Page 53 - 1958-06

I w.»" - 1-»---------
Amil X Nr. 1087
Secretul succeselor tUiărului !orjor loan Constanlinescu de la U.R.U.M.
Petroşani? Simplu. O în altă. califica re, dragoste de muncă şi elan tine­
resc. El depăşeşte norma In felul acesta Ui medie cu 45 la sută.
IN FOTO ,'j Tov. Constanlinescu lucrlnd la. o forjă mecanică.
Angajamente ale
Lucrările Gonsfătuirii de la Con­
stanţa a ţăranilor şi lucrătorilor din
sectorul socialist al agriculturii au stâr­ fectueze cel puţin 100 zile-muhcă în
nit un viu interes în rîndurile tinere­
tului. In majoritatea organizaţiilor
U.T.M. din gospodăriile colective din
regiunea noastră, s-au prelucrat şi s-au
discutat în adunări generale deschise
problemele dezbătute la această consfă­
tuire.
Pentru a contribui şi ei la îndepli­
nirea acestei sarcini, tinerii şi-au luat
o seamă de angajamente, pe măsura
posibilităţilor lor.
in această direcţie semnificative sînt
hotărîrile tinerilor colectivişti din urmă­ dului de bază al gospodăriei, tinerii
toarele unităţi socialiste:
G.A.C. „Drumul lui Lenin“
Ilia
Tinerii colectivişti din Ilia, după ce
au studiat expunerea tovarăşului Gh.
Gheorghiu-Dej de la consfătuirea pe
ţară a lucrătorilor din sectorul socia­
list al agriculturii, într-o adunare d es-"
chisă a organizaţiei U.T.M., au hotă­
rât oa în acest an să aducă o mai
mare qontribuţie la întărirea economi-
Muncă organizată,
rezultate concrete
Cu toate că lucrările de întreţinerea
"caUurilor trebuie făcute în condiţii
deosebite Ui această perioadă, totuşi,
datorită preocupării de care conducerea
secţiei G.A.S. Alba (şef de secţie ingi­
ner Virgil Matei,) dă dovadă, lucrările
acestea au fost făcute pînă acum la zi
şi de 'calitate superioară. Asigurarea u-
tUajului şi uneltelor agricole, asigurarea
braţelor de muncă necesare şi buna
organizare şi îndrumare a muncii în
secţia 0,'A.S. 'Alba (cu trupurile Ţci­
na, Şard, Jghiu, Cricăti, Bărăbanţ) au
fost faclorii care au contribuit la ob­
ţinerea unor rezultate pozitive In mun­
ca desfăşurată pînă acum. Astfel, lu­
crările de întreţinere în vii nu au su­
ferit nici o înlirziere. Pe întreaga su­
prafaţă — 158 ha. — plantată ou vii
s-a terminat sapa mare şi stropitul in-
tîi, pe suprafaţa de 40 ha. s-a făcui
şi stropitul al Ill-lea. Paralel cu lucră­ hărnicia şi priceperea oameni­ brumă). Dar şi aşa sînt destul
rile acestea s-au terminat şi cele de
'.plivit legat, şi copiiiiul I.
Din grădina trupului Bărăbanţ au fost
culese pesle 300 kg. cireşe care au
şi fost predate Aprozarului Alba.
In ce priveşte lucrările la cultura
mare, aci s-a terminat praştia india la
porumb pe o suprafaţă de 15 ha., de
asemenea s-a realizat prăşită a ¦doua
pe o suprafaţă de 5 ha.
Hunedoara-D eva
PR0T.HTAR1 DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI,MM
Marţi 17 iunie 1958
DUBLUL SUCCES
al minerilor din Uricani
In tot cursul acestui an minerii din
Uricani s-au menţinut în fruntea în­
trecerii socialiste cu ceilalţi mineri din
exploatările Văii Jiului, Sub îndruma­
rea permanentă a organizaţiei de par­
tid. cu sprijinul tehnic al inginerilor
şi tehnicienilor, brigăzile de mineri din
Uricani şi-au îndeplinit în mod ritmic
sarcinile de plan. In ultimele două
luni, toate brigăzile minei şi-au de­
păşit planurile lor. Faptul acesta a
permis colectivului ca începînd din 10
iunie, să extragă cărbune pentru cel
de al il-lea semestru al anului în curs.
