Page 50 - 1958-06

Pag- 2 yÓRUMUL SOCIALISMULUI rítC 1086
»*>•• yiflaKBfflgfcasaaraMSBEB&3g^7;r?raglgBaBggaanSBEBSBP

Sebeşul este o aşezare stră­ presiunile munţilor Sebeşului,

veche. La apariţia documente­ are o lungime de 10 km, spre
lor istorice şi colonizarea saşi­ sud de oraş şi se lărgeşte me­

lor, aceştia numesc întreaga reu spre nord, pe o distanţă

regiune, de la Apold pină la de alţi 10 km. pină la Mureş,

Orăştiea „Das Land vor dem fără a depăşi îti partea cea mai

Waide“ sau „Unterwald", a- lată a ei 7-8 km. Centrul cel

dică, „Ţara de sub pădure", mai important al Văii Sebeşu­
fapt ce confirmă impresia vi­ lui este oraşul Sebeş, aşezat

zuală a celor ce treceau prin carii in mijlocul cimpiei, cu- a t : munte, deal, şes, cu a- Albine
partea locului sau se aşezau noscut din vechime ca ceiitru bundenţă de cereale, lemn pen­ contrabandiste
de schimb intre regiunea mun­
aici. tru construcţie şi o fecundă
Patru • artere de circulaţie toasă şi cîmpie. păşune pentru vite, aşezată în
Altitudinea 'oraşului este de poziţia nordică a Carpaţilor,
pornesc din Sebeş, in cele pa­

tru vînturi : şoseaua Sebeş — 255 m. de la ţărmuţ mării. cu aerul mai umed şi o climă
Alba lulia, spre vechea şi în­
• Rîul Sebeşului izvorăşte de mai potrivită, deci şi cu o floră
cercata capitală a Ardealului;
şoseaua Sebeş —¦* Orăştie, pe sub m rful ¦CîndrefuTui, ' de pe şi faună mai bogată, a făcut
lunca Mureşului în jo s ; şosea­
Faţa Frumoaselor ,şi este nu­ ca el să fie locuit necontenit

mit „Frumoasa", pină'.la Oaşa. clin vremurile cele mai înde­ Uneori, folosirea fiinţelor vii
de către om ia forme cu totul
ua Seibeş — Sibiu, spre trecă- părtate ale preistoriei şi pină neaşteptate.
toarea Turnu Roşu şi. şoseaua S Ă N E C U N O A Ş T E M azi. Un asemenea teritoriu nu
Recent, un negustor trebuia
de pe Valea Sebeşului, spre se poate părăsi uşor şi istoria să transporte în mod ilegal o
cantitate de miere din italia in
Ţara Loviştei, — drum mai R E G I U N E A ne arată că cel puţin cu 1.800 Elveţia. In această acţiune el
de ani înaintea erei noastre, a hotărît să se folosească de al­
ascuns, dar mult utilizat in ve­ bine.

chime de mărgi­ dacii locuiau a- Negustorul a aşezat cîţiva din
neni şi rîureni ceste meleaguri. stupii săi pe teritoriul elveţian,
3 nu departe de frontieră. De cea­
V alea S eb eşu lu i,in relaţiile lor Locuitorii de laltă parte a graniţei, compli­
la şes se nu­ cele lui a aşezat într-o pădure
pastorale $u ţi­ vase cu miere. Descoperind bo­
gatele depozite de miere, har­
nuturile voevodale de peste La muntele Tărtărâu se uneş­ mesc „ţărani“, pentru că aci nicele albine s-au apucat cu e-
munţi, la utilizarea păşunilor te cu Valea Boşorogului, iar era „ţara“ de unde se aduceau nergie de lucru. In decurs de
mai jos, la punctul Tău, cu cereale la munte atît în vre­ trei zile, sub ochii grănicerilor
din bălţile Dunării şi chiar de care nu bănuiau nimic, albinele
romani la atacarea cetăţilor Bistra. Alte văi mai mari, mai murile grele, cit şi în cele au transportat aproximativ 100
dace din munţii Sebeşului şi primeşte la Şugag pe Dobra, bune iar cei de la munte se kg. de miLre, devenind în felul
iar la Lancrăm se uneşte cu numesc „mărgineni“, după gra- acesta contrabandiste.
Orâştiei.

