Page 54 - 1958-06

Pag. 2 '* « ) jr jiiw » U r. v & r Nr. 1087

/ • y ! .7 7 -P 7 DRUMUL SOSIAmM ULUi
¦nT-Tnr-nTTT.^

Ş tîf ţ culfuralé din regiune

Frumos timp a fost în după citorii şantierului... le sorbeau cu O M feiîfe ştiinţifică

masa acelei zile, cînd echipa de aţîta satisfacţie. Pentru.„oalma- Şcoala, elementară de 7. ani, împreu- observatorul astronomic, grădina

dansuri populate â comitetului rea spiritelor“..„ horele fegânate, 'riă ck:'jcodlă 'midie serală ‘din Că­ experimentală ,,Palôosay" şi aii vizionat
de întreprindere a T.R.S.L.H. lim au organizat o excursie de 'trei un spectacol la opéra de stat.
Deva, însoţită de orchestra în­ ¦aidoma' unduirii' line . a .brazilor ’’zile la ClUj. 'Sprijiniţi de organele io- Comitetul regional U.T.M. Hu­ nivelului şi stării de spirit spe­ lor existente este încă, mic, ;ele
‘căle 'cit şi de''condiicerea uzitidl '?Vic­ Excursia a 'fost deoséblt de fruc­ cific satului sau comunei respec­ nefiind organizate în toate ’co­
treprinderii, de solişti' vocali şi . în vînt, !luară docul înyîrtitelor. toria” din Călan, elevii, însoţiţi de mai tuoasă, elevii ăvtnd 'prielnica âcăiie de nedoara a organizat nu de mult tive. Aceste colective consultă munele şi satele noastre. De a-
mulţi ^profesări şi ' instructori superiori a vedea In mod concret o bună parte participanţii la cercuri despre ’ şemenea, numărul tinerilor care
recitatori, a ieşit pe şantierul de Muncitorii nu s-au mai putut de pionieri, laţi'hliziiăt Ib Cluj muzeul din cele studiate teoretic In cursul a- o consfătuire la care au parti­ subiectul oare i-ar interesa şi frecventează, este mic în com­
zoologic, grădina botanică, muzeul de nuiui şcolar. discuţiile individuale purtate cu paraţie cu numărul de ‘tineri ce
la .Veţel—Muneel. ' , > reţine.-.Unii încălţaţi,- a lţii¦des- istorie, muzeul de ’?riă plastică, cipât secretarii cu problemele aceştia, îi pregăteşte pentru au­ există în regiunea noastră.
DUMITRU TAMAş AN dierea conferinţei ce urmează a
Drumul pînă la inimă şantie­ ¦ culţi, se avântară1te. joc, jpăm'te-- corespondent de propagandă şi agitaţie ai co­ rAtît documentele Congresului
ăl II-lea al P.M.R., cît şi do­
rului — vMul dealului y,@ăpăţî- tînd sub .oălcîile dor iarba -mătă­ mitetelor raionale U.Ţ.M., pre-, cumentele Plenarei a IlI-a a
(S.@. aî U.T.M. .ridică în faţa
na“ — a oferit artiştilor noş­ soasă.: D-apoi dansurile ardele­ şediriţi ai cercurilor naturalişti- organizaţiilor de U.T.M. sarcina
de mare răspundere de a înar­
lor şi invitaţi. , ma tineretul ou concepţia mate-
riălist-ştiinţifioă despre natură
tri o minunată privelişte. Strâ- neşti ale celor. patru perechi din zero la purtare Consfătuirea a analizat acti­ fi expusă. Aceasta a făcut să şi societate, despre noile desco­
juind serpentinele încolăcite oă’ formaţia T.R.0.L.H. I Figurile . vitatea celor 52 de cercuri ale crească interesul tinerilor pentru periri ale ştiinţei şi tehnicii, pen­
nişte şerpi uriaşi tolăniţi la o- natu ral işti ior ce funcţionează în a' participa la cercuri, fapt con­ tru a-i 'ajuta să înţeleagă eveni­
¦dihnă, pădurile seculare de fagi iscusite şi -tetortochiate, cadenţa Elevii şcolii medii „Decebal" au pre­ rul Zurăscii — Vocea), Eîbtd Vhstle. cadrul regiunii noastre. De ase­ cretizat prin combativitatea e- mentele pe care le trăiesc, să
şi stejari se întindeau pe văi cizmelor: pe care , palmele poc- zentat In seara zilei de 13 iunie ..pe (directorul A. Pleşoiarui), Greavu A- menea, consfătuirea a Gonstituit xistentă la expuneri şi a numă­ vadă clar perspectiva de viitor.
adînci, întunecoase, ori se înăl­ naau.fulgerător, opriră pentru scena cinematografului „Filimon Sîr- drian ( Mişa Felecan), Barba C ăin şi un schimb de experienţă în­ rului mare de participanţi.
ţau semeţe pe crestele ’scăldate GÎteva clipe - răsuflarea muncito­ bu" din Deva piesa „Noia zero la pur­ (Ştefan Vardia) şi Manciu Margareta tre secretarii comitetelor raio­ De aceea, fiecare comitet raio­
