Page 56 - 1958-06
P. 56
Pag. 4 'DRUMUL SOCIALISMULUI r* T( r ,
?wcM<av2iAfrUJi iw.tx^T'i*«L.rtv•>.« Un am erican despre munca paşnică
jxlilmale siini. • juituneie siarâ •xUitlrale stint • şi creatoare a poporului sovietic
NEW YORK 16 ('Agerpres). - latură a programului precumpăneşte
Revista „Railwat Age" a publicat de bună. seamă faţă de ioaie cele
un articol semnal de Robert Lewis, lalte. Acest program de construcţii
editorul acestei reviste, care işi des urbane eslc întărit prin programul
crie impresiile culese cu prilejul u- naţional dc electrificare a întregii
nei vizite de 19 zile în Uniunea So Rusii. Prelniindeiu poţi vedea gigan-
Cuvîntarea preşedintelui Conferinţa ţârilor dinAfrica denori Uneltirile vietică. Inlrucit ame'ricanul era obiş- Uce centrale electrice, mai ales
Sukarno la Surabaya imperialiste
CAIRO 16 (Agerpres). — In şi a venirii la putere a genera nuit să-şi reprezinte U.R.S.S. ca o hidrocentrale a căror construcţie se
ziua de 15 iunie s-a deschis la lului De Gaulle. De asemenea ţară înarmată piuă iîn dinţi, cu află în dijerite faze... Lewis arată
tancuri pe străzi şi lunuri in pieţe, că pentru a se înfăptui un uriaş
scrie autorul, este bătătoare la **hi program in domeniul construcţiilor,
DJAKARTA 16 (Agerpres). a spus preşedintele în continua Cairo conferinţa ţărilor din A- se va discuta punerea in apli îm potriva lipsa dcsăvîrşilă a manifestărilor şi producţiei, este necesar un sistem
TASS anunţă: La 14 iunie Su- re. Credem că lumea poate să frica de nord, la care participă care a rezoluţiilor conferinţei
kamo, preşedintele indoneziei, trăiască fără să fie împărţită preşedintele Tunisiei, Habib din Tanger în legătură cu sta i r m an i e i spiritului războinic. corespunzător al transporturilor, din
a sosit la Surabaya. Locuitorii în blocuri. Nu sîntem de acord Burghiba, prinţul moştenitor al bilirea unui consiliu consultativ
oraşului au ieşit în întîmpina- cu aceia care se situează pe o Marocului, El Moulay Eî Has- pentru pregătirea organizării li MOSCOVA 16 (Agerpres).— Am văzui, scrie Lewis în conti care cauză Uniunea Sovietică acor
rea lui cu lozinci chemînd poziţie neutră în problemele cu san, preşedintele Frontului na nei uniuni a popoarelor nord- C-omentînd evenimentele din Bir nuare, cum defilau elevii pe stră dă principala atenţie transportului
la lichidarea blocului militar privire la S.E.A.T.O. şi celelal ţional al Algeriei, Ferhat Abbas africane şi. în legătură cu forma mania, ziarul „Izvestia“ scrie zile oraşului takuisk din Siberia, feroviar...
S.E.A.T.O. şi la încetarea expe te blocuri militare, precum şi în Izdi, şi alţi lideri din Africa de rea unui guvern al Algeriei Li că, în cîrdâşie cu elementele se puriind colivii pentru grauri şi pan
rienţelor cu arma nucleară. problema experienţelor cu bom nord. bere. paratiste, imperialiştii urzesc in carte pe care era scris: păsările silit Pentru satisfacerea imenselor ne
Luînd cuvîntul în cadrul unui bele atomice şi cu hidrogen. Tre trigi în vederea separării sta prietenii noştri. La Kiev, capitala voi în ceea ce priveşte transportu
miting care a avut loc cu acest buie să facem tot ce este cu Un purtător de cuvânt al Purtătorul de cuvînt a decla tului — Uniunea Birmană. Ucrainei — am văzut grupuri de rile, se construiesc noi linii de calc
prilej, preşedintele a subliniat putinţă pentru a obţine înceta Frontului de eliberare naţională rat in continuare că Comitetul copii care se îndreptau spre parc ferată, cele existente se dublează, se
că guvernul indonezian va con rea experienţelor cu arma nu (F.L.N.) a Algeriei a declarat executiv al F.L.N. a hotărît să pentru a sădi copaci. procedează la electrificarea pe scară
că în cadrul conferinţei se vor ceară Adunării Generale O.N.U. largă a căilor ferate, se pun in cir
Dar cc fac adulţii ? Ei sini ocu- culaţie locomotive Diessel, noi va
paŢi cu construirea... macaralelor fo goane de marfă şi călători, se in
tinua să-şi îndeplinească sarci cleară, a declarat Sukarno în a- discuta problemele Tunisiei, Ma includerea problemei Algeriei Cercurile occidentale, scrie losite la ridicarea caselor de locuit stalează sisteme moderne de sem
nile în care rezidă în special plauzele furtunoase ale partici rocului şi Algeriei, în lumina re pe ordinea de zi a viitoarei se ziarul în continuare, caută să cu mai multe elaje. Deasupra Mos nalizare şi mijloace de telecomuni
normalizarea situaţiei din pro siuni. profite de faptul că la expirarea covei se înalţă lol alllea macarale caţii. Căile ferate din Rusia sporesc
vincii şi lichidarea definitivă a panţilor la miting. centelor evenimente din Franţa a zece ani de la intrarea în cile iurte de soiulă se ridică deasu puterea interioară a ţării.
acordurilor indoneziano-olande- pra Texasului.