Nu este de mirare deci, că Secaşul. Rîul‘ Secaş udă aripa niţa aşezată în feudalitate pe
importante şi numeroase aşe­ dreaptă a regiunii Sebeşului, spinarea Carpaţilor, după cum

zări omeneşti se găseau aci, după cum rîul Pianului udă a- cei de pe Valea Sebeşului, de Ce frumoasă eşti natură!
încă din cele mai străvechi ripa stingă, Rîul Pianului iz- la Săsciori în sus, se numesc ...Numai tinereţea doară

timpuri, fapt la care a contri­ vorăste din muntele Recea, iar rîureni. Gu-al tău farmec se măsoară.

buit un sol fertil, o climă dul­ Secaşul de la Ludoş. Mărginenii continuă Ca şi

ce, păduri şi păşuni abundente, 0 caracteristică importantă odinioară păstoritul. Ca şi cu

care au favorizat atît agricul­ a rîului Sebeş este cursul său veacuri înainte, se suie primâ- Microscop din

tura, cit şi o puternică viaţă repejor, care aduce şi depune vara „la munte“ şi coboară material plastic Un popor cu o cultură milenară

pastorală, strîns legată de a- mari cantităţi de nisip şi pie- toamna pe şesuri şi lunci,

gricultură. Cele vreo 24 staţi­ triş pe lunca din jur. Transportul celor necesare

uni preistorice identificate nu­ In ce priveşte relieful său, se face mai. ales cu caii. Pe In Franţa a fost construit un maia
mai in jurul Sebeşului, atestă ţinutul Sebeşului nu este omo­ aceştia îşi duceau de la munte
microscop ale cărui părţi meta­
aşezări omeneşti încă din cele gen. Partea lui spre miază-zi, spre oraşele de cîmpie, p"'itru

mai vechi timpuri, începînd cu cuprinde masive înalte pînâ desfacerea de mărfuri ca lină lice au fost înlocuite de mate­
epoca neolitică (a pietrei cio­ peste 2.000 m., partea, de nord brînzeturi, aducind înapoi
rial plastic. După afirmaţiile
plite) şi succedindu-se mii de se întinde in podişul Transil­ cereale, sare, pinzettiri şi alte fabricanţilor, microscopul din Acum 400 " de ani, în Yucatan şi Guatemala, din mij­ Cristofor Columb. Dar nu orici­
ani, peste epoca daco-getică, van, neîntrecînd in medie al­ lucruri necesare familiilor. material plastic este cu 40 la 1517, pe ţărmul răsăritean al locul vegetaţiei tropicale se înăl­ ne ştie că în ce priveşte culti­
peninsulei Yucatan s-au apropiat ţau pe fundalul munţilor, uimi­ varea tutunului, porumbului, ro­
care lasă şi ea urme adinei, titudinea de 500 m., iar între Ţăranii de la şes se ocupă toare prin măreţia şi splendoa­ şiilor şi arborelui de cacao, eu­
dintre care amintim cetăţuia cîmpie şj zona muntoasă, se mai ales cu agricultura, iar sută mai ieftin decît ce! din me­ cîteva vase militare, bine înar­ rea ior, ruinele oraşelor antice ropenii au avut multe de învă­
ale populaţiei maia — Palen­ ţat de la indienii maia.
dacă de la Căpîlna. găseşte zona deluroasă de la rîurenii trăiesc în mare parte tal, avînd totuşi aceeaşi valoa­ mate. Pe punţi se îngrămădeau que, Koba, Uxmal, Tikal, Chi-
chen-Itza, cu piramide în formă Indienii maia aveau o scriere
Lunca Sebeşului care se in- 350 m. pină la 800 m, altitu­ după exploatările forestiere, re în ce priveşte calitatea. oameni purtînd zale străluci­ de trepte înalte de 25-40 me­ bogată. In' textele lor se vorbeş­
toare şi coifuri de fier. Erau cu­ tri, turnuri cu multe etaje, pa­ te despre serviciul divin în tem­
gustează tot mai mult spre dine. mai ales plutăritul pe rîul late şi temple cu numeroase ple, despre sărbători, ceremonii
încăperi şi porţi. Pieţele acestor şi jertfe. Existau şi scrieri cu
sud, pină la comuna Săsciori, Admirabila aşezare a „Ţării Sebeş Spital ceritorii spanioli — conquisia- caracter ştiinţific: de astrono­
dorii. Pe atunci, cu numai pa­ oraşe ating uneori lăţimea de mie' sau, mai precis, de astrolo­
unde încep aproape brusc de­ Sebeşului", cu terenul ei vâri- 300 m, ca de pildă, cea din ora­ gie, de matematică şi medicină.
tru ani în urmă, ei cuceriseră şul Koba. Spre terase şi pieţe De asemenea, indienii maia a-
pentru păsări Guba şi pornind Ia vînătoare duc nişte scări, atingînd uneori veau şi lucrări conţinînd mituri,
o lăţime de 12 m. modele de poezie populară. Ma­
de sclavi au dat întîmplăior nuscrisele indienilor maia au
Ocupaţia principală a indie­ fost însă distruse.
In India funcţionează de 25 peste peninsula Yucatan. nilor maia era agricultura. In
primul rînd ei cultivau porum­ Colonizarea Mexicului şi su­
de ani un spital pentru păsări. Pe ţărm, spaniolii au observai bul, obţinînd cîte două recolte punerea indienilor maia, cît şi
pe an. Se ştie că această cultu­ a celorlalţi indieni din America
In deceniu! irectfiTaici au fost indigeni de statură mijlocie, cu ră, ca şi tutunul, a apărut pen­ Centrală, a fost însoţită de dis­
„îngrijite“ peste 70.000 de pă­ umeri laţi, cu părul negru şi tru prima oară în Europa după trugerea operelor de cultură şi
sări. Recent, la dispoziţia aces­ pielea arămie. Corpurile lor e- descoperirea Americii de către exterminarea populaţiei.
rau vopsite cu roşu şi albastru.

