Page 51 - 1958-06
P. 51
Nr. 1086 'DRUMV&! SmiMlSMÜLUl P ho. 3
INFORMAŢII DE PARTID toate mcmmsmm Seară 69 de ani de la moartea
i -i '¦.¦" ¦JT ' “J-J " ......... ¦ 1 1’ .....................
t Cl f i i i - .................— ' i m ¦ ¦ ¦¦¦.¦ni.i.i. de basm marelui nostru poet
Noi membri
şi candidaţi de partid Efectuează toate lucrările Gum se face că-ntirzie MIHAIL EMINESCU
Seara încă străvezie,
în c o m u n Deşi soarele-n apus
Gălărind pe-un nor, s-a dus ? ¦
Munca de pri fost primiţi 8 candidaţi, printre întovărăşirea agricolă „Zorile roşii” La îndemnul organizaţiei de bază Ochii umedelor stele Xe0 La 15 iunie 1889 a încetat din vi- selor asuprite şi a lovit fără cruţare
care se numără muncitoarele din comuna Peţelca, raionul Alba, s-a Dorm, că zăbovesc şi ele...
Exploatarea mire de noi fruntaşe Aurelia Lupşan şi Geor- inaugurat în anul 1953 cu 14 familii şi a sfatului popular comunal, întovă Numai luna prin păduri, « aţă marele nostru poet Mihail Emi- exploatarea, atunci cînd a ştiut s-o t
de {ărani muncitori şi. 21 ha. teren. Gaută după conduri.
carboniferâ membri şi can geta FluiericL Şi-au unit o parte din pămînturile lor, răşiţii au hotărît ca începînd cu pri ¦ nescu, omul oare a ridicat poezia desluşească, *
Ţebea didaţi de partid O contribuţie însemnată în oameni hotărîţi să smulgă pămîntitlui Iar pădurile adastă
pe care o de- măvara anului curent să efectueze în După liniştea albastră, L noastră pe culmi nebănuite, artistul In tot ce e bun în opera sa, poe- ¦
munca pentru atragerea celor recolte cît mai bogate. Judecind, după Gind în ropot uniform
recoltele obţinute de întovărăşiţi, în comun toate lucrările la toate cultu Ghiar izvoarele-adorm. ¦ pe oare după o jumătate de veac re- tul a continuat tradiţia revoluţiona- *
fiecare an de la inaugurare, nu se
~ pune organizaţia poate spune că nu au reuşit acest lu rile. Şi şi-au ţinut hotărîrca. Semă Gu de aur flori pe haină | voluţia proletară şi Partidul Munci- ră de la 1848, patriotismul înflăcărat ¦
cru. Producţiile realizate de ei au în Noaptea a venit în taină.
3e 'gază P.M.R. de la exploa mai merituoşi muncitori in rin trecut cu mult pe cele ale ţăranilor natul porumbului şi plivitul culturii Din pămînt, sau din zenit 1c¦e t.iorseesc cuRvoinmeî,n l-au aşezat la locul ce al acelei generaţii, iubirea pentru •*
tarea carboniferă Ţebea, raio durile candidaţilor şi a mem individuali. Aşa, de exemplu, în anul N-am chemat-o şi-a venit.
nul Brad, a dat rezultate nozi- brilor de partid au adus-o şi o trecut, de pe tarlalele întovărăşirii s-au de grîu le-au făcut în comun. Rezul popor şi pentru cultura poporului, re- ¦¦
tive. Astfel, un număr tot mai aduc comuniştii Emilian Puş- recoltat în medie cîte 1.680 kilograme Dar într-una din poiene
mare de muncitori fruntaşi în cariu, Albert Magda, Adela griu şi 2.700 kg. porumb la ha., în tatul este că întreaga suprafaţă cu Pui de foc clipind din gene o Născut tocmai la mijlocul secolui volta împotriva nedreptăţii şi a fi- J
muncă, cer să fie primiţi în rîn- litiu şi Ioan Pintea. timp ce ţăranii individuali au adunat Cată-n lături, cată-n sus,
durile candidaţilor şi a membri 1.200 kg. grîu şi numai 1.600 kg. po grîu s-a plivit la timp, fără să mai Ga un ochi de zmeu răpus. ¦ trecut, în anul 1850, Eminescu a tră- raniei exploatatorilor. J
Dacă în anii rumb la hectar.