•-- - —— 11 - ¦1 Comparînd căile ferate sovietice
ze, încheiate la conferinţa me LUPTE CRIN CENE LA BEIRUT vigoare a constituţiei federale, Se poale observa acelaşi fenomen cu cele americane, Lewis sublinia
sei rotunde. Guvernul, ă spus statele autonome dobindesc la Moscova, Vîborg, Odesa, pretu z ă : ei ne-an întrecut în unele pri
Sukarno, este ferm hotărît să şi în numeroase regiuni ale Libanului dreptul de a ieşi din Uniune. To tindeni unde există oraşe. După cit vinţe şi au rămas în urmă in altele,
urmeze linia spre lichidarea de tuşi, arată ziarul, popoarele se pare, (ofi urmăresc unsingur ţel Ei suit pe deplinconştienţi de lipsit-
finitivă a rebeliunii. BEIRUT 16 (Agerpres). — In ansamblu situaţia din Li Imperialiştii pregătesc Uniunii Birmane care în lupta — asigurarea intr-un timp scurt, a rile lor şi iau măsuri atît de ur-
Duminică dimineaţa au conti ban rărnîne încordată. o intervenţie armată comună au sîărimat lanţurile unui număr suficient de locuinţe gente şi alil dc ample incit ne a-
Preşedintele Sukarno a cerut nuat luptele şi schimburile de robiei colonialiste şi şi-au cuce pentru întreaga populaţie. Această jm g din urmă cu paşi gigantici.
populaţiei din Surabaya să se focuri în numeroase regiuni ale Postul de radio Beirut a tran directă în Liban rit libertatea sînt interesate in
încadreze în „săptămîna de Libanului. smis de asemenea declaraţia întărirea unităţii lor. OwSles despre problema conferinţei la nivel înalt
luptă împotrivă efectuării expe primului ministru libanez, Sami LONDRA 16 (Agerpres). —
rienţelor cu bombele atomice şi După cum a transmis la 15 Solh, care a lansat din nou a- Infr-o ştire transmisă din Nico Evenimentele din Birmania, NEW YORK 16 (Agerpres).— din punct de vedere economic
cu hidrogen“, săptămînă care a iunie postul de radio Beirut, în tacuri împotriva Republicii Ara sia (Cipru) Iris Russel, cores scrie ziarul, dovedesc odată mai TASS a n u n ţă: Secretarul de trebuie să se desfăşoare intr-un
început la 12 iunie. Dacă sîn- numeroase cartiere ale capita be Unite repetînd acuzaţiile că pondentul ziarului englez „Sun- mult că puterile imperialiste nu Stat al S.U.A., Dulles, a luat ritm mai lent, decît în Europa
fem cu adevărat devotaţi prin lei Libanului răsculaţii au ridi ar avea loc un pretins amestec day Dispatch“ relatează că bri ienuţă la inc ările lor de a cuvîntul la 15 iunie la postul a- postbelică.
cipiilor „Pancea Şila“, a spus cat baricade înălţînd deasupra al R.A.U. în treburile interne al gada a 16-a de paraşutişti, care impune ţărilor Asiei vechile rîn- merican de televiziune. El a lă
preşedintele, dacă iubim demo lor drapelul naţional libanez. Libanului. numără 3.500 de oameni şi a duieli coloniale şi de a le atra Referindu-se^la problema con
craţia, dreptatea socială şi dorim Trupele trag împotriva răscula fost adusă cu avioanele din An ge in pregătirile lor militare. sat să se înţeleagă clar că ţă ferinţei la nivel înalt, Dulles a
să fim independenţi de capita ţilor din. tancuri şi automobile * glia în Cipru, va fi trimisă... in rile slab dezvoltate nu trebuie declarat că vor mai trece proba
lism şi imperialism, trebuie să blindate. Avioane cu reacţie Liban în cazul cînd războiul ci Dar acestea, scrie „Izvestia“ în să se aştepte la un ajutor ame bil câteva luni înainte ca Sta
cerem cu hotărîre încetarea ex zboară la mică înălţime deasu NEW YORK 16 (Agerpres). vil se va intensifica. Russel scrie încheiere, sînt planuri născute
perienţelor cu bombele nucleare. pra caselor. După