Page 52 - 1958-06

Pas. 4
Raportul de activitate
il BironlnlPoliticalCC.al P.SU.C
BERLIN 14 (Agerpres). —
Ziarul „Neues Deutschland“ a
publicat raportul de activitate al
Biroului Politic al G. C. al
P.S.U.G. prezentat de Heinrich
Rau, membru al Biroului Poli­
tic, la cea de a 36-a plenară a
G.C. al P.S.U.G.
La începutul raportului H.
Rau a vorbit despre importanţa
consfătuirii Comitetului politic
consultativ al statelor partici­
pante la Tratatul de la Varşo­
via, care a avut loc la 24 mai
1958 la Moscova.
H. Rau a amintit reducerea
considerabilă a efectivului for­
ţelor armate efectuate începînd
d|n 1955 de către Uniunea So­
vietică şi celelalte ţări socialiste.
El a amintit de asemenea că
consfătuirea de la Moscova a
propus din nou încheierea unui
pact de neagresiune între statele
participante la Tratatul de la
Varşovia şi ţările membre ale
N.A.T.O. In continuare H. Rau
a subliniat că aceste măsuri ale
Uniunii Sovietice şi ţărilor la­
gărului socialist constituie o do-
:vadă practică a voinţei lor fer­
me de a face tot pentru destin­
derea încordării internaţionale.
P mare parte a raportului lui
_H. Rau a fost consacrată si­
tuaţiei din Germania occidentală
şi luptei populaţiei vestgerma-
ne împotriva primejdiei înarmă­
rii atomice.
H. Rau a subliniat îndeosebi
ca păturile largi ale populaţiei
Germaniei occidentale sprijină
într-o măsură tot mai mare po­
litica Republicii Democrate Ger­
mane, programul de pace, secu­
ritate şi de reunificare a Ger­
maniei într-un stat democrat
paşnic, elaborat de Partidul So­
cialist Unit din Germania.
Raportorul a subliniat în con­
tinuare marea răspundere care
revine Partidului social-demo­
crat din Germania în lupta pen-
Iru menţinerea păcii, împotriva
politicii atomice a imperialismu­
lui german.
H. Rau a vorbit apoi despre
dezvoltarea economiei naţionale
a Republicii Democrate Germa­
ne. El a comunicat că în primele
patru luni ale anului 1958 pro­
ducţia industrială a crescut cu
11,2 la sută faţă de primele pa­
tru luni ale anului 1957, ceea ce
creează posibilităţi pentru depă­
şirea planului economiei naţio­
nale pe 1958. Raportorul a vor­
bit despre măsurile pe care le
ia Biroul Politic al C.C. al
Timp de cîteva zile au avut
loc la Washington tratative în­
4 tre premierul britanic MacMii-
¦ lan şi preşedintele Eisenhower.
MacÂlillan s-a întîlnit de ase­
menea şi cu secretarul de stat
Dulîes.
Tratativele de ia Washington
4 nu pot să nu atragă atenţia in-
trucît, atît în preajma plecării
cît şi în perioada propriu-zisă
a vizitei lui MacMilIan in Sta­
tele Unite, comentariile presei
ca şi declaraţiile sale proprii
au vădit intenţia conducătoru­
lui guvernului englez de a dis­
o| cuta cu politicieni americani
principalele probleme ale situa­
ţiei internaţionale. Potrivit re­
latărilor presei cei doi oameni
de stat au discutat un cerc
larg de probleme printre care
problema conferinţei la nivel
înalt, problema înarmărilor a-
|$ tomice, chestiunile Orientului
mijlociu, repercusiunile venirii
| ia putere a lui De Gaulle în
^ Franţa, relaţiile economice an-
L glo-americane etc. Prin urma-
re, cei doi oameni politici au
^ abordat majoritatea chestiuni-
^ lor spinoase ale actualei situa-
\ ţii internaţionale.
| Din relatările presei, ca şi
4 din declaraţiile tăcute cu di-
§ verse prilejuri reiese însă că
4 convorbirile MacMilIan — Ei-
4 senhower au fost axate nu pe
4 găsirea mijloacelor de atenua-
4 re a încordării internaţionale.