în soare. rilor. . tare” de Virgil St-oenescu şi Octavian nale U.T.M. şi preşedinţii cercu­ Alături de naturaliştii tineri, nal U.T.M. şi organizaţie de
Sapa. (Mariana Pleşoiarui), au reuşit in bu­ rilor naturaliştilor. datorită interesului dezvoltat 'de U.T.M. de la sate trebuie Să
La „Găpăţîna“ ne aşteaptau Doina şi cântecul ciobănesc nă măsură să se ridice la o inter­ temele expuse de către cadrele treacă imediat la organizarea
peste 200 de muncitori. Apari­ străbătură' apoi' zările. Rădoi Marele număr de spectatori a primit pretare artistică meritorie. In cadrul consfătuirii au fost didactice şi intelectuali, partici­ şi extinderea acestei forme de
ţia camionului — din care cîn- Dumitru, laureat al celui de-al cu căldură piesa în care, mai ales ele­ prezentate referate care au dez­ pă şi un număr de oameni rriai popularizare şi răspîndire a a-
tecele artiştilor, acompaniate de patrulea festival, a cules ropote vii Berinde Tiberiu (M. Răducanu — GH. LUPU bătut metodele şi formele de ac­ în vîrstă, dornici să afle noutăţi cestor cunoştinţe în masă tine­
acordeon şi saxofon, străbateau Barbarossa), Sponor Virgil (profeso­ corespondent tivitate folosite de cercurile na- despre natură şi ştiinţă. retului. Recomandăm ca printre
hăt departe, a fost salutată cu turaliştilor, pentru combaterea femele ce se expun să se vor­
urale. S-âu legat de îndată dis­ de aplauze pentru măiestrită lor unei activităţi rodnica superstiţiilor, ale neştiinţei, şi In aceste cercuri s-'au dezbă­ bească despre sistemul solar,
cuţii prietenoase. Din mijlocul interpretare. Poeziile „Ispita“ pentru înarmarea tineretului cu tut pînă în prezent teme ca : formarea pămîntului, originea
masivului grup de muncitori cunoştinţe noi despre lume, des­ „Apariţia vieţii şi a omului pe şi dezvoltarea vieţii pe pămînt,
şi „Salea robilor“, recitate cu Şcoala elementară de 4 ani din sa­ 9 şi 10 la matematică şi limba ro- pre viaţă şi fenomene ale na­ pămînt“, „Despre formarea pă- originea şi evoluţia omului. Să
deosebită însufleţire de biblio­ tul Cirneşti, raionul Haţeg, condusă de mînă. turii, precum şi despre cele mai mîntului şi mişcările sale“, se explice diferitele fenomene ale
tecara Felieia Petrescu şi G îgu directorul Constantin Enescu, şi-a în­ îndrăzneţe cuceriri ale ştiinţei şi „Despre dezvoltarea plantelor şi naturii că formarea norilor,
Popescu, au fost primite cU ă- cheiat cursurite acestui an şcolar cu Printre fruntaşii care au obţinut cele animalelor în funcţie de climă“, ploaia, fulgerul, tunetul, grin­
mai bune note la examen sini şi elevii dina, zăRada, poleiul, cutremu­
rul, eclipsele şi altele. Să popu­
s-au desprins apoi oîţiva’. Unul, ceeaşi oăldură de muhoitorii rezultate bune. Aşa, de pildă, la exa­ Baluroni Cornel, Andrei Axenie, Ma- tehnicii progresiste. „Despre rolul omului în cu­ larizeze şi să răspîndească cu­
cu un fluier, dădu viaţă învîr- şantierului. menul de absolvire al clasei a IV-a gheru Maria şi Ardelean Aneta. noaşterea şi transformarea na­ noştinţe despre botanică, zoo­
titelor, altul se aşeză la baterie majoritatea elevilor au primii note de Referatul prezentat de tova­ turii plantelor“ şi alte teme, ca­ logie, biologie, agronomie, sil­
şi, uite aşa, a început progra­ Soarele, se lăsa domol pe MAGHERU VASILE II răşul Ioan Pleşa, secretar cu re sînt de Un real folos în ceea vicultură eto.
mul. Pînă la urmă, preşedintele după sprinceană unei creste de * corespondent probleme de propagandă şi a- ce priveşte munca agricultorilor
secţiei sindicale de pe şantier, deal. Umbra înserării pătrunse gitaţie al Comitetului raional noştri. Este de datoria organelor şi
abia avu vreme să ureze buia odată ou liniştea din văi- şi în tâagazta sportivă a şcolii U.T.M. Sebeş, a reuşit să arate a organizaţiilor U.T.M. să folo­