Minerii din Uricani au obţinut numai
în primele 4 luni ale anului o economie
la preţul de cost de 570.000 lei. Prin
extinderea iniţiativei brigadierului Tu-
caciuc, multe brigăzi de mineri obţin
randamente mai mari cu 3 pînă la
C re şte producţia
IL \ M B N A IUP IE N II
încheierea primei decade de muncă
din luna aceasta, cît şi ultimele zile, au
situat colectivul minei Lupeni printre
colectivele fruntaşe pe Valea Jiului. Li-
chidînd cu lipsurile şi greutăţile avute
în lunile din urmă, colectivul de aici
a trecut la muncă hotărîtă pentru a-şi
îndeplini cu cinste angajamentele luate
în întrecerea socialistă. Dovadă stau
cele 2.208 tone de cărbune cocsfficabil
pe care minerii de aici le-au extras
peste plan pînă la 13 iunie. Trebuie
remarcat faptul că organizînd mai bi­
ne munca în abataje şi asigurînd a-
provizionarea locurilor de muncă cu
cele necesare, toate sectoarele minei,
tinerilor
In gospodăriile colective
din Bretea Mureşană
şi Leşnic
Şi utemiştii din gospodăriile agrico­
le colective din Bretea Mureşană şi
din Leşnic, raionul Llia, au răspuns
cu entuziasm chemării consfătuirii de
la Constanţa. Astfel, tinerii din Bretea
Mureşană s-au angajat să lucreze, bă­
ieţii 120 zi le-muncă, iar fetele 80 zi-
că a gospodăriei lor. In acest sens le-nnmeă anual. Ei au hotărât ca pe
ei s-au angajat oa fiecare tînăr să e- lotul tineretului să lucreze pământul în aşa cîteva zile.
fel, îneît să obţină la porumb o produc­
cadrul gospodăriei colective. Tinerii din ţie de 2.200 kg. boabe la hectar, iar
echipele de cîmp s-au angajat ca de la sfeclă peste 16.000 kilograme la
pe lotul cu sfeclă de zahăr ce le-a fost hectar şi să însilozeze prin muncă vo­
repartizat de conducerea gospodăriei, luntară 20 tone nutreţ pentru vite.
să recolteze 22.200 kg. la ha. Aceasta
prin aplicarea cu stricteţe a regulilor Tinerii colectivişti din Leşnic s-au
agrotehnice. angajat să plivească singuri 5 ha. de
grî-u, (lucru ce l-au şi făcut) şi să
In sectorul zootehnic, tinerii s-au an­ prăşească 8 ha. de porumb şi 1 ha. de
gajat să întreţină în aşa fel vacile de sfeclă de zahăr. De asemenea, tînă-
lapte, în'cît să obţină pe cap de vacă rul mulgător Mlron Munteanu s-a an­
furajată peste 2.200 litri lapte anual şi gajat să dea gospodăriei, pentru fie­
să însilozeze în toamnă 16 tone de fu­ care vacă ai lapte furajată, între
raje. De asemenea, pentru mărirea fon­ 2.20(5—2.400 litri lapte anual.
din Ilia vor lucra Ta îndiguiri, iar din
retribuirea muncii, vor cumpăra pentru
gospodărie, două scroafe de prăsită.
Mergând pe drumul, îndeplinirii an­
gajamentelor luate, tinerii din G.A.C.,
„Drumul lui Lenin“ Ilia. muncesc cu
însufleţire la întreţinerea culturilor, la
îngrijirea vacilor de lapte şi în alte
munci, solicitate de conducerea colec­
tivei.
fpMeeţteit& fi h ă tnieit
Era în jurul orei 10 ciad am pe o suprafaţă de 10 ha. Vă
ajuns la grădina de legume şi mărturisim că o asemenea cul­
zarzavaturi a gospodăriei agri­ tură, întilneşti în puţine locuri
cole de stat Călan, trupul Bîr- din regiune.
cea Mare. La intrarea în gră­ Cu mult înainte de a ne a-
dină, un grup de circa 30 oa­ propia de locul unde se află
meni (bărbaţi şi jemei) lucrau roşiile, brigadierul şi-a mani­
cu multă indeminare la plan­ festat o oarecare nemulţumire.
