Page 5 - 1958-06
P. 5
p!gi«nc
H un*d°ara'^ ;.:va \
Oameni de seamă PROLETAR1 DIN TOATE ŢĂRILE UNITI-VĂ!
de la U.
Petroşani
Anuí X Nr. 1075 raârţi 3 iunie 1958 4 pagini 20 bani
ÎNTREŢINEREA CULTU RILOR Citiţi In pagina 4-a
$ A- Presa finlandeză despre
| rezultatele vizitei lui U. IC
VAS1LE CAPRAR ASIGURA RECOLTE BOGATE t Kekkonen in Uniunea Sovie-
maistru turnător I tică.
¦6 In Liban continuă.cioc-
Lucrări şi rezultate în colectivă , nirijle între răsculaţi şi tru-
In comuna | pele guvernului.
Colectiviştii din gospodăria a- Ciopoliva * ? Noi dovezi despre a-
gricolă „Drumul lui Le-
nin“ Ilia, în ciuda unor greu echipă de colectiviste au termi f mestecul S.E.A.T.O. în tre-
tăţi pe care le intîmpină — mai
ales aceea a lipsei umidităţii in nat plivitul pe o suprafaţă de După ce ţăranii muncitori l burile interne ale Indone-
sol — se străduiesc să efectueze 8 ha. însămîrîţăte ‘ cu orz. din comuna Clopotiva, raionul
la timp şi in condiţii bune lu i ziei.
crările la cîmp.
Lucrările de întreţinerea ' cul Haţeg, au terminat primii din * ^ La Adunarea Naţionala
In interval de timp scurt co
lectiviştii au făcut plivitul griu turilor sînt, făcute paralel.' In ¦raion însămînţările de primăva : Franceză: Generalul De
lui pe o suprafaţă de 40 ha. O
echipă de cosaşi, formată din grădina de zarzavaturi au fost ră, au început tot cei clintii lu i Gaulle a primit votul de in - .
colectivişti, au cosit trifoiul de
pe o suprafaţă de 4 ha., iar o plantate peste 4.000 fire de ro crările de întreţinerea culturilor. * vestitură ca şef al guver- î
şii, făcindu-se în acelaşi timp Pînă la această dată s-a execu ; nulu-i. *
praşila a Il-a la ceapă pe o su tat plivitul pe o suprafaţă de răsucit
prafaţă de 0,30 ha.
421 ha. semănate cu cereale. a Filaturii Lupeni,
Participarea colectiviştilor la De asemenea, pe o suprafaţă Aportul laboranţilor printre fruntaşe se
IOSIF K.LAUSMAN realizarea acestor munci de se de 12 ha. la G.A.C. Ostrov şi numără şi tovarăşa
lăcătuş zon este in proporţie de 95-100 pe o suprafaţă de 6 ha. Ia înto la îmbunătăţirea producţiei siderurgiei IVeronica Goia, care-şi depă
şeşte zilnic norma in medie
la sută, zilnic. vărăşirea „Retezatul” din Clo HUNEDOARA (de la subre inginer Virginica Ieşanu, care | cu 65 — 70 Ia sută.
dacţia noastră voluntară), in s-a interesat şi preocupat tot
Preocupări gospodăreşti potiva, s-au aplicat îngrăşămin lupta pentru îndeplinirea sarci timpul de calitatea muncii labo In clişeu : Tovarăşa Goia Ia
te artificiale pe lanurile cu grîu 1locul de muncă.
Ia G.Â.C. „23 August“ şi secară.