sosit devenilor. Şi, fiindcă nu şantierul „Căpăţina“. Programul participanţilor la consfătuire Consfătuirea a apreciat că re­ sească toate formele şi metodele
era timp de „discursuri“... echi­ artistic se terminase. La despăr­ Ea grupai şcolar miner 'din Oraşul rialelor sportive In Magazii dovedeşte preocuparea comitetului pentru zultate satisfăcătoare în ceea ce pentru ca sub conducerea orga­
pa noastră şi-a desfăşurat pro­ ţire, muncitorii le mulţumiră Petroşani, sub îngrijirea profesorului de malfă atenţie şi preocupare faţă de organizarea şi îndrumarea cercu­ j .iveşte organizarea de cercuri nizaţiilor de partid să îndepli­
gramul, acolo sus, pe deal. deopotrivă saxofonistului Gyen- educaţie fizică, llie Fane, Şi cu spri­ crearea condiţiilor materiale necesare rilor naturaliştilor. La 'dna din ale tinerilor naturalişti şi acti­ nim marea sarcină de educare
Drept scenă a servit covorul de ge, acordeonistului Zsarner, to­ jiniţi direcfikhii şcolii, au fost pro­ desfăşurării activităţii sportive în şcoli. şedinţele activului U.T.M. de la vitatea acestora au obţinut şi comunistă şi patriotică a tine­
iarbă verde, mătăsoasă, înoa- boşarului Bodi, dansatorilor Po- curate — din surse proprii — echipa­ Sebeş, unde s-a discutat proble­ comitetele raionale U.T.M. tlia retului.;
drată -în luminişul unei poieni pesou, GShirilă şi Haiou, solişti­ mente de volei, fotbal şi alte materiale NICOLAE 1RÂVENŢA ma educării tineretului, s-a ară­
pitoreşti. lor, recitatorilor şi celorlalţi sportive. Aşezarea şi păstrarea mate­ corespondent tat oă în unele comune şi sate şi Haţeg. Printre cercurile cu M. GEORGESCU
componenţi, ăi echipei 'artistice mai persistă în concepţia tine­ activitate bună se numără şi activist al Comitetului regional
@ît despre programul ărtistio, de la T.R.Q.L.H. pentru clipele Lo‘6" rilor influenţe ale diferitelor ma­ cercurile naturaliştilor de la
nifestări de misticism, care îm­ Galda de Jos, raionul Alba, con­ U.T.M. - Himectoară
Realizări din contractul colectiv piedică pe tineri în cunoaşterea dus de tov. Carol Cosea,, de la
adevărului ştiinţific despre di­ Sălaşu Superior, raionul Haţeg, CUMPĂRAŢI
Problema protecţiei nturicii a fost în prezent s-a reuşit ca ele să fie condus de tov. Ioan Corbeanu,
c u Z m! I Î ~ " r e '-
s-ar putea spune multe şi fru­ de destindere sufletească, ofe­ şi rărnîne o preocupare permanentă a realizăte în .'măre măsură. feritele probleme pe care viaţa cel de la Toţeşti, iot din raionul
DUCER1 „ DF.
moase cuvinte. Au ştiut artiş­ rite ou atîta dărnicie. . conducerii comitetului de întreprindere Pe rampa bateriei de cocs, din lip­ le ridică în faţa lor. In cadrul Haţeg, condus de tov. Ioan
tii ce anurrie să aleagă din bo­ de la Combinatul Siderurgic din Hu­ să de loc de acces, muncitorii erau acestei şedinţe de activ a fost Popa şi altele. PREŢURI, dife-
gatul lor repertoriu. Baza progra­ W. KOKOSY nedoara. Analizîridu-se stadiul îndepli­ scos în evidenţă de cei prezenţi
mului a constat din drăceştile În- nirii prevederilor contractului colectiv necesitatea iniţierii de către co­ rite sorturi de
vîrtite şi fecioreşti pe care mun­ preşedintele comitetului sindical pe anul curent se poate arăta că pînă neVoiţi să treacă pe locomotiva elec­ mitetele U.T.M. a unei acţiuni' Cu toate realizările obţinute, mărfuri ta ’ma­
trică prin săritură, expUnîiîdu-se acci­ menite să clarifice tinerilor în faţă de posibilităţile existente gazinele 'c'ooperâ-
d* îrttr^prindere T.R.C.L.H. dentelor. Acest neajuns a fost în-lă- ’ mod realist, pe baze ştiinţifice, 'pentru organizarea şi funcţiona­ tiveîo'r de con­
furat în urma măsurilor luate de a probleme ce sînt încă necunos­ rea acestor cercuri numărul ce­ sum dîn :
— Deva — se executa un podeţ metalic cu blo­ cute şi care fac ca unii să cadă
caj automat. Pînă nu de mult, muri- i ALBA., 1UUA