4 La loc de frunte s-au situat
4 permanentele chemări la „întă-
f rirea N.A.T.O.” la continuarea
politicii falimentare a forţei în
relaţiile internaţionale. Lucrul ţări, de repercusiunile declinu- recurgă Ia aceleaşi mijloace ca ţiativelor sovietice.
acesta reiese de pildă din de­ lui economic în Statele Unite sj !n jggg pentru a menţine a- Tratativele pe care le-a a- 4
claraţia făcută de MacMilIan şi de instabilitatea economiei ' ... . ,, ... n
Ia universitatea „John Hop-
kins" din Baltimore în care a
proslăvit în fel şi chip alian­ că principala greutate a trata- nului a revenit în repetate rîn- |)a ce] mult de baterea pasu-
ţele şi blocurile militare ale tivelor va fi pusă pe problc- (ţurj ţn discuţie şi s-a stabi- lui pe loc, de reafirmarea ace-
occidentului. El a afirmat chiar mele economice considerînd că m - pozitie comună anglo-a- foraşi principii învechite ale 4
că aceste alianţe au „menţi-
4 nut de fapt pacea timp de 14
ani". In alt discurs rostit în
faţa clubului presei internaţio­ Potrivit observatorilor, pro- a coincis cu manevrele provo- că internaţională cere alte mă- 7
nale premierul britanic ocupîn- blemele Orientului mijlociu au catoare ale flotei a Vl-a ame- suri. Ea declară cu hotărîre că a
nţ du-se de problemele discutate
în cadrul convorbirilor a arătat
că o mare parte a convorbiri­
lor au fost consacrate alianţei
anglo-americane şi necesităţii u-
i Cîntă Solia Popa; 9,30 Prietena noas­ 23,00 (programul II): ' v
şi administraţia zîafttlol «tr. 6 Martie nr, 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în m»m«rar conform aprobării Direcţiunii Generate P.T.T.R. ar. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tipăriţi; întreprinderea IMigraUci .1 Mal" — DEVA
f) RU MUL SOCIALISMULUI Mr. i JS î
• ixllxmjeie s lir i • juiilm ele ş& ri • ştiri
P.S.U.G. pentru a asigura dez­ Represiunile împotriva Situaţia politics din Italia Creşterea criminalităţii
voltarea producţiei industriale
în R. D. Germană. Vorbind învăţătorilor japonezi în S. U. A.
despre situaţia în agricultură el
a subliniat necesitatea luptei TOKIO 14 (Agerpres)'. — Gu­ ROMA 14 '(Agerpres). TASS Recent a avut loo sesiunea NEW YORK 14 ( Agerpres) Revis­ percep „triburi" regulate de la elevii
pentru îmbunătăţirea continuă a vernul japonez continuă să ducă anunţă : După recentele alegeri, Consiliului naţional al Partidu­ ta „United States News and World claselor inferioare. Aproximativ 5.000
muncii cooperativelor agricole o politică de represiune împo­ parlamentul italian a început să lui democrat-creştin în cadrul Report" a publicat un articol special
de producţie. H. Rau a arătat triva învăţătorilor care luptă căreia Fanfani, secretar general consacrat huliganismului şi criminali­ de şcolari din Ijos Angelos au orga­
că în primul trimestru al anu­ perseverent împotriva intenţii­ lucreze în noua sa componenţă. al partidului a fost nevoit să tăţii în şcolile americane.
lui 1958 în cooperativele agri­ lor guvernului de a stabili con­ Primele şedinţe au fost consa­ nizat 150 de bande. Recent acolo a fost
cole de producţie au intrat trolul asupra vederilor lor poli­ crate problemelor organizatori- recunoască creşterea influen- Revista citează numeroase cazuri de ucis un elev.
27.800 de persoane; în această tice cu ajutorul aşa-zisului sis­ ţei forţelor de stînga şi, în pri- criminalitate în rîndurile copiilor. La
perioadă s-au înfiinţat 675 de tem de apreciere a activităţii în­ ce. După cum s-a mai anunţat, mul rînd, a partidelor comunist începutul lunii mai în oraşul Elisabeth Federaţia corpului didactic din De-
noi cooperative. văţătorilor. ca preşedinte al Gamerei depu- şi socialist. (statul New York) un elev în vîrstă troit cere de cîţiva ani să fie reparti­
taţilor a fost reales democrat- de 12 ani a lovit cu cuţitul pe profe­ zaţi poliţişti pentru paza profesorilor
H. Rau a subliniat că recen­ Autorităţile poliţieneşti au a- creştinul Leone, ca unul din loc­ Cu toate acestea din declara­ sorul de cultură fizică. După aceea din localitate.