lor de partid. rămînă parcele neplivlte ca în anii Şi spre ceruri, intr-o clipă ¦ it şi a scris într-o epocă în oare ide- Opera lui Eminescu constituie o J
Ca urmare a acestui fapt or Fabrica trecuţi organi Încă din primii ani de la înfiinţa Flăcări nalte se-nfiripă. ¦ alurile -revoluţionare de la 1848 fu- puternică şi ascuţită critică socială, ¦
„11 Iunieu zaţia de bază de rea întovărăşirii de la Peţelca, mem trecuţi. *' Crengile troznesc pe rug,
ganizaţia de bază de la aceas brii acesteia s-au convins că lucra Umbrele din preajmă fug.
tă exploatare a primit, numai in la Fabrica de rea pămîntului în comun, cu mijloace După cum se vede, întovărăşirea a- e seseră trădate de burghezie şi în o satiră fără cruţare adusă tiraniei, *
primele cinci luni ale acestui cherestea „11 Iunie“ din Orăş- mecanizate, este mai uşoară şi mai gricolă „Zorile roşii“ a adoptat un sis Lingă foc s-adună roată
an, un număr de 22 candidaţi tie, muncea slab în problema rodnică. Cu toate acestea întovărăşiţii tem de muncă bun. Este necesar însă De pitici o mare gloată, ¦ care proletariatul nu devenise încă politicianismului şi moravurilor clă- ??
şi 3 membri de partid, toţi mun primirii de candidaţi şi membri au efectuat lucrările în comun numai ca organizaţia de bază, precum şi sfa Toţi cu feţele bălăi
în partid, anul acesta ea a fă la cultura griului (repartizarea pro tul popular comunal să muncească mai Rumenite de văpăi. ¦ o forţă care să preia sarcina desă- selor sus puse.
citori direct productivi. cut o cotitură serioasă. Dato ducţiei făcîndu-se în raport cu supra temeinic pentru atragerea de noi mem
faţa însămînţată), iar la restul, deşi brii, iar pe cei vechi să-i determine Dintre ei răsare-n faţă « vîrşiri revoluţiei lăsată la jumătatea Poemele „Viaţa“, „Împărat şi pro-
In rindurile candidaţilor au arăturile adînci de toamnă se făceau să înscrie întreaga suprafaţă de te- Gu-o armonică in braţă.
tot cu tractoarele S.M.T.-uIui în co rdn pe care o posedă (în prezent, din O fetiţă, cum să zic, «* drumului. ietar", „Scrisorile“, „Ai noştri tineri" ¦
mun, lucrările de întreţinere şi re cele 40 familii care lucrează în co Tot din neamul lor pitic.
coltare se executau individual pe par mun 49 ha., numai 10 sînt înscrise ¦ Copilăria şi-a petrecut-o în mijlo- şi altele, sînt pilde ale acestei ne- X
cele dinainte stabilite. Desigur că cu to't pămîntul). In felul acesta lu ti
acest fel de a munci crea multe greu crările de pregătirea solului, semă Gind începe ea să cinte, ¦ cui naturii de care poetul a rămas împăcate critici aduse orînduirii vre- %
tăţi şi neplăceri în rîndul întovărăşi- natul, întreţinerea şi recoltarea cultu Clape albe să frăminte,
ţilor, fapt ce i-a determinat să adopte rilor se vor putea executa în condiţiuni Parcă mii de clopoţei ¦ legat toată viaţa şi de care îşi va murilor sale. Adeseori, poetul se ri- X
un nou sistem de muncă. şi mai bi ie, capabile să le asigure Rid mărunt sub mina ei.