tui spital a fost pusă încă o Inamicul care se apropia a fost

clădire cu o capacitate de 3.000 primit cu nori de săgeţi şi su­

de locuri pentru pacienţii îna­ liţe. Gonquistadorii, care ezitau
să debarce, au fost atacaţi cu
ripaţi. spade de lemn şi suliţe cu vîri

de obsidian („sticlă naturală”,

Telefon automat un minereu de origină vulcani­
că). Deşi dispuneau de arme

In Japonia se experimentează moderne, în această primă lup­
în prezent un aparat de telefon tă spaniolii au fost zdrobiţi. Fi
. au revenit însă în repetate rîn-
care recepţionează comunicările duri şi au cucerit Mexicul, iar
telefonice, chiar atunci cînd per­ de acolo au atacat peninsula
Yucatan. După trei atacuri con­
soana căutată nu este acasă.

Atunci cînd apelul telefonic secutive, rezistenţa apărătorilor

este repetat de un anumit nu­ peninsulei a fost în cele din u r­

măr de ori, un aparat special mă înfrîntă. ...S-a constatat că unele micro­ verse articole cosmetice şi... nu­
intră automat în funcţiune, Aşa au fost cucerite pămîn- organisme, care se hrănesc cu mai 14 milioane dolari pentru
ridică receptorul, apoi cu aju­ hidrocarburi, trăiesc totdeauna cercetări in domeniul medicinei...
torul bandei de magnetofon co­ turile indienilor maia-unul din­ in straturile de pămint situate
tre cele mai puternice şi mai deasupra zăcămintelor petroli­ ...In R. P. Bulgaria a început
civilizate popoare antice din A- fere. In urma acestei constatări exploatarea celor mai bogate
la prospecţiunile petrolifere din zăcăminte de cărbune brun din
munică ceiui care face apelul că merica Centrală. U.R.S.S. se aplică cu succes, în sud-estul Europei, evaluate lă
afară de metodele obişnuite de trei miliarde tone.
Vedere generală asupra oraşului Bratislava nu este nimeni acasă, iar dacă Civilizaţia indienilor maia ă- prospectare, cercetarea bacterio­
parţine poate uneia dintrl cele logică a solului ;
acesta are de transmis vreo co­ mai însemnate civilizaţii ale
municare banda de magnetofon antichităţii. In multe regiuni din
o înregistrează.