tatul ardeilor. — Timpul răcoros din pri­
Mai tîrziu, cînd am vizitat măvara aceasta, ne-a reţinut
şi restul culturilor, aveam să să plantăm roşiile mai devre­
ne convingem şi mai bine de me ( se temeau oamenii de
lor care lucrează. Im numai de frumoase .Am avut răsaduri
ciiiva paşi de la locul unde se bune şi imediat după plantare
plantau răsadurile de ardei, se le-am aplicat o praşilă.
află varza timpurie şi de vară. Dezvăluirea rezultatelor ob­
O .minunăţie. Peste circa 15 zi­ ţinute de muncitorii acestui
le, cu siguranţă că se vor li­ trup, au continuat. Brigadierul
vra primele căpăltni, N.u-i de ne-a mai spus că s-au livrat
mirare. Pînă acum s-au efec­ pînă acum peste 12.700 kilo­
tuat două prăşite manuale. grame spanac, salată, ceapă şi
Trebuie să cauţi mult pînă dai gulioare, că s-au recoltat fura­
peste o buruiană. Alături, se a- jele de pe 61 ha. cultivate cu
flă culturile de sfeclă roşie, trifoi. din care mâi bine de ju­
pătrunjel şi morcovi. Şi ele sînt mătate sînt deja depozitate in
cît se poate de frumoase. Se­ şire, s-a stâne finul de pe 8
cretul ? Au fost însămînţate in ha. fineţe naturale şi că în lo­
perioada optimă şi prăşite de cul verzii timpurii va semăna
două ori la timpul potrivit. ¦ castraveţi.' .
Undeva, mai înspre capătul Atunci, cînd există oam.eni
ele jos al grădinii., se putea ve­ pricepuţi, harnici şi -se lucrea­
dea o masă de flori albe. Erau ză cu multă tragere de inimă,
florEe de ¦cartofi oe se întind rezultatele nu'sînt întînipmoa-
4 pagini 20 bani
3,8 tone de cărbune pe fiecare post de-
cit cele planificate. Printre acestea se
numără brigăzile conduse de Dumitru
Vascul, Alexandru Eisler, loan Steţ şi
altele. In primele cinci luni din acest
an, la Uricani productivitatea muncii
a fost sporită cu 11,1 ta sută faţă de
cea planificată.
La data de 13 iunie, colectivul de
aici a obţinut o nouă victorie: anga­
jamentul de a da pînă la Ziua mineru­
lui 4.800 tone de cărbune, a fost înde­
plinit şi depăşit cu 98 tone. Aceste
două succese de seamă, arată hotărîrea
minerilor din Uricani de a se situa în
fruntea întrecerii socialiste pe bazin în Romîn, au înfăptuit insurecţia armată de la 23 August
cinstea Zilei minerului şi a zilei de
23 August, cît şi voinţa lor de a cîş-
tiga drapelul de mină fruntaşă pe ra­
mură.
afară de sectorul UI, sînt cu planul
ta zi îndeplinit şi depăşit.
Faptul acesta arată că minerii din
Lupeni îşi vor îndeplini cu cinste an­
gajamentele de a extrage peste plan
pînă Ia Ziua minerului 8.000 tone de
cărbune.
Preocupări
odaice
De la terminarea cursurilor,
eleoii claselor a V-a şi a VI-a
ale şcolii de 7 ani din Sâcă-
rîmb, trăiesc bucuria de a fi ter­
minat cu bine încă un an de
şcoală. Ei îşi desfăşoară din
plin activităţile distractive, cul­
turale şi sociale pe . baza unui
plan minuţios întocmit.
Pînă acum ei au organizai
excursii, in jurul satului, au or­
ganizat jocuri sportive, au în­
văţat. noi cîntece şi dansuri.
Pentru înfrumuseţarea satului
prin muncă voluntară, elevii au
amenajat parcul sătesc curâ-
find iarba şi făcînd alei. Orele
de muncă voluntară prestate au
atins numărul de 300 numai în
O activitate rodnică au depus
elevii şi la împăduriri. In 200
ore de muncă voluntară au în­
grijit puiejii de brad plantaţi pe
o suprafajă de cca. 3 ha.
In munca şi activitatea lor, e-
levii au jost îndeaproape aju­
taţi de directorul şcolii — Ion
Diaconescu — şi tovarăşele pro­
fesoare : Elena Muntoiu şi Va­
ieria Florea ca şi de Ion Popa
— deputat în sfatul popular şi
pădurar al satului.