rezultatele dorite. ¦ aminti cu duioşie mai tîrziu : dică Ia accente de revoltă puternică, *
Horă mare-ncing piticii
De se miră licuricii. ¦ „Fiind băiet, păduri cutreeram la blestem şi clocotitoare acuzaţii la ¦
Că de cină is prin dumbrăvi
fost primiţi tovarăşii: Aron Be- rită ajutorului primit din par N-au văzut aşa isprăvi. ¦ Şi mă culcam ades lingă izvor" adresa celor vinovaţi de mizeria ¦
nea, Augustin Corcea, Gheor- tea comitetului orăşenesc de
ghe Riscau, mineri, Liviu Vlad, Eu, că-s om in toată firea, ¦ La Ipoteşti, unde trăia numeroasa poporului, cum ar fi în versurile: J
Joart Negru, mecanici şi alţii. partid, organizaţia de bază a Nu-mi pot stăpini uimirea % familie a căminarului Gheorghe E- „Zdrobiţi orînduirea cea crudă şl X
Ca membri de partid au fost acestei fabrici de cherestea şi-a Cinci ii. văd pe Ungă foc
primitf tov. Petru Hiriza, mi îmbunătăţit în mod simţitor Numai cintec, numai joc <*r minovici, copilul Mihail a cunoscut nedreaptă ¦
ner. Nicolae Miboc şi Teodor munca. Drept dovadă stau fap Ce lumea o împarte in mizeri şl %
Toţi la git, băiat şi fată, J farmecul poveştilor şi al versurilor
Poartă roşie cravată.
Mariş, mineri şefi de brigadă. tele. Sprijinită şi îndrumată în perma Fetele şi funde-n păr; o populare care l-au făcut să se a- bogaţi'*7 X
nenţă de organele de partid şi de Pionieri intr-adevăr. ¦ dîncească mal apoi „ca un scafan- ¦
stat, întovărăşirea agricolă din Peţel
Dar, Eminescu a fost şi uri rieîn- L
Comuniştii din De pildă, de la începutul a- J dru unic şi uimitor în mitul şi lirica trecut cîntăreţ al frumuseţii ţării J
nului şi pînă acum au fost pri
această între miţi în rîndurile candidaţilor de ca va putea să devină în scurt timp X populară, restituind poporului dia- sale. Niciodată nu au strălucit îriai ¦X
partid opt muncitori fruntaşi. mantele sufletului generaţiilor aces-
prindere desfă Printre aceştia se află tov. Du una din cele m ai. mari şi mai puter 0 puternic plaiurile ţării ca în versurile L
mitru Guia, ajutor pendularist,
şoară o susţinu Florea Acurmuloaiei, şef de bri »
tă muncă politică de masă pentru
atragerea în rindurile candida nice întovărăşiri din regiunea noa 1 tui neam“, cum spune maestrul M. lui, în care atmosfera de basm %
ţilor şi apoi a membrilor de stră.
»* Sadoveanu. popular se împleteşte minunat cu re- %
S. B.
X Ultimele clase din şcoala primară alitatea. Pot fi citate ca exemple *
partid a celor mai buni munci gadă la valorificarea deşeurilor, « şi primele clase de liceu, Eminescu poemele „Farmec de codru“, „Poves- %
tori şi a celor mai bune munci Ilie Baranga şef de brigadă la
toare, care se bucură de presti sortat frize de parchet şi Sa.- OO
giu şi autoritate la locul lor moilă Curteanu gaterist I.
de muncă. ¦ le-a făcut sub îndrumarea cunoscu- tea teiului“, „Crăiasa din poveşti", •
In momentul de faţă tov. Şte
Organizaţia de bază de la J tului profesor Aron Pumnul. Anii de „Călin“ şi altele. L
t studiu si i-a petrecut îhai apoi la Apreciind în ansamblu opera poe- »
¦»
» Viena şi Berlin de unde a scris şi a tului, cu unele inconsecvenţe în ce L
filatura Lupeni a primit de la fan Proşeniuc, secretarul orga J trimis spre publicare în ţară poezii de priveşte poziţia sa, ca urmare a in- X
fluenţei ideologiei burgheze, ea con- *
începutul acestui an şi pînă a- nizaţiei de bază se ocupă per "sIIlfEflilPr O stituie totuşi cel mai mare bun al
e9 o reală valoare, nostru în domeniul poeziei. Opera lui ®
cum. 38 muncitori şi munci sonal de pregătirea fochistului 9 Viata celui care avea să devină
ţ mai tîrziu cel mai mare poet al nea-
toare în rîndurile candidaţilor Aurel Borza, pentru ca acesta « mului nostru a însemnat o luptă grea Eminescu este o splendidă pildă de «
* pentru existenţă in condiţiile regl- desăvîrşită cuprindere a conţinutului «
şi 17 in rindurile membrilor de să fie primit în rîndul candida
partid. In cursul lunii mai au ţilor de partid. • mului burghezo-moşieresc. Ca să-şi în forma cea mai potrivită. Aceasta $
Valea Luncanilor Nici in codrii din poveste o| poată cîştiga existenţa, Eminescu a se datoreste faptului că poetul a fost ¦*
Mai frumos nu cred că este, | trecut prin diferite funcţii — practi- un meşter neîntrecut al cuvîntului. *
Nici copii mai fericiţi;
| cant la tribunalul din Botoşani, co- Pentru acest lucru, poporul nostru *
Hai, săriţi copii, săriţi!