Timpul a permis ca în ulti
Y Membrii gospodăriei colective In prezent colectiviştii — din mele două zile să se înceapă nilor ce revin colectivului Com ranţilor. Construcţia conductei
din Rapoltu-Mare, raionul Hu tre care cei mai harnici s-au şi prăşitul porumbului, astfel că binatului siderurgic Hunedoara, In cadrul laboratorului rapid magistrale de vest
LUGA DALCAŞ nedoara, au terminat pînă acum dovedit a fi pînă acum tov. M. pînă la această dată s-a prăşit
modelator plivitul griului pe o suprafaţă Munteanu, Eleonora Stoica, Pa- o suprafaţă de 20 ha. 0 contribuţie insenyţată e adusă de la furnale a fost montat un Din zăcăxnîntul de la Bazna, situat
de 23 ha. Odată cu aceasta a ulina Gogoaşe şi alţii — lucrea de colectivul secţiei laborator. aparat sovietic de înaltă tehni în bazinul gazeifer al Ardealului, ga
ANDREI DELAMEA fost terminat plivitul şi la ovăz ză la plantarea răsadurilor de Printre primii ţărani munci citate, pentru dozarea rapidă a zul metan a fost adus la porţile ce
zidar şamotor pe o suprafaţă de 2 ha. Praşila tori care au început prăşitul, Este suficient să amintim că siliciului (15-20 minute). In fe tăţii industriale Hunedoara.. Astfel s-a
I-a la porumb şi floarea-soare- varză de vară, roşii şi ardei, in sînt tovarăşii Aurel Brăila, încheiat cu succes prima etapă impor
, • : f.| lui a fost făcută pe o suprafaţă timp ce alţii cosesc trifoiul. Roşea Cînda şi Ştefan Ojoc. de la începutul anului şi pînă lul acesta, oţelâriile combinatu tantă a construcţiei conductei magis
de 3 ha. în prezent acesta a reuşit să lui pot să cunoască calitatea trale de vest. După ce au fost termi-
M a g a z in u l de stat Călan N. BEŞLIU nate probele de punere în funcţiune,
tin e re tu lu i La gospodăria facă cu 30.000 determinări mai fontei cu mult înainte de a fi acum ssee eexxeeccuuttăă rreeţţeeaauuaa ddee ecnonnHdui,crtJe
ha., la sfeclă furajeră de aseme corespondent mult decît norma stabilită ¦şi introdusă în cuptoare. De instru şi racordurile de alimentare cu gaz
Cu cîteva zile în urmă, in ca Muncitorii şi tehnicienii de la nea a fost făcută praşila I-a pe
gospodăria agricolă de stat din trei ha. Pentru dezvoltarea cul In comuna raportată la producţia realizată irea personalului care deserveş- metan a întreprinderilor industriale de
Călan s-au convins din proprie turilor in condiţii mai bune au Şoimuş de sectoarele productive. pe traseul porţiunii Bazna — Hune
experienţă că executarea lucră fost aplicate îngrăşăminte supli te acest aparat S-a ocupat în- doara. Printre acestea se află fabrica
rilor de întreţinerea culturilor mentare pe o suprafaţă de 66 Ţăranii muncitori din comuna Şoi In laboratorul central s-au e- deaproape chimistul Gheorghe de cărămizi din Sîntimbru, fabrica de
la timp asigură realizarea unor ha. cultivate cu porumb. muş, raionul Ilia, acordă o mare a- videnţiat tovarăşii Iosif Vinţan, Gemeniuc, iar primii care au hîrtie şi celuloză de la Petreşti, fa
recolte sporite la ha. Deşi tim tenţie întreţinerii miturilor. Ei au pră şi Ioan Rusan, care lucrează la brica chimică nr. 14 şi — obiectul In
pul a îngreunat buna desfăşu Printre muncitorii care au şit pînă acum 50 ha. de cartofi şi po dozarea carbonului şi a elemen reuşit să-şi. însuşească cunoştin dustrial cel mai important combinatul
rare a acestor lucrări, totuşi muncit cu multă tragere de ini rumb, au făcut stropitul viei contra ţele necesare manipulării lui sini siderurgic Hunedoara.
printr-o bună organizare a mun mă la întreţinerea culturilor se manei pe o suprafaţă de 10 ha. efectu- telor de aliere ca nichel, .crom, Wiliam Peter, Dumitru Enache,
cii la G.A.S. Călan s-a reuşit numără : Zahiu Trif, Cornel Ga- înd totodată şi sapa mare pe aceeaşi molibden, vanadiu, titan etc. Maria Hogm,an, Dumitru Dumi- Parale] cu aceste lucrări, muncitorii
să se termine la vreme plivi tea, Octavian Crai şi Vasile Dan. suprafaţă. trescu, Mircea Marian. întreprinderii de specialitate din Oraşul
tul păioaselor şi să se înceapă dînd un mare lyolum de lucrări Stalin continuă construcţia conductei
prăşitul. In afară de cele 50 ha. Paralel cu efectuarea lucrări Aci s-a recoltat lucerna şi trifoiul de bună calitate. In viitor, conducerea, secţiei magistrale pe cea de-a doua
de păioase plivite pînă în pre de pe o suprafaţă de 50 ha. laborator îşi propune să intro
zent, a fost efectuată praşila I-a lor de întreţinere au fost recol In cadrul secţiei laborator, ducă noi metode moderne de lu porţiune a s a : Simeriâ — Zăgujeni —¦
la cartofi pe o suprafaţă de 20 Primii care au început prăşitul car condusă de tov. Nicolae Hăncilă, cru pentru dozarea elementelor Reşiţa — Bocşa Romînă.