ta desfiinţare în R.D. Germană restat la 13 iunie încă 7 condu­ ţiitorii săi — comunistul L. ţia lui Fanfani a reieşit că şi soţia profesorului a primit cîteva tele­
a sistemului de cartele şi măsu­ cători ai organizaţiilor sindica­ Gausi. Ga preşedinte al senatu­ după alegeri partidul său inten­ foane prin care era ameninţată că va Revista nu analizează cauzele aces­
rile legate de aceasta sînt spri­ le din şcolile din Tokio. In fe­ lui a fost reales independentul ţionează să ducă vechea politică: fi ucisă, iar copilul ei de un an va fi tei situaţii catastrofale. Totuşi ea ci­
jinite de majoritatea covîrşitoa- lul acesta au fost arestaţi pînă Merzagora, ca unul din vicepre­ în domeniul relaţiilor externe orbit dacă criminalul nu va fi pus în tează unele declaraţii care scot la ivea­
re a populaţiei R.D. Germane. în prezent 14 lideri ai sindica­ şedinţi — comunistul Scocci- să rămînă credincios pactului a- lă cîteva din aceste cauze. Astfel „A-
tului învăţătorilor, care sînt a- marro. gresiv al Atlanticului, iar în ţa ­ libertate. La Banking (stalul Califor­ sociaţia naţională pentru instrucţiune"
Capitole speciale ale raportu­ ră să ducă o politică de discri­ explică creşterea numărului infractori­
lui Biroului Politic al G.G. al cuzaţi de încălcarea legii cu La 12 iunie au avut loc şedin­ minare a partidului comunist şi nia) un elev al şcolii locale a rănit cu lor minori prin creşterea şomajului.
P.S.U.G. au fost consacrate pro­ privire la funcţionarii munici­ ţele fracţiunilor parlamentare ale de apărare ă intereselor marilor
blemelor privind munca ideolo­ pali. Partidului Comunist Italian, în proprietari funciari. o armă de foc pe antrenorul echipei Revista „United States News and
gică, educaţia socialistă a tine­ cadrul cărora ca preşedinte al World Report" sc rie: „In sinul familii­
retului etc. fracţiunii comuniste din Camera ? de fotbal din localitate. Un grup de
deputaţilor a fost reales Palmiro lor se creează o situaţie încordată şi ele
In raport s-a subliniat întă­ Togliatti, iar ca preşedinte ai elevi din South Son Gabriel a organi­
rirea strînselor legături de prie­ fracţiunii comuniste din senal se destramă atunci cinci părinţii ră-
tenie ale P.S.U.G. cu partidele co­ — Umberto Terracini. zat un atac împotriva şcolii, pricinuin-
muniste şi muncitoreşti frăţeşti nhn şomeri. Tinerii fără ocupaţie pă­
In legătură cu apropiata de­
In continuare H. Rau a ară­ misie a vechiului guvern dife­ ROMA 14 (Agerpres). Zilele du-i pagube considerabile. Un elev în şesc pe căi lăturalnice".
tat că Uniunea comuniştilor din rite partide politice au început trecute conducerea Partidului re­ vîrstă de 15 ani din Koureon a în­ Se relevă de asemenea influenţa ne­
Iugoslavia se situează — după pregătiri pentru formarea noului publican italian a anunţat că cercat să-l ucidă pe un profesor al lui.
cum arată programul ei — pe o guvern. gativă a filmelor americane în care
poziţie revizionistă în probleme­ respinge iniţiativa pe care i-a a- Cadrele didactice comunică că în „eroii" obţin succese cu ajutorul pum­
le fundamentale ale marxism- Partidul Comunist din Italia dresat-o Amintore Fanfani, se­ şcoli operează bande organizale care nilor, al cuţitelor si revolverelor.