împletind munca şi » pist al comitetului permanent al ju- muncitor cinsteşte azi memoria poe-
’ TRAIAN F1LIMON
(Urmare din pag. l-a). lată şi adincă. Plugarii harnici şi-au u'* veselia colectiviştii din * deţului, sufler şi actor în diferite tulul pe a cărui lespede înnegrită de *
plămădit o nouă viaţă, Cî.niul şi hora gospodăria agricolă „b
răsună pe Valea Luncanilor. N oută|i din librării | trupe teatrale, director al bibliotecii vremi, de sub teiul ce-i străjuieşte »
Marfie" Turdaş, raionul ¦ •>
Valea Luncanilor, slobozită de sub ir * din laşi, revizor şcolar, şi în cele mormîntul, în grădina morţii de pe ¦
munte, despletită, îşi detuna valurile
intr-un lung ecou. Valea Luncanilor! Vale a frumuse Orăştie, se străduiesc să facă lu î din urmă redactor al ziarului conser- dealul Şerban Vodă, nenumăraţii ad- L
ţilor şi a belşugurilor. In frumuseţea
ta, se oglindeşte frumuseţea ţării mele, crările cît mai bune şi la timp. De 9»Amintiri iespre Engels“ ¦ vator „Timpul“ unde a desfăşurat o miratori recitesc cu durere, O4
in clntecele tale răsună glasul popo
ÎZ rului meu. Veşnic unda ta să poarte altfel în ce priveşte întreţinerea ( apărută în EDITURA POLITICA )
doina muncii, bucuriei şi belşugului.
Valea Luncanilor/ Vale a frumuse culturilor, colectiviştii din Turdaş | muncă istovitoare care l-a dus la ;
Pentru
ţilor şi bucuriilor I Doina nouă de sînt cu lucrările la zi. X tragicul sfîrşit. Nemai fiind pribeag
bucurie, puternică, pe poteci şerpuite Ca fabrica de încălţăminte ,(Arde
leana“ din oraşul Alba Iulia, din IN FOTOGRAFIE: O echipă la Volumul începe cu articolul lui tuaţia muncitorilor, cît de mult * Exploatat fără milă de protipen- De-atunci înainte
şi strimte, urcă pieptiş spre casele februarie a.c., s-a pus un accent deo Lenin scris la moartea lui En-
sebit pe producerea de încălţăminte prăşitul cartofilor. gels şi cuprinde relatări ale u- îi plăcea să se întîlnească şi să $ dada vremii, poetul care a avut un Aduceri aminte
pentru copii. S-a trasat ca sarcină ca nor tovarăşi de luptă apropiaţi
răzleţite ale luncanilor şi apoi coboa încălţămintea să fie cît mai uşoară, Foto l I. TEREK ai marelui dascăl şi conducător stea de vorbă cu ei. X contact real si direct cu poporul, n-a
durabilă şi să se creeze modele noi, plă- al proletariatului. *¦¦ rămas indiferent la suferinţele ma-
ră plină in argintul apei şi curge la cei mici Din amintirile lui G. A. Lopa- M-or coperi cu drag"
Franz Mehring, August Be-
vale pretutindeni ca un vuiet adine de cute. In urma acestora, în decursul bel — fruntaşi ai mişcării so- tin, ca şi din cele ale lui N. S. Prof. CORNEL CISMAŞ1U +>
trimestrului II s-au produs peste plan cial-democrate — subliniază ro >
1,200 perechi de pantofi şi sandale lul important pe care l-a avut Rusanov, A. Voden ş.a., reiese
pentru copii; încălţăminte durabilă şi Engels în dezvoltarea mişcării. O* C * 4 v “ * v * O? O0 K O f » ****-*¦ <
frumoasă oa aspect.