In prezent, elevii se pregătesc
pentru a aduna plante medici­
nale.
¦Ji . V.. HANEŞ
re. Cum pe muncitorii trupului
din Bircea Mare îi caracteri­
zează toate acestea, nu le-a
fost greu să facă tot ceea ce
au făcut.
S. BARBU importanţă al întăririi forţelor păcii In întreaga lume. In
v, iÉl
Festmtatea de la Baiafi cu prilejul
înapoierii în patrie a trapelor sovietice
.... _ ~ -i. - w - ¦ • • .... »
Cu prilejul înapoierii în Uni-t Tratatului de la Varşovia, , ieri
unea Sovietică, a trupelor sovie- .a avut'loc in oraşul’ Galaţi o
Uce staţionate in ţara noastră [festivitate in batirul căreia'iova-
in conformitate cu precedente „• râsul Shivu Stoica, preşedintele
Ciwîntarea tovarăşului Chivu Stoica
Dragi tovarăşi,
Ostaşi şi ofiţeri ai Armatei Sovietice,
Oameni ai muncii din oraşul Galaţi,
In numele Comitetului Central al Partidului Munci­
toresc Romîn şi al guvernului Republicii Populare Ro-
mîne, în numele întregului popor romîn adresez un căl­
duros salut ostaşilor sovietici care se întorc în patrie.
Poporul nostru îşi manifestă şi cu acest prilej prie­
tenia şi recunoştinţa sa faţă de poporul sovietic, faţă
de Armata Sovietică eliberatoare. Poporul romîn- nu. va
uita'niciodată că Armata Sovietică a fost aceea care l-a
ajutat să-şi scuture jugul fascist şi să-şi ia soarta în pro­
priile mîini. In anii celui de-al doilea război mondial
Armata Sovietică, urmărind armatele fasciste şi dîndu-le
lovituri nimicitoare, a păşit pe teritoriul ţării noastre. In
condiţiile favorabile create de înaintarea victorioasă a Ar­
matei Sovietice, forţele patriotice din Romînia în frunte cu
clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist
1944, răslurnînd dictatura fascistă. Astfel s-a înfăptuit
o cotitură istorică în viaţa poporului romîn, care a por­
nit pe drumul revoluţiei populare, pe drumul construirii
vieţii noi, drumul socialismului.
Inlorcînd armele împotriva duşmanului hitlerisţ, ar­
mata roniînă a luptat cot la cot cu armatele sovietice
pentru zdrobirea fascismului. Frăţia de arme şi priete­
nia de nezdruncinat dintre poporul romîn şi poporul so­
vietic este cimentată prin sîngele vărsat în comun în
luptele împotriva hoardelor hitleriste.
După înfringerea Germaniei fasciste, relaţiile de
prietenie şi alianţă trainică închegate intre Uniunea So­
vietică şi ţările pe care le-a ajutat să se elibereze de
jugul fascist au constituit principala piedică în calea in­
tervenţiei imperialiste în treburile interne ale acestor state
de democraţie populară. Statul sovietic a apărat cu con­
secvenţă dreptul tuturor popoarelor de a-şi construi viaţa
potrivit cu voinţa şi năzuinţele lor, de a se bucura de
adevăi *>ta independenţă şi suveranitate naţională.
lată de ce Uniunea Sovietică este privită de po­
porul nostru, de popoarele celorlalte ţări socialiste, de în­
treaga omenire înaintată drept bastion; al libertăţii şi in­
dependenţei popoarelor, bastion al păcii, democraţiei şi
socialismului. ¦, .
Tovarăşi,
Problema cea mai arzătoare a zilelor noastre este
problema apărării păcii. Năzuinţa spre pace, conştiinţa
că pacea este bunul cel mal de preţ al omenirii, că ea e
vital necesară tuturor popoarelor, uneşte în vremea noastră
sute d'e ,m.i.l.io/ane de oameni de diferite con' cepţii, crejdinţe
şi păreri politice.