citorii secţiei forje întîmpinau o sea­ sub influenţa diferitelor mani­ BRAD,
mă de neplăceri din cauza curenţilor festări mistice.
de aer care s'e datorau trecerilor frec­ HAŢEG
vente ale garniturilor de cale ferată. Pentru educarea tinereţujui. în i
spiritul adevărului, a noului, SEBES
Acum, lucrurile s-au îndreptat în ur­ pentru combaterea influenţei ne­
ma creării unui paravan metalic de sănătoase răspândite de burghe- !j DEVA (piaţă)
protecţie. La secţia laminoare, ma­ zie cu scopul de a ţine oamenii
caragiii au intîmpinat greutăţi din
cauză că erau nevoiţi sa 'facă 'nîuîfe în întuneric pért’trü â-i exploatâ,
drumuri atunci cînd aveau nevoie de s-au organizat cercuri ale na­
turaliştilor.
scule. in scopul remedierii acestor
lipsuri su fost amenajate la fiecare Cercuri ale naturaliştilor care
au obţinut rezultate bune în
nlaCara o ladă pentru scule şi cîte combaterea misticismului , şi în ,
un clopot de pid°r-
__________________________!_____ _ . convingerea tineretului despre
concepţiile ştiinţifice ale diferi­

In oraşul nou din telor fenomene aie naturii în .ra­

Hunedoara apar pe ionul Sebâş, sînt la Daia Ro-

zi ce trece noi tnînă, Ohaba, Tău şi Roşia de
blocuri cotifortabile Secaş. Colectivele de conducere

pentru muncitori, tată in fo­ ale acestor ceVcuri au o perrrtă-
tografie numai cit'eva dintre nentă preocupare pentru alege- !
rea temelor şi expunerea lor pu
aceste blocuri. un conţinut care să corespundă