munte. Este clntul fericirii şi belşugu îşi deapănă amintirile Paul cît de mult a apreciat Engels
Conducerea şi comitelvî1 de între Laîarque — unul din întemeie
lui. prindere, sub directa îndrumare a or torii partidului muncitoresc din mişcarea revoluţionară din Ru
ganizaţiei de bază P.M.R., au hotărît Franţa ; Wiihelm Liebknecht —
Vlăstarele socialismului au prins ră ca din fondurile întreprinderii şi ale denumit de social - democraţii sia.
dăcini adinei îmbobocind florile bel comitetului de întreprindere să se facă germani „bătrînul soldat al re
copiilor salariaţilor întreprinderii fru voluţiei” ; Friedrich Lasner, mun Toate aceste relatări, ca şl al
moase cadouri. Hotărîrea a fost dusă citor apreciat de Marx şi Engels
şugului. la îndeplinire. Fiecare copil a primit ca proletar înaintat, care arăta tele cuprinse în volum întregesc
Tractoarele trag duduind materiale pentru rochiţe, cămăşuţe, san cît de bine cunoştea Engels si
brazdă dale şi dulciuri. imaginea pe care cititorul ro-
mîn şi-a făcut-o despre revolu
ţionarul dîrz, savantul care n-a
Prin contribuţie cunoscut compromisul cu falsifi
—- voluntară — catorii ştiinţei, conducătorul iu
bit al mişcării muncitoreşti in
ternaţionale, prietenul bun şi ge
neros care a fost Friedrich En-
gels.
Tot mai mare este numărul a fost mărită, zugrăvită şi s-au 188 pag. 3,50 lei
construcţiilor de folos obştesc pus geamuri noi.
care împînzesc satele regiunii Oamenii sectorului
noastre, schimbîndu-le cu desă- La Orăştioara de Sus este un
virşire înfăţişarea. Multe dintre local potrivit pentru a fi folosit Sarcina principală care a stat lucrului, 5— 10 minute arată neretului n-a Înregistrat nici o Restaurantele şi grădiniţe Cooperativelor de consum
aceste construcţii sînt ridicate drept cămin cultural. Cetăţenii şi stă in faţa colectivului secto sarcinile pe ziua respectivă, ce absenţă nemotivată. din Geoagîn Băi, Vaţa Băi şi Căian sat vă oferă
cu ajutorul statului — ca o ex n-au stat pe gînduri şi au hotâ- rului atelier din cadrul depoului le mai bune metode de muncă, un bogat sortiment de produse culinare şi băuturi alese
presie a grijii faţă de cetăţen rît ca prin contribuţie voluntară C.F.R. Simeria a fost şi este în evidenţiind pe cei mai vuni din Apiicînd iniţiativa tinerilor
— dar multe sînt şi construcţi să cumpere acest local. Achitind deplinirea şi depăşirea sarcini ziua precedentă şi criticind lip de la Uzinele „Tudor Vladimi- CUMPĂRAŢI
ile ridicate prin contribuţie vo peste 90 la sută din suma hotă surile. rescu" din Bucureşti, atelierul
luntară, dovadă că locuitorii sa rită, ei au intrat deja in posesia lor de plan. Hotărîţi să facă cu CU MARI RE-
telor noastre .luptă continuu localului. cinste faţă acestei sarcini, tine Reparaţiile 'principale se fac s-a transformat într-o farmacie, DUCERI D E
pentru îmbunătăţirea nivelulu sub îndrumarea comunistului domnind o curăţenie exempla
lor de trai, material şi cultural In alte sate se continuă lucră rii de aici ( trebuie spus că sec PREŢURI dife-
rile începute în anii trecuţi. Aşa, torul le aparţine) au aplicat Groza Avram. Aşa se ră. Deşeul, fierul vechi, sînt a-
Dacă trecem acum prin comu de pildă, la Balşa se lucrează cele mai bune metode de muncă, de ce locomotivele 230.319, dunate cu grijă şi predate ser rite sorturi de
nele şi satele oricărui raion al pentru terminarea şcolii de 7 reuşind să-şi depăşească cu re 230.082 şi altele în urma re viciului de aprovizionare. Pînă mărfuri Ia ma-
regiunii noastre, vom întîlni zeci ani, la Ceru Băcăinţi pentru gularitate planul şi să dea lu paraţiilor generale de bună ca în 'prezent, spre exemplu, s-au gazinele coopera-
de mici şantiere unde oamenii terminarea clădirii sfatului popu crări de calitate. litate şi-au depăşit numărul de strîns aproape 11.000 kg. fier tivelor de con-
lucrează de zor la fundaţiile sau lar, la Vinerea pentru termina kilometri parcurşi între două vechi, 10.000 kg. deşeuri de re sum din :
finisările localurilor pentru că Gheorghe Sirbu este şef de e- reparaţii generale cu circa 25 fractare, 1.000 kg. bronz, fără
mine culturale, şcoli, sfaturi rea căminului cultural iar în chipă. Destoinic, bine pregătit la sută, aşa se explică de ce ALBA U)l IA
populare, cooperative sau alte satele Aurel Vlaicu şi Beriu s-a profesional, este mereu în mij timpul de imobilizare a locomo a mai adăuga şi suma frumoa BRAD
localuri de folos obştesc. Să lu început construcţia unui cămin locul oamenilor, ocupindu-se de tivelor în reparaţii a fost redus să de bani realizată d? tineri în
ăm de exemplu raionul Orăştie. cultural şi a unei şcoli de 7 ani. ridicarea nivelului profesional cu 7,63 la sută. cadrul acţiunii pentru economii. HAŢEG
In satul Turdaş, vom întîlni pe SEBEŞ
locuitori transportînd materia Acestea sînt doar citeva exem al acestora. Este un model din Concomitent cu îmbunătăţirea Stînd de vorbă cu tov. ing.
lul lemnos necesar construirii ple de lucrări mai importante. toate punctele de vedere şi nu muncii profesionale s-a îmbună Gherman, am aflat că sectorul ILIA
unui cămin cultural. Restul ma In satele raionului Orăştie, ca degeaba Ioan Ivaşcu, secretarul tăţit şi disciplina în muncă. Da tineretului este fruntaş nu nu
terialului de construcţie — că in toate satele din regiune, se organizaţiei de bază U.T.M., îl că in urmă cu cîtva timp sfîr mai in producţie ci şi în mutică DEVA (piajă)
rămidă, ciment etc. — l-au pro execută mult mai multe lucrări recomandă tinerilor ca exemplu. şitul fiecărei luni se încheia cu cultural-sportivă. Astfel, 12 ti
curat cu mult înainte. Cetăţenii prin contribuţie şi muncă volun 30—40 nemotivate, acum aces neri au cucerit recent insignă
Turdaşului au achitat şi 63 la tară. Se fac poduri, îndiguiri, Pe de altă parte şi Gheorghe tea au dispărut cu totul. Spre concursului „Iubiţi cartea" ]
sută din suma hotărită pentru reparaţii capitale la localurile Sirbu comunist, pe bună drepta exemplu, în aprilie se cto ru l ti
construirea acestui cămin cultu de folos obştesc şi multe alte te se mîndreşte cu utemişti ca alţii se pregătesc intens să id
ral prin contribuţie voluntară. lucrări de care locuitorii satelor Gheorghe Sima, Gheorghe Co- startii! în cadrul 'spartachiadei
Peste puţin timp, ei vor începe au nevoie. man şi alţii, care fac cinste sec de vară a tineretului, fticî
fundaţia. torului. echipele de dansuri şi teatr'u
Comitetele de cetăţeni forma de pe lingă clubul „Filimon
In Mărtineşti, dacă privim a- te în acest scop, desfăşoară o Comunistul Groza Avram, şe
activitate neobosită pentru tra ful atelierului, deşi m i in virs- Sirbu“ nu duc lipsă de tineri.
tent la căminul cultural, obser ducerea în fapte a hotărîrilor tă, prin muncă se dovedeşte a Şi printrâ aceşti tineri se nu
luate în adunările populare la fi mereu tinăr. In fiecare di
văm, că de curînd s-au făcut u- începutul anului. Şi acest lucru mineaţă înainte de 'începerea mără şi cei de la sectorul ate
îl dovedesc cu prisosinţă faptele lier ăl depoului.
nele modificări: sala căminului arătate mai sus.
MARIN VELCA
R. B.
acar, staţia Simeria