Aceasta este cauza pentru care politica neabătută de
apărare a păcii, dusă de Uniunea Sovietică şi de celelalte
ţări socialiste printre care şi ţara noastră, se bucură de
un înalt prestigiu şi de o simpatie fierbinte în toate col­
ţurile lumii. Sînt cunoscute numeroasele iniţiative şi mă­
suri concrete îndreptate spre micşorarea încordării inter­
naţionale pe care le-au luat în ultima vreme Uniunea
Sovietică şi celelalte ţări socialiste. Una din aceste mă­
suri este hotărîrea guvernului Uniunii Sovietice coordo­
nată cu guvernul Republicii Populare Romine de a re­
trage trupele sovietice care au staţionat vremelnic pe te­
ritoriul ţării noastre, în conformitate cu prevederile Trata­
tului de la Varşovia. La această hotărîre a guvernelor so­
vietic şi romîn şi-au dat acordul şi celelalte ţări partici­
pante la Tratatul de Ia Varşovia în cadrul recentei lor
Consfătuiri de la Moscova.
In acelaşi timp statele participante la Tratatul de la
Varşovia au hotărît să-şi reducă forţele armate cu 419.000
de oameni. Consfătuirea a hotărit să adreseze statelor care
fac parte din N.A.T.O. propunerea cu privire la încheierea
unui pact de neagresiune între statele participante la Tra­
tatul de la Varşovia şi statele membre ale N.A.T.O., consi-
derlnd că un astfel de pact ar constitui un pas înainte în
asigurarea păcii şi securităţii în Europa. Prin aceste mă­
suri de deosebită însemnătate, statele membre ale Trata­
tului de la Varşovia urmăresc să determine o cotitură în
direcţia întăririi încrederiii şi colaborării paşnice între
state.
Opinia publică mondială a primit cu vie aprobare
hotărîrea Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de
la Varşovia care arată din nou lumii întregi consecvenţa
şi fermitatea politicii de pace a statelor socialiste. Iniţia­
tivele de pace ale ţărilor lagărului socialist, în frunte cu
Uniunea Sovietică, constituie un factor de cea mai mare
Consiliului de Miniştri al Repu-
. . . . . Dnn„,„r„ D oi* „ „ /
b hm PoPu,me Rom,ne « rosilt
următoarea cuvîntare:
i i i i.
ţările occidentale creşte curentul opiniei publice care cere
cu insistenţă tot mai mare guvernelor S.U.A. şi Angliei
să urmeze exemplul Uniunii Sovietice, să înceteze expe­
rienţele cu armele atomice şi termonucleare, să efectueze
la rlndul lor reducerea forţelor armate şi a armamentelor
şi să-şi retragă trupele de pe teritorii străine, să accepte
ducerea tratativelor la nivel înalt.
Statele occidentale în frunte cu S.U.A. continuă să
nesocotească voinţa popoarelor, perseverează în politica
falimentară a războiului rece, intensifică cursa înarmări­
lor, tergiversează în fel şi chip organizarea conferinţei la
nivel înalt. Dar această politică, discreditată în ochii po­
poarelor, este sortită eşecului. Creşterea în întreaga lume
a forţelor hotărîte să zădărnicească planurile agresive ale
cercurilor imperialiste şi să apere pacea, este o realitate a
vremii noastre.