a declarat că alegerile parla­ cretarul general al Partidului
leninismului. mentare din Italia, în cursul că­ democrat creştin, de a participa
la un guvern care trebuie să
Penetraţia monopolurilor americana rora aproximativ 11 milioane
de alegători şi-au dat voturile grupeze pe democraţi-creştini, pe
in Canada a luat mari proporţii candidaţilor partidelor comunist social-democraţii lui Saragat şi
şi socialist, dovedesc o mişcare pe republicani. Partidul republi­
OTTAWA 14 ( Agerpres) Publicaţia ceeaşi perioadă ,între anii 1914 — 1956 spre stînga, precum şi năzuinţa înrăutăţirea situaţiei economice
cooperatistă canadiană „The Common- investiţiile Marii Britanii au scăzut de cetăţenilor italieni de a schimba can a hotărit că această ches­ din Franţa
wealth" publică declaraţiile lui Alistria la 2.778.000.000 dolari la 2.675.000.000 atît. politica externă cît şi cea tiune va trebui să fie rezolvată
Stewart, !ost membru al parlamentu­ dolari. In prezent S.U.A. controlează internă a ţării. Comuniştii sub­ definitiv de congresul naţional PARIS 14 (Agerpres). — Di­ mercială a scăzut cu peste 3 la
lui- canadian, In legătură cu coiîtrolul 75 la sută din toate investiţiile străine liniază că rezultatele acestor a- al partidului, convocat în octom­
economic pe cale il exercită Statele U- de capital in Canada. legeri arată posibilitatea formă­ brie. recţia comerţului interior din sută, spune statistica citată. Ea
nite in Canada. rii unei majorităţi guvernamen­
După cum arată Stewart ramurile tale din partidele de stînga. In faţa refuzului socialiştilor Ministerul Comerţului din Fran­ a afectat majoritatea sectoare­
Stewart arată că din cauza marelui industriale canadiene cele mai „vulne­ şi republicanilor de a reconsti­
aflux de investiţii de capital, in primul rabile" penetraţiei capitalului american Colaborarea necesară a forţe­ tui vechea coaliţie guvernamen ţa a dat publicităţii rezultatele lor : vînzările de carne an scă­
rind din Statele Unite, cele mai impor­ sînt iiulustria de automobile, contro­ lor de stînga din Italia, declară tală, partidul democrat-creştin.
tante industrii canadiene se află sub lată în proporţie de 95 la sută de capi­ Partidul Comunist, poate fi rea­ se va afla în faţa următoarei unei statistici asupra situaţiei zut cu 11 la sută ; cele. de mo­
controlul, străin. Unul din rezultatele talul american şi numai 5 la sută de lizată pe baza traducerii în via­ situaţii : fie să formeze un gu­
cel canadian, industria petrolului unde ţă a constituţiei, pe ..baza lichi­ vern de dreapta cu ajutorul li­ vînzărilor şi consumului în Fran­ bile cu 11,5 la sută, textile cu
acestor investiţii este extraordinara proporţia este de 68 la sută faţă de 30 dării discriminării' comuniştilor, beralilor şi monarh işti lor, fie să
concentrare a controlului economic. Doi la sută, industria cauciucului — 84 a promovării unei politici de constituie singur un guvern mi­ ţa pe luna martie 1958. Această 9,5 la sută, încălţăminte cu 7
la sută din întreprinderile industriale la sută faţă de 7 la sulă, industria pace, a unităţii de acţiune a tu­ noritar care nu va putea să statistică — care se face perio­ la sută.
canadiene, controlate din afara grani­ chimică — 51 la sută ţaţă de 25 la turor forţelor de stînga din ţară subziste decît pe baza voturilor dic — constată că în această
ţelor ţării, produc 30 ia sută din pro­ sută, industria de aparate electrice — şi a îmbunătăţirii situaţiei eco­ lună s-a înregistrat „o scădere Acest declin al activităţii co­
ducţia de vinzare a întreprinderilor şi 62 la sută faţă de 30 la sută. nomice a oamenilor muncii. ce >-i- -se ¦vor ¦ acord a la fiecare considerabilă a volumului vîn­ merciale, se precizează în ra­
folosesc 21 la sută din braţele dezbatere parlamentară în parte. port, nu ar reieşi dintr-o sim­
de muncă angajate in industrie. Stewart subliniază că filiale din Ca­ plă examinare a cifrelor de a-
nada ale marilor societăţi americane
Citind date cu privire ta investiţiile zărilor faţă de perioada cores­ faceri deoarece acestea au cres­
americane in Canada, Stewart arată că nu au voie să le concureze pe acestea,
in timp ce în 1914 acestea se ridicau punzătoare a anului trecut“. cut. Ea a fost provocată deci
la 881 milioane dolari, în 1945 ele s-au ceea ce înseamnă că o mare parte a
ridicat la 4.990.000.000 de dolari, iar in „Iu 1957— 1958 activitatea co- pe de-a întregul de creşterea
1956 la 11.651.000.000 de dolari. In a- pieţii mondiale este închisă pentru in­ _ preţurilor. Această creştere este
dustria canadiană. generală de la un an Ia celălalt
Hotârîrea Consiliului de Securitate şi afectează toate sectoarele.
