost concediaţi. Toate acestea rilor din iridustria textilă a scă­ nucleară să fie distrusă şi să nimentelor internaţionale; 10,30 Muzi­ (programul I); 7,50; 14,00; 20,00;
sînt rezultatul cererii tot mai zut în aprilie cu 4.000. nu mai fie fabricată niciodată. că populară romînească; 10,50 Tran- 23.00 (programul II), .
liăţii noştri... supra altor probleme”.

administraţia z'Îaîti'tul ştr. « ’"M artie nr. 9. fe le fo « ţ 133 -189. Taxa clătită în num erar conform aprobării Direcţiunii G enerale PA.! R. or. 238 320 din 6 noiembrie W 9 . - T ip aru l: întreprinderea Poligrafică ,1 M ai" - DEVA.