• • e* • «• • a--o-*-•««ao -o-a-e-i

Spre sfîrşitul celui de-al doi­ TORPILA VIE în corpul navei pînă ia ochi.
lea război mondial petrolierul După ce s-a degajat; a renun­
englez „Barbara“ naviga prin chiar o rubrică specială ; „Ava­
Oceanul Atlantic. Marinarii au izbutit să prindă aşa-numitul „dans macabru“ rierea bordajului în urma ata­ ţat de a mai ataca. Prin spăr­ ...Dr. J. C. Lund, un medic ...Potrivit unui obicei datină
peştele, ridicîndu-1 pe punte. al peşteiui-pumnaf. Atacîncl cir- curilor peştelui-pumna!“. In tură a pătruns apa şi pentru danez din Copenhaga experi­ de secole, la cursele de cai or­
Deodată a răsunat strigătul S-a constatat că greutatea Iui duri le de scrumbii, e! se des­ Muzeui englez de Ştiinţe Natu­ ca nava să nu se scufunde au mentează un vaccin anticance- ganizate in orăşelul Teşani din
disperat al marinarului de gar­ era de 660 kg., lungimea cor­ prinde de suprafaţa apei şi că- rale din Kensington se păs­ trebuit puse în funcţiune pom­ ros. Un număr de 50 şobolani Bosnia (R. P. F. Iugoslavia),
dă „Torpilă ! Torpilă dinspre pului de 5,28 m, iar a pumna­ zînd pe peştele pe care l-a pîn- trează unele exponate destui de pele de bord. Cînd schoonerul inoculaţi cu vaccinul preparat caii pornesc in cursă fără jochei.
partea stingă a vasului !” S-a lului — de 1,54 m. Acesta a dit asurzeşte prin loviturile cor­ curioase. Bucăţi de bordaj din „Elizabeth“ a ajuns la Boston, de dr. Lund s-au dovedit imuni Obiceiul datează încă din Evul
dat semnalul de alarmă. Echi­ fost cel mai mare exemplar de pului său. După cîteva salturi lemn de Ia diferite vase, cu s-a constatat că era necesară faţă de cancer. mediu, cînd localitatea Teşani
pajul în panică a alergat pe peşte-pumnal prins vreodată. de acest fel, peştele-pumnal in­ fragmente de pumnaie, care do­ o reparaţie capitală. era centrul unor importante căi
puntea de sus, toţi s-au năpus­ tră în apă şi cu iuţeala fulge­ vedesc pericolul ce-l prezenta ...In apropierea localităţii Mo- de comunicaţie. Pe vremea ace­
tit spre bărcile de salvare. Ti­ Printre numeroasele şi va­ rului loveşte cu pumnalul său pentru pescari acest peşte. In Recent, la 600 mile spre sud- rasko, de lingă Poznan (R. P. ea, caii. de schimb destinaţi tră­
monierul se străduia din răs­ riatele vietăţi care populează cînd într-o parte cînd într-alta, anul 1944 lingă ţărmul Africii vest de Liverpool, un peşte- Polonă), a fost găsit de curînd surilor sau caleşfelor, erau dre­
puteri să schimbe direcţia na­ mările şi oceanele, peştele-pum- ucigîndu-şi prada. de sud un peşte-pumnal a ridi­ pumnal a atacat nava de răz­ un meteorit cu o greutate de 78 saţi să pornească fără călăreţi.
vei. Dinspre stingă se profila nal este unul dintre cei mai cat în aer o barcă de pescari, boi engleză „Leopold“. El a kg. Meteoritul a fost dus la la­
deja un corp lunguieţ de culoa­ interesanţi răpitori. Corpul lui In goană după cîrdurile de găurindtî-i ambele borduri şi lovit de cîteva ori vasul şi prin boratorul de pdrografie al Uni­ ...Materialul Arhivei naţiona­
re închisă care se apropia cu subţire este adaptai de minune peşti, peştele-pumnal poate co­ într-o clipă a dispărut în apă spărturile făcute în cocă apa a versităţii din Varşovia, în vede­ le franceze este păstrat în rafturi
repeziciune de petrolier. Din pentru înot. El are două aripi borî pînă Ia o adîncime de 800 împreună cu barca şi cu cei inundat cala vasului. Nava s-a rea unor cercetări ştiinţifice. avînd o lungime totală de I80
clipă în clipă se putea produ­ dorsale, dintre care una este de metri, unde se hrăneşte cu doi pescari. aplecat puternic în partea drep- km. Această lungime va creşte
ce o explozie puternică, urma­ lungă şi ascuţită, iar cealaltă hamsii. iă. Pentru lichidarea avariei ...Reactorul nuclear de la Csi- in curînd cu alţi 40 km, intrucît