nu rezolvă criza politică din Liban Media generală a creşterii pre­
ţurilor este de 14,5 la sută, iar
Tratativele MacMillan Tratativele MacMillan — Ei- BEIRUT 14 (Agerpres). — trucît nu poate să rezolve criza în ce priveşte produsele alimen­
Eisenhwsr senhower nu au putut să nu ţi- T Opinia publică libaneză a pri­ politică internă din Liban. tare de 23 la sută.
nă seama de uriaşele presiuni I mit cu .îngrijorare hotărîrea
Consiliului de Securitate de a Păreri analoage au fost ex­ Chiar şi in acest raport întoc­
ale opiniei publice în favoarea I trimite în Liban grupuri de ob­ primate de diferite organizaţii mit de un for oficial se re­
grăbirii desfăşurării conferinţei ^ servatori ai O.N.U. ca de pildă, „Frontul naţional“ cunoaşte în concluzie că „scăde­
la cel mai înalt nivel. Năzuin- ^ şi de conferinţa anumitelor par­ rea puterii de cumpărare a ma­
ţa consecventă spre pace şi co- I Cunoscutul om politic Abbal- tide şi organizaţii politice din sei consumatorilor provocată de
lah Iafi, fost prim ministru al Liban. Astfel, într-o declaraţie creşterea preţurilor este unul
laborare internaţională a ma- 4 Libanului, a declarat că hotă­ a „Frontului naţional“ se arată din motivele determinante ale
rîrea Consiliului de Securitate că pentru Liban constituie un declinului activităţii de afaceri“
neî interdependenţe în domeni- rală a puterilor occidentale în jorităţii covîrşitoare a omenirii ^ poate duce la consecinţe pericu­ pericol serios amestecul ţărilor
ile economic şi politic cît şi această parte a lumii. După a impus celor doi oameni poli- $ loase. Această hotărîre poate fi occidentale şi al ţărilor partici­ Ziarele subliniază că cifrele
cum reiese din cele relatate în fici să abordeze această chesti- $ urmată de trimiterea unor trupe pante la pactul de la Bagdad în citate se referă la o perioadă de
în domeniul apărării. străine în Liban, ceea ce consti­ treburile interne ale Libanului acum două luni, concluziile ca­
Din relatările existente reie- presa occidentală, tratativele une şi să facă unele declaraţii $ tuie un pericol pentru indepen­ şi anume trimiterea în Liban de re se pot trage rămîn cu atît
denţa Libanului. mai valabile cu cît de atunci
se că o mare parte a discu- MacMilIan — Eisenhower au care să „liniştească spiritele". 4 arme şi echipament din S.U.A., preţurile au continuat să urce.
După cum scrie ziarul ,„Jour“,
ţii lor a fost consacrată îngri- ajuns la concluzia că politica Dar chiar din aceste declaraţii 4 Eisenan, preşedinlele parlamen­ Anglia, Franţa, Turcia, Irak şi
tului libanez, referindu-se la ho­
jorării pe care o resimt cercu- de forţă continuă să fie un mij- reiese că S.U.A. şi Marea Bri- f tărîrea Consiliului de Securitate, Iordania.