s/\ /V y\ ?‘v /\Z\ /¦*. y-WV y» /N/VA A r* /VA /\ /» * \A A /VA /n A /VA A A /s A A /

economia socialistă, pentru că, marfă. Fa n'u se vinde şi n'u sé mărfii este un raport social din­ financiare şi materiale, asigură
cumpără. Principală forrrîă de
spuneau aceste concepţii, în so­ retribuire a muncii — salariul tre producătorii de mărfuri. Va­ distribuirea şi redistribuirea ve­
nu mai exprimă valoarea forţei
cialism nu ar fi condiţii pentru de muncă, ci pa'rtea din venitul loarea unei mărfi este dată de nitului naţional, înfăptuieşte
naţional repa'rtizată după can­
exisj&nţa ei, sau acele concep­ titatea şi calitatea muncii de­ timpul de muncă socialmente principiul socialist al repartiţiei
ţii 'xare limitai) aceste condiţii puse de muncitorii liberi de ex­
şi\ f o l o s i r e a e m ué o v a l o r i ia o la cîteva aspecte neînsemnate. ploatare. necesar pentru producerea•ei. după mancă, ctc.
In acelaşi timp economişti‘mar­
l In cadrul sectorului capitalist Prin urmare, la stabilirea tim­ in aceste condiţii, preţul nu
din economia ţării noastre, pînă
la lichidarea sa, forţa de ‘muncă pului de muncă socialmente ne­ mai poate fi considerat numai
continuă să rămînă marfă şi su­
m xişti au criticat şi concepţiile de pusă exploatării. De asemenea cesar, respectiv a valorii, parti­ ca o formă a valorii, ca o ex­
natură revizionistă ale unor e- nu pot să fie mărfă uzinele, fa­
conomişti iugoslavi şi polonezi, bricile, minele, pămîntul, luate cipă toţi producătorii indiferent presie statică a valorii. Valoa­
în arisârnblu, ş'i care constitriîe dacă sînt întreprinderi de stat, rea rămîne mai departe legea
proprietate de ştat, pentru că
care, încercînd să arâte că con­ ele nu pot fi obiectul vînzării cooperative, gospodării colective preţurilor, dar în preţ se ’oglin­
şi cumpărării. în acelaşi timp
CercetaYea şi analiza catego­ a legilor şi categoriilor legate saltul calitativ uriaş înregistrat diţiile producţiei de' mărfuri nu în ceea ce priveşte mijloacele de sau producători individuali ; va­ desc nu numai ’raporturile de
producţie . yâlizate de întreprin­
riilor, !proceselor şi fenomenelor de ea este o continuare firească în dezvoltarea diviziunii sociale s-aY fi schimbat 'în socialism, derile de sfat,- cate pînă ‘nu de loarea acestor mărfuri va coin­ formare a valorii. In socialism,
mult nu erad considérate măr­
economice, legate de existenţa a existenţei acestora .în econo­ a muncii. Creşterea diviziunii neagă schimbările calitative sur­ furi, ca urmare ă cercetărilor cide cu condiţiile medii de pro­ în preţuri îşi. găsesc oglindire;:,
şi a analizei proceselor reale
producţiei de .mărfuri şi acţiu­ mia. . presociaiisţă. înlăturarea soc’iâ'e a muncii nu mai este venite în cadrul diviziunii so­ dintre întreprinderile de stat s-a ducţie ale producătorilor mijlo­ mâi mult de’cît în câpitâfîs'rri bâVi
ajuns la concluzia că sînt măr­
nea legii valorii, fac parte inte­ relaţiilor de 'producţie băzâte pe rezultatul 'factorilor anarhici şi ciale a muncii şi acordă auto­ furi, irit'rricît sînt realizate de cii. Un rol de seamă în stabili­ în economia simplă de mărfuri,
întreprinderile de stat prin in­
grantă'dfh safcîhîTe gdfterâle ale ‘pfoprîetăfea privată şi in'sta'ura'- spontani, d rezultatul activită­ nomiei producătorilor o sferă de termediul vînzării şi cumpărării. rea acestei valori îl joacă însă şi raporturile de re'pârtlzâ're 'a
Dar éle sînt mărfuri de un fel
studierii féoretice Şi practice a rea p'ropriet'ăţii socialiste modi­ ţii conştiente a statului, rezulta­ aplicare 'mult ‘mai largă, afir- deosebit, pentru că nu se vînd întreprinderile de stat care au valorii. De asemenea, spre deo­
economiei Socialiste. Pe de o oricărui cumpărător, iar vînza-