tate .furajele de pe o suprafaţă tofilor şi porumbului au fost ţăranii mai funcţionează şi laboratoa crom şi siliciu din oţeluri, la
Prin construirea şi darea în func
de 67 ha. ’ muncitori Remus Munteanu, leofil rele rapide de pe Ungă secţiile noul stiiometru sosit tot din U- ţiune a conductei magistrale de vest
productive. La laboratorul rapid niutiea Sovietică. Acest aparat se va realiza o importantă îmbunătăţire
Munteanu, Iuliu Demea şi alţii al oielăriei electrice, prin inte a aprovizionării cu combustibil a oraşe
resul depus şi rezultatele bune se va monta la oţelăria electrică
-»©©©- şi operative obţinute s-au remar odată cu terminarea laboratoru lor şi centrelor industriale din aceas
cat tovarăşi ca Petru Munteanu, lui care este în construcţie. tă parte a ţării. De pildă, în oraşele
Veşti culturale din regiune Dochia Pietraru, Iosif Groza,
Nadia Lăbuneţ, Dumitru Pala- Totodată se studiază o nouă
metodă colorimetrică de dozare
ghie şi alţii.
La laboratorul rapid de la a fosforului din oţeluri în timp
de maximum 15 minute care
furnale s-a lucrat corect. Din la ultimele prob e s-a dovedit
calculele făcute a reieşit că doar
0,3 la sută din rezultate nu s-au
drul O.C.L. Alimentara din De Simpozion la Orăştîe şi lucrările cele mai importan gadă artistică de .agitaţie şi al încadrat în prescripţiile STAS, a fi foarte eficace, Blaj şi Deva unde lucrările de insta
va a avut loc o şedinţă U.T.M. te. Participanţii au putut admi te formaţii artistice, compuse lare a reţelei sînt mai avansate şi
cu care prilej au fost analizate Gentenarul naşterii ca şi îm ra între cele peste 50 lucrări — din intelectuali» muncitori şi ţă cu toate că în acest laborator Astfel, secţia laborator poate
rezultatele obţinute de magazi plinirea a 40 de ani de la moar „Sultănica”, volumele „Linişte”, rani. condiţiile de lucra nu sînt satis- care urmează să treacă printre prime
nul nr. 2 Deva pe trimestrul I. tea lui B. St. Deiavrancea au „Paraziţii“, Apus de soare“, făcătoare din cauza prafului de interveni eficace în procesul de le la consumul de gaze naturale, se
1958. fost sărbătorite şi în cadrul ce începutul a fost greu, că ori furnal care pătrunde în sălile de va putea economisi anual o cantitate
naclului literar din Grăştie. „Viitorul“, „Luceafărul“ etc. Tot ce început; dar voinţa şi dra analiză. Aici s-o.u evidenţiat lo producţie, poate ajuta la îmbu-
S-a constatat cu acest prilej aici au mai tost expuse şi unele gostea pentru activitatea cultu varăşii Nicolae Lup, Victor A- de cea. 10 milioane kg. lemne da
întreita şi valoroasa activitate periodice la care a colaborat De- rală a artiştilor amatori a în limpescu, Petru Vaida, precum şi nâtăţirea calităţii metalului şi foc.
la obţinerea sortimentele/ pro
gramate.