Depunînd necontenite eforturi pentru a crea condiţii
favorabile slăbirii încordării internaţionale, ţările socialiste
nu-şi slăbesc vigilenţa faţă de uneltirile cercurilor impe­
rialiste agresive. Dimpotrivă, aşa cum se arată în decla­
raţia statelor participante la Tratatul de la Varşovia, si­
tuaţia internaţională este de aşa natură, incit adoptind
noi măsuri în direcţia lichidării stării de „război.rece", re­
ducerii forţelor armate şi creării condiţiilor pentru coexis­
tenţa paşnică, noi trebuie să manifestăm luciditate şl răs­
pundere pentru securitatea ţărilor noastre socialiste. Este
necesar şi pe viitor să se facă totul pentru ca adepţii po­
liticii „de pe poziţii de forţă” să nu poată recurge la fo­
losirea forţei faţă de statele socialiste. Acţionînd neabătut
pentru destinderea încordării internaţionale, statele parti­
cipante la Tratatul de la Varşovia nu vor slăbi cu nimic
grija pentru securitatea popoarelor lor. Guvernele ţărilor
care se bazează pe politica „de pe poziţii de forţă“ şi care
încearcă să facă echilibristică la „marginea războiului” să
ştie că războiul împotriva ţărilor socialiste poate duce
agresorul numai la pieire. '
Poporul romîn, strîns unit în jurul partidului şl gu­
vernului, muncind cu avînt pentru dezvoltarea puterii eco­
nomice a ţării, pentru consolidarea continuă a regimului
democrat-popular, aduce o contribuţie activă la cauza apă­
rării păcii şi a destinderii încordării internaţionale. Repu­
blica Populară Roniînă şi-a redus anterior efectivul tru­
pelor cu 60.000 de oameni, iar recent în conformitate cu
cele stabilite la Consfătuirea de la Moscova a ţărilor par­
ticipante la Tratatul de la Varşovia a procedat la o nouă
reducere de 55.000 de oameni. Guvernul Republicii Popu­
lare Romine dezvoltă legăturile de cooperare multilaterală
cu diferite ţări pe baza principiului coexistenţei paşnice în­
tre state cu sisteme sociale diferite. împreună cu popoa­
rele celorlalte ţări socialiste, poporul romîn consideră
drept o datorie sfîntă întărirea continuă a unităţii şi
coeziunii de nezdruncinat a lagărului socialist în frunte
cu Uniunea Sovietică, unitate care reprezintă chezăşia
Independenţei naţionale şi construirii victorioase a socia­
lismului în fiecare din ţările socialiste, un factor funda­
mental în lupta pentru apărarea păcii.
Dragi tovarăşi,
Soldaţi şi ofiţeri ai Armatei Sovietice.
Poporul romîn îşi ia rămas bun de la voi cu un sen-
timent de adincă prietenie şi de stimă, pe care aţi cîşti-
gat-o în ochii oamenilor muncii din ţara noastră în tim­
pul cil v-aţi aflat printre noi. Crescuţi şi educaţi de Par­
tidul Comunist al Uniunii Sovietice în spiritul internaţio­
nalismului socialist, ostaşii şi ofiţerii sovietici care s-au
aflat pe teritoriul ţării noastre au constituit un exemplu
de atitudine şi ţinută, demnă de fiii marelui popor sovietic,
de ostaşii marii puteri socialiste — Uniunea Sovietică.
Intre ostaşii sovietici şi populaţia ţării noastre s-au în­
firipat trainice relaţii prieteneşti. Oamenii muncii din ţara
noastră nu vor uita întîlnirile cu generalii, ofiţerii şi sol­
daţii Armatei Sovietice, frumoasele manifestări ale colecti­
velor ei artisiice, sentimentele de preţuire exprimate de
ostaşii sovietici faţă de poporul nostru, faţă de roadele
luptei şi muncii sale pentru construirea socialismului.
Sinlem siguri, dragi tovarăşi sovietici, că şi voi v-aţi
simţit în mijlocul oamenilor muncii din Romînia ca prin­
tre fraţi şi prieteni.
La întoarcerea voastră tn patrie, poporul romîn vă
urează vouă şi întregului popor sovietic noi şi strălucite
succese în grandioasa operă de construire a coimunSs-t
inului.
Aducînd un cald omagiu de prietenie ostaşilor so­
vietici care se întorc în patrie, poporul nostru îşi exprimă
sentimentele de profundă dragoste şi recunoştinţă faţă de
Armata Sovietică eliberatoare, faţă de marele popor so­
vietic, hotărîrea fermă de a întări necontenit prietenia,
colaborarea şi alianţa cu Uniunea Sovietică, cu toate ţă­
rile marelui lagăr al socialismului. Nepieritoare va fi a-
mintirea eroicilor fii ai poporului sovietic care şi-au vărsat
— ---------------------- sîngele pentru eliberarea Romîniei.
Sinlem prieteni şi fraţi în lupta noa­
stră comună şi astfel vom fi mereu I
i Trăiască prietenia şi alianţa de
nezdruncinat între poporul romîn şi
popoarele Uniunii Sovieticei
Trăiască în veci frăţia de arme ro*
niîno-sovielică!
Trăiască unitatea lagărului socialist
în frunte eu marea Uniune Sovietică 1
Trăiască pacea între popoare I
Pentru siderurgiştii hunedo-
reni se înalţă noi şi noi aşeză­
minte social-culturale. Iată în
fotografia noastră sala de spec­
tacole a Gombinatului aflată în
plină construcţie.