fică însă în mdd necesar condi­ tul dezvoltării planice şi armo­ mînd de exemplu că întreprin­ rea To’r se face în general prin cele mai ’mări posibilităţi ‘de per­ sebire de economia dc mărfuri
parte studierea acestor proble­ intermediul repartizărilor emise
me trebuie.să arate şi să expli­ ţiile de existenţă ale producţiei nioase a economiei socialiste. derile statului sînt complect au­ de către orga'nele centrale ale fecţionare a ?ondiţiilor de pro­ bazată pe proprietatea privâ\_,
ce raporturile economice şi so­
ciale întruchipate în categoriile de mărfuri şi însăşi relaţiile Autonomia producătorilor,, du­ tonome în raport cu statui şi statului. ducţie ş'i deci de reducere a tim­ în preţuri se oglindesc şi pro-1
GelelâTte produse ale muncii
producţiei de mărfuri în socia­ mârfă-bani, îngustează în mod pă naţionalizarea principalelor pului de muncă socialmente ne- • porţiile economiei socialiste între
lism, ca : valoaré, preţ, beneficiu omeneşti,'ca bunurile de consum
considerabil sfera de aplicare a mijloace de producţie, se mani­ create de întreprinderile de stat cesar. Din acest purici de Ve­ diferitele ramuri şi întreprinderi,
etc., 'iar jüë de altă parte, pe ba­ sau produsele vîndute de colho­
za concluziilor teoretice trase, acestor Yelaţii. ifn nici dn caz WU festă în primul rîiid în existen­ zuri, gospodării colective, înto­ dere statul Îşi asigura rolul con­ criteriile de economie a unor
să traseze căile ştiinţifice de f.Or vărăşiri, cooperative cu rentă
losire a acestor categorii în poate fi vo’rbâ de fiVlâfură'rea ţă celor ddiiră forhi’e de proprie­ sau producătorii Individuali din ducător în formarea timpului materiale deficitare sau care pot
practica construcţiei socialiste.
lor. tate Socialistă — proprietâteă agricultură şi producţia meşte- de muncă socialmerite necesar deveni deficitare, criterii de sti­
DiscuţiHe care se desfăşoară socialistă de .stat şi proprie- şugăreăscă au toate carăcteris-
în prezent în U.R.S.S. Şi în ţâra Bazele existenţei producţiei de celelalte întreprinderi. Aceste ticele de măria şi sînt mărfuri. şi a valorii. Acest lucru, statul mulare a producţiei unor ramuri
noastră, precum Şi în ‘Celelalte mărfuri — divlzi'urieă socială ţă'teă coopera HstJc'pl,lt6S'n!îcă. în concepţii revizionişte încearcă
ţări socialiste în legătură cu a- a muncii şi în limitele 'cunoscute ţâră noastră. hVide în agricul­ să prezinte producţia de marluri V n ín n rp n r a fa c to r nhîo.fiîv 7\\ îl realizează în mod plariic, prin sau consumului unor produse,
eeste probleme, au constituit se­ autonomia producăterildr, se tură domină încă mica gospo­ in socialism că atotcuprinzătoa­
rioşi paşi înainte în cunoaşterea menţin măi departe Şi în sqciâ.- dărie ţărănească, autpndiîtiâ b- re şi nelimitată, iar legea valo­ intermediul plâ’riificării norme­ criterii de reducerea unor con­
proceselor reale şi fenomenelor biectivă a producătoriidr are o rii ca regulă tor ăl producţiei,
producţiei de mărfuri, şi ,au reu­ l'ism. Astfel diviziunea soci ala ă b a ză , ş i. nţăi ptaPe (câ în econo- itev.izidrilşfii ‘neagă în acest fel lor de consum de materiale, a sumuri şi în general politica sta­
şit Să vhclîce noi pos'ibifiTăţi şi muncii n'u nurnai că se nî'enţrrie, . mia UhiV/ni'i Sovietice, tn âce- existenţa Şi ,ăcţitirieă legii ,dez-
noi metode de intervenţie edo- da’r în condiţifle Şocîâti'sfe ale ,'lâşi timp foVnîcle de 'organizăPe Voftării 'piarride propdrţidnâle ă normelor de muncă, prin plani­ tului socialist şi a partidului în
nom'ică a organelor statului so­ producţiei se lărgeşte în mod ale întreprinderiior socialiste ele .dcdrtorriiei naţionale.
cialist în conducerea economiei considerâîm/ Despre acest îăipt ficarea preţului de cost etc. In dezvoltarea economiei socialis­
socialiste. sta t,— întreprinderi industriale, Proprietâteă socialistă asupra
acelaşi timp statul înzestrează te în diferite perioade.