N. NEGRU
că magazinul a deservit în bune intelectual-scriitoricească, aceea lavrancea ca „Revista nouă” a vins toate greutăţile. Iniţiată ş Cîf mai multe păsări contractate
condiţiuni pe oamenii muncii şi de prozator, dramaturg şi ora lui Haşdeu, „Semănătorul” şi condusă de tov. Dumitru Nico
că şi-a realizat şi depăşit pla tor, au făcut obiectul unui iru- „Familia”. iau, brigada artistică de agita De curînd a apărut hotărîrea rumb, în gospodăriile agricole Producătorii care livrează prin
nul la toţi indicii. A fost scoasă mos şi reuşit simpozion literar. ţie şi-a început activitatea cu Consiliului de Miniştri cu pri-
în evidenţă munca pozitivă de In cadrul acestuia tov. prof. I. IOAN ILIESCU legînd teme din viaţa comunei vire la contractarea şi achiziţio- socialiste. în special-creşterea şi contract gîşte şi raţe îndopate,
pusă de brigadă de bună de Dumitru a evocat viaţa şi acti profesor In colaborare cu echipa de dan narea de păsări. Acţiunea are
servire condusă de Margareta vitatea lui Deiavrancea. Creaţia suri, soliştii şi recitatorii, tină o importanţă deosebită deoarece îngrăşarea păsărilor trebuie să primeso 12,50 lei/kg., în cazul
Gergely. nuvelistică şi de povestitor a O nouă brigadă artistică ra brigadă artistică a debutat pe prin păsările contractate şi achi-
fost prezentată de tov. Viorel scena căminului cu un program zifionate se asigură o parte în- ia o mare dezvoltare. că predau curci sau curcani in-
Datorită rezult aţelor obţinute Gugercean. Dramaturgia şi fru Activitatea cultural-artistică a plăcut.şi instructiv. semnată din hrana populaţiei de
de acest magazin in care majo moasele lecturi din trilogie au căminului cultural „N. Bălcescu“ la oraşe cu carne, ouă şi gră- Greşterea păsărilor de curte grăşaţi, primesc 12 lei/kg, 14
ritatea lucrătorilor sînt tineri, fost expuse de tov. Ion Apostol, din comuna' Şibot a fost lăsată In planul acţiunilor de viitor, sime.
organizaţia U.T.M. de comun mai acum cîtva timp ca o a cin- .tinerii membri ai formaţiilor ar constituie una din muncile cele lei/kg. pentru pui şi 13 lei/kg.
acord cu comitetul de între iar foarte puţin cunoscuta acti cea roată la căruţă. Dar tinerii tistice din comuna Şibot şi-au In expunerea tov. Gh. Gheor-
prindere a declarat acest maga vitate de orator a lui Dela- au protestat şi au cerut sprijin planificat să meargă şi în alte ghiu-Dej, făcută la consfătuirea mai rentabile şi productive, de- pentru găini. Gospodăriile agri-
zin „Magazinul tineretului“. Ca vrancea a expus-o, şi încă cu sfatului popular şi cadrelor di- sate din jur unde să prezinte pe ţară a ţăranilor şi lucrători-
responsabilă, în unanimitate a dactice dîn comună pentru în- programele pe care le pregătesc. lor din sectorul socialist al agri- oarece se pot obţine într-un cole colective şi cooperativele
fost alesă Margareta Gergely. multe amănunte semnificative, culturii, se arată că odată cu
chegarea unei puternice formaţii TRAIAN CONŢAN mărirea suprafeţelor şi produse- timp foarte scurt produse aii- agricole de producţie primesc
CORNEL CORNEA tov. V. Tămăşoiu. artistice. Şi iată că n-a trecut tor de cereale, mai ales de po-
mult şi pe scena căminului cul profesor mentare de mare valoare nutri- preţurile de mai sus majorate
Sărbătorirea a fost întregită
cu o deosebit de reuşită expozi tural din comună a apărut o bri tivă. Ele se înmulţesc şi cresc cu 1 leu/kg., iar întovărăşirile
ţie care cuprindea între altele
portretul scriitorului, fotografii repede ajungînd într-un an ta agricole şi zooţehpice, asociaţiile
o dezvoltare maximă şi chiar în ' simple de producţie şi membrii
cursul aceluiaşi. an devin pro- gospodăriilor agricole colective
ductive, dînd ouă, carne, g ră s i-. care predau păsări pe bază de
me Şi fulgi. Valoarea acestor contract-vor .primi aceleaşi, pre
produse face ca creşte'rea păsă- ţuri majorate, cu. 0,50 . lei/kg.
corespondent cu aspecte din viaţă lui, precum '•!lor să fie o ramură importantă pasăre predată,
a zootehniei.De la o găină bine Gospodăriile agricole colecti-
îngrijită se poate obţine într-un ve, cooperativele agricole' de
FESTIV A LU L A singur an o cantitate de ouă producţie, întovărăşirile agricole
care întrece de 5-6 ori greutatea şi zootehnice, asociaţiile ¦simple
„C ÎN T E C D E P R IM Ă V A R A “ găinii însăşi, adică 150-200 bu- de producţie şi gospodăriile .in-
căţi ouă. dividuale care contractează. pă-
Sala festivă a liceului „Decebal" din al fluierului, soliştii vocali Marton Deşi păsările au o greutate re- sări, pot primi prin Banca A-
Deva a cunoscut duminică 1 iunie o a- lănci de la cooperativa „Sprijinul mi lativ mică, totuşi,, datorită uşu-
nimaţie deosebită. A c i, s-au adunat cei nier” din Petroşani, lacob Elvira din gricolă, la încheierea conti:acte-
mai buni solişti vocali şi instrumen Baia de Criş, Nan Ioan de la coope rinţei cu care se pot înmulţi, ne
tiştii de muzică populară ai cooperaţi rativa „Drum nou"-Hunedoara, Solo- dau cantităţi .considerabile de lor,’ credite de producţie după
carne. Pe lingă faptul că se în
cum urmează :. .
— pentru gîşte îndopate pînă
ei meşteşugăreşti din regiunea Hune mon Lenuţa dc la cooperativa „Mun mulţesc repede, ele pot fi între- la 20 lei/cap
doara. ca nouă” — Alba lulia, Bereghi Mi- ţinute şi uşor. Dintre toate spe- —- pentru raţe îndopate pînă
Harnicii muncitori din cooperaţia hai şi taragoiisiul Dalie Leontin de la ciiile de păsări, gîştele şi raţele . la 10 lei/cap .
meşteşugărească au dovedit şi de data cooperativa „Solidaritatea” din Deva. sînt acelea care cer mai puţină — pentru curci-curcani îngră-
aceasta că, pe lingă rezultatele ob Cei 7 artişti — fruntaşi ai festivalu
ţinute la locul lor de muncă, slin să lui regional „Clntec de primăvara , îngrijire, cresc mai. uşor şi se şaţi, pînă la 15 lei/cap
întrebuinţeze cu pricepere şi folos tim vor reprezenta Uniunea regională a dezvoltă mai lîpede decît găini
pul liber. cooperativelor meşteşugăreşti la finala le. Gteşterea lor prezintă şi a- pentru pui, găini, pînă la
pe ţară a soliştilor vocali şi instru vantajul că sînt rezistente la 5 lei/cap
In cete cîteva ore de concurs s-au mentişti din cooperaţia meşteşugăreas
perindai prin faţa juriului şi a unei că ce va avea loc in cursul lunii iu 'pesta aviară, fiind şi mai puţin In afară de acestea, gospodă
numeroase asistenţe, reale talente care, nie la Bucureşti. pretenţioase în privinţa adăpos- riile agricole colective, coopera
printr-o măiestrită interpretare a cîn- tiriij tivele agricole de producţie şi
tecelor populare şi prin minunatele lor Cu menţiuni au fost distinşi soliş Prin hotărîrea apărută se tra întovărăşirile agricole şi zooteh
costume au adus pe scenă bogate ele tii : Balaj Ioan şi Ferenczi Geza — sează sarcina .cooperativelor de . nice, care contractează păsări,
mente din folclorul regiunii noastre. Hunedoara, Sipos Jo&if şi Roxa Maria
din Alba lulia, Filipaş Teodor — Ba consum să încheie cît mai mul pot primi credite pe termen lung
De. un deosebit succes s-a bucurai ia de Criş, Baban Ioana şi Scorobete
cooperatorul Sanu Petre de la coope Maria din Petroşani. te contracte de creşterea şi în- prin Bancă-' Agricolă, a căror
rativa „Moţul" din Baia de Criş, dooe-
dindu-se a fi un virtuos cunoscă. jr GH. L. Minunate sînt orele pe care le petrec copiii la grădiniţe IN CLIŞEU: Copiii grădiniţei Filaturii din Lupeni as grăşarea de găini . şi pui, con- rambursare se va face prin liv-
şi cămine. Dar, cele mai frumoase — par a spune copiii cultă păţaniile cşlor doi băieţaşi Ciuc şi Ghec, pe care tracte de îndoparea de gîşte şl „ rS r|. de ,pisări pe ba2| de
din fotografie — sini clipele cînd tovarăşa e^catoare ne educatoarea Paraschiva Angeiescu le citeşte cu atîta fru-
citeşG {joveşti. m.USftfe. raţe şi de ingraşare de curci şi , . . . ^ .,
curcani, cu toii crescătorii de Vacie încheiate cu organizaţiile
păsări, ' contractante, ,