tă de străpungerea corpului na­ scurtă. Coada peştelui are for­ Uneori atacurile acestui gi­ s-a recurs la ajutorul scafan- lleberc (R. P. Ungară) va fi dat se vor depozita aici, printre al­
vei... Dar spre uimirea gene­ ma unei semilune. !n partea Pînă în prezent nu s-a lă­ gant prezintă un pericol nu nu­ in exploatare în cel de-al doilea tele, documentele legislaţiei
rală nu s-a auzit nici o explo­ superioară, corpul peştelui este murit de ce peştele-pumnal a- mai pentru bărcile de pescuit, drierilor. semestru al acestui an. Acesta franceze elaborate între anii
zie. Corpul petrolierului a fost de cuioare albastră cu reflexe tacă vasele şi balenele. S-au dar şi pentru vasele mari. va acoperi necesităţile ţării in 1204 şi 1790.
zguduit de o lovitură puternică roşietice, iar spre părţile late­ semnalat cazuri cînd el atacă Carnea peştelui-pumna! este izotopi radioactivi, fiind totodată'
chiar lingă proră, iar „torpi­ rale şi posterioară culoarea de­ o balenă împreună cu un cîrd La sfîrşitul anului 1948, goe- foarte gustoasă şi pescarii nu ţ o importantă bază de cercetări *
la“, s-a desprins de bord. vine albastră. de rechini. Cînd rechinii, ajun- leta americană cu patru catar­ scapă ocazia să-l prindă. Da- l şi de pregătire a noilor cadre
gînd din urmă balena, încep ge „Elizabeth“, apropiindu-se torită faptului că peştelc-pum- ţ ştiinţifice. ...O femeie, in virstă de 75
S-a constatat că petrolierul Pumnalul osos ai peştelui se să-şi sfîşie prada, peştelc-pum- de Boston, a fost atacată de na! trăieşte în generai izoiat, ani, a ciştigat recent Ia Copen­
fusese atacat de un gigantic distinge printr-o mare rezisten­ na! dă balenei atacate, cu pum­ peştele-pumnal. Oamenii din e- el nu prezintă o mare impor­ ...Potrivit statisticilor oficiale haga insigna de aur a sportu­
peşte-pumnal. Pumnalul, lung ţă. S-a calculat că în timpul nalul său, lovituri de graţie. tanţă pentru industria peştelui. americane, anul trecut în S.U.A. lui. Ea a parcurs la cros 200
de un metru şi jumătate, a atacului peştele-pumnal se miş­ chipaj au văzut cum uriaşul Uneori el intră în plasă îm­ s-au cheltuit 228 milioane do­ metri in 43 secunde, iar distan­
străpuns cu uşurinţă învelişul că cu o viteză de 70 de mile Cazul susmenţionat, cînd un peşte, „După ce şi-a luat po­ preună cu tonii, dar de obicei lari pentru gumă de mestecat, ţa de 9 km a străbătut-o in 73
de oţel. După ce şi-a retras pe oră. peşte-pumnal a atacat o navă ziţia de pornire“, şi-a început nici o plasă nu-l poate reţine. 128 milioane dolari pentru di­ minute. Bătrlna sportivă a in­
pumnalul, descriind lin mare nu este cîtuşi de puţin un caz atacul. Cu fiecare sută de me­ Ef este vînat cu barponul. Dar trat in raidurile unei asoc'w.lii
semicerc, peştele s-a năpustit Oricît de straniu ar fi, peşte- izolat. In trecut, cînd pentru tri, viteza peştelui creştea. Lo­ sportive la virsta de 40 de ani
din nou asupra vasului. De ie-pumrial se hrăneşte cu peşti­ construirea vaselor se întrebu­ vitura a fost dată la prora vînătoarea de peşti-pumnali este şi de atunci ea a făcut zi de zi
data aceasta, pumnalul a stră­ şori şi cu caracatiţe. Uneori în inţa de obicei lemnul, societă­ schoonerulu Peştele a pătruns foarte riscantă. In timpul cînd un serios antrenament la cros.
puns bordajul intr-un alt loc, largul mării se poate observa ţile engleze de asigurări aveau
spărgindu-se atunci cînd peş­ este urmărit de harpon, se în-
tele a încercat să se degajeze. tîmplă ca el să se scufunde a-

dînc, iar după aceea, ridieîndu-

se cu viteză, să străpungă bar- <¦

ca sau să o răstoarne. 2

! • f • • ‘M '* '* H M H »-t-f-H M f - H I í M H »H M IH 1 • « <M»-* O O O -H -t tr4 -9 -4 ~ & -o <t O « + C 0 ¦ •