întreprinderile sale cu tehnica Astfel, pentru stutrulăreâ creş­

cea mâi înaltă şi ajută îmbună­ terii productivităţii muncii, a
tăţirea condiţiilor de producţie reducerii cheltuielilor de muncă
ale sectorului cooperatist-colhoz- vie, a descongestionării bugetu­

vorbesc uriaşa deiVdlţare a te r­ G.A.S., înlreprînde'rîle de trans­ mijloacelor de p'rdducţie, cârac- nic şi individual. lui de stat şi a fondurilor între­

ţelor de port -‘etev, — bază’te ipe.lidzrâs- ter^,,n doteindrit ¦'ăl relaţiilor de Toate acestea constituie pîr- prinderilor de o se'ri'e de m ij­

miei soci călistă, 'âpariţî'ă şi ‘dez­ cidt, pe .i'hdependehţă. ţehnicd-'e- ghii şi metode de conducere şi loace care circulau în mod nera­
influenţare directă a economic ţional în interiorul sectorului de
voltarea unor W6'l 'raiduri de conornîcă dovedesc existenţă rie-
producţie ş’i speciăii'zăYeâ îh p'rc . desară â upei anii mite ăutdiţo- bate ale producţiei de mărfuri, de către statul socialist. Prin­ stat ai economiei, consiliul nos­
cipala pîrghie valorică de con­ tru de miniştri a lintărît ca în-
porţii îUSdnîhcăte ;â îhtrdp'riWde- 'm'ii a ădestdr prdddcă'fdrl', deSi- limitează în 'mod considerabil ducere şi influenţare .economică cepînd din '1955 să re scoală

rilor. Ca 6 ddnSecînţă a ă'ce.sio- 'gu'r ’miiit rriar ji'rnitată în cdor- .câ'râcterul de 'friârîă ăl bunuri­ â producţiei o constituie însă din preţurile cri ridicata ale mij­

Cercetările făcuta au demon­ ră, caracterul Social â:l jpr'Oadc- jîâ’râfie . cu cea ă ''c'oilţazririidr. lor 'materiale şi produselor ‘mun­ preţul. Prin intermediul preţului, loacelor de producţie impozitul
strat încă odată că analiză cate­ ţî’ei a îi.Vfe^i'steăt % c'r'eşţeYe in- Economiştii ftiărVişti. au criti­ cii în raport cri câjîl'tâtisrridi.
statul socialist asigură într-o pe circulaţie. In felul acesta pre-
goriilor producţiei de mărfuri compară’b'ifă fâţă de nivelul a- cat aspru Concepţiile după care Astfel, în socialism, principala
măsuri însemnată repartizarea
trebuie- aşezată pe teren istoric. tins în ‘eco'rtorhia capitalistă. In producţia de mărfuri nu ar avea Torţă productivă a societăţii —
sarcinilor de plan, 3 resurselor ( Continuare în pag. 4-a)
Existenţa producţiei de mărfuri, acelaşi timp trebuie să se releve un continui obiectiv necesar în forţa de muncă — nu mai este