şi-a exprimat temerea că trimi­
rile conducătoare ale celor două loc „demn de folosit" împotri- tanie nu şi-au schimbat pozi- 4 terea de observatori străini în
Liban „constituie doar pregăti
ţări faţă de creşterea puterii e- va popoarelor din Orientul a- ţia lor obstrucţionistă în pri- 9 rea pentru o intervenţie străină“.
conomice a Uniunii Sovietice rab. De altminteri, referindu- vinţa majorităţii problemelor 4
Deputatul Kadri a declarat că
şi de ajutorul dezinteresat acor- se la rezultatele tratativelor, de care depinde convocarea 4 hotărîrea Consiliului de Securi­
tate nu are un sens practic, în-
dat de această ţară unui nu- MacMilIan nu a ezitat să jus- conferinţei la cel mai înalt ni- 4
— «? »—
măr tot mai mare de ţări slab tifice agresiunea din 1950 îm- vel şi problema mai amplă a 4
Favoruri...
dezvoltate. încă înainte de tra- potriva Egiptului. „Operaţiuni- destinderii încordării interna- |
WASHINGTON 14 (Agerpres). Mai
tative, corespondentul din New Ie militare franco-brifanice îm- ţionale. Astfel MacMilIan afir- j
mulţi membri ai congresului ameri­
York al ziarului „News Chro- potriva Egiptului, — a declarat mînd că occidentul este „pre- » can, care fac parte din partidul de­
mocrat, au acuzat pc Sherman Adams,
nicle” scria : „Aproximativ do- el — nu au constituit o gre- gătit“ pentru o conferinţa la f principalul consilier al preşedintelui 16 ŞI 17 IUNIE 1958
uă treimi din populaţia lumii şeală, ci tragedia a fost că nu nivel înalt a declarat: „In ce- » Eisenhower, că a uzai de influenţa sa SPEGTAGOLE GINEMATOGRAFI6E
locuieşte în ţările slab dezvol- s-au obţinut rezultate practice le două ţări ale noastre consi- » pentru a „favoriza" afacerile lui Ber­
tate. Occidentul însă le-a igno- pentru o operaţie strategică ca­ derăm că se pot pune începu- a nard Goldfine, mare industriaş din DEVA : Sacrificiul de anul nou; PE- SEBEŞ : Ceikaş ; ILIA Inire două
LoSloh, şi de a fi acceptat în schimb TROŞANI: Bijuterii de familie; Luna femei ; SIM ERIA: Casa în care lo­
rat. Acum ruşii le acordă cu re a fost onorabilă şi justiîi- turile unei dezarmări controla- a de miere ; HAŢEG : Ulisse ; ALBA IU- cuiesc ; ZLATNA : Intîlnire la bal j
ca acesta să-i achite mai muliedin no­ LIA : Dacă nu e una e a lta ; ORAŞ* BARU MARE: In toiul luptei; LO-
tot mai mult succes posibilita- cată". Acest mod cel puţin te în domeniul înarmărilor nu- ^ T IE : Mîndrie; HUNEDOARA: cine­ NEA : Urme în noapte ; TEIUŞ : Lis-
tele sale de hotel la Boston. ma „Maxim Gorki"; Comoara căpita­ sy ; APOLDU DE SUS : Ispita.
tea de a alege pentru prima straniu de a aprecia agresiunea clcare şi clasice. Controlul este ^ nului Martenesz ; BRAD : Ghimpele j
desigur necesar“. Dar premie- L Peter Cack, membru din partea par­
oară altceva decît între ajuto- colonialistă împotriva Egiptului rul britanic nu a spus nimic ^
despre intenţiile Angliei sau $ tidului democrat al Camerei reprezen­
rul occidentului şi declin...“
MacMilIan s-a referit în per­ tanţilor, a declarai că preşedintele Ei­
dă tot temeiul să se presupună
manenţă la această problemă. că declaraţiile făcute tot de senhower trebuie să ceară demisia lui
el potrivit cărora „este de o ale Statelor Unite în problema * Adams. Purtătorul de cuvînt al Casei SELECTIU NI DIN PROG RAMU L DE RADIO :
încetării experienţelor cu ar- |
Albe, lam es Hagerty, a declarat însă LUNI — Programul I : 6,45 Bună tră cartea; 11,30 Muzică distractivi)
Expresiile „cîmp de luptă eco­ necesitate vitală de a se men­ mele nucleare sau a altor mă- | că preşedinlele Eisenhower refuză să-l dimineaţa, copii ; 8,00 Melodii populare 11,45 Radio Prichindel; 13,05 Concert
demită pe Adams. Congresmanii de­
nomică“, „ameninţarea în faţa ţine influenţa occidentului în suri de care depinde direct romîneşti; 9,09 Muzică u şo ară; 9,30 de prînz; 15,05 Romanţe de Rimski
crearea climatului corespunză- mocraţi au anllnţat că nu sînt satis­
penetraţiei economice“ şi altele Liban, statul federal arab, re­ 4* Colegi de şcoală ; 10,00 Selecţiuni din Korsakov; 15,30 Muzică de estradă;
făcuţi de răspunsul preşedintelui şi că
au revenit deseori în cuvîntă- tor tratativelor. Lucrul acesta a opera „Fata de zăpadă“ — dc Rimski 10,30 Rapsodia Roinînă ; 18,05 Revis­
rile sale. Lucrul acesta a fost vor stărui aşupra ¦cererii lor, ¦
giunea Aden şi regiunea gol- ilustrează din timp lipsa de do­ Korsakov; 13,30 Cîntecc m arinăreşti; ta economică Radio; 18,25 Muzică u-
amplificat îndeosebi de situaţia Tu*u* Eersic“ presupun că pute- rinţă a puterilor occidentale de 14,00 Muzică u şoară; 15,35 Concert şoară rom încască; 19,55 Noapte bună
grea a economiei celor două rile occidentale sînt gata să a merge în întîmpinarea ini- ^ de estrad ă; 16,25 Melodii pcpulare copii; 20,55 Muzică populară; 21,45
Â
romîneşti ; 19,15 Prin sălile de concert Cînlă Michaela Cotaru ; 22,30 Cîntece
ale Capitalei; 19,55 Noapte bună, co­ lirice; 23,25 Muzică populară rornî-
„„„ vut premierul britanic cu Ei- h pii ; 20,15 Concert din muzica po­ nească Programul 11: 14,03 Melodii
engleze. Unu comentatori oc- • ; senhower nu pot reprezenta Ş poarelor; 20,45 Tr;..ttna Radio; 21,45 populare rom îneşti; 15,30 Ciclul „Suc­
cidentali erau chiar de părere se' occidentale, problema Liba- asţje| un pas înainte. Este vor- 4
Cîntă Lili Creangă ; 23,15 Concert de cese peste hotare ale artei interpreta­
noapte. Programul 11 : 14,03 Program tive romîneşti“ ; 16,30 Vorbeşte Mos­
de muzică populară; 15,00 Muzică de cova ; 17,30 Legendele Olimpului; 18,05
estradă ; 16,30 Vorbeşte Moscova ; 18,05 Prin sălile de concert ale Capitalei:
acesta este ce! mai important >:¦ c. / politicii blocurilor, politică ale 4 Nci înregistrări' dc muzică' uşoară ;' 18,55 Sfatul medicului: „Riscurile fo­
cărei urmări nefaste Anglia o 4
aspect al actualelor relaţii Iu- » « « « t a problema . resimte din plin. Opinia publi- T 18,55 Sfatul medicului: „Gastroentero- losirii exagerate a antibioticelor“ ; 19,15-
colita“ ) '19,40 Gîntece şi jocuri popu­ Carnet de reporter; 20,30 Muzică u-
ternationale. Cert esfe că această perioadă
lare rom îneşti; 21,15 Teatru la mi­ şoară romînească : 21,45 Părinţi şi co-
crofon „Derbedeii” scenariu radiofo­ puj 22,T)0 Ncutăţi muzicale.
figurat de asemenea în aten- ricane în apropierea' coastelor este necesar să se pună capăt' â nic dc Virgil Stocnescu; după nuvela BULETINE DE ŞTIRI:
ţia tratativelor MacMillan - LibanuM şi c„ infensmcarca lui !Nicuţă' Tănase.
Eisenhower. In mod special Iu- „ cursei înarmărilor atomice, în- 7
crul acesta era axat pe situaţia livrărilor de armament şi a- MARŢI programul 1: 6,45 Clubul cu­ 5,00; 6,00; 7,00; 11.00; 13.00; 15.00:
cordării în relaţiile internaţio- if
din Liban, şi pe strategia gene- viaţie guvernului libanez. rioşilor ; 7,40 Muzică populară ro'mî- 17,00; 19,00; 20,00: 22,00: 23.52 (pro­
na le. "i nească; 8,00 Materiale din presă; 9,10 gramul I), 14,00: 16,00; 18,00; 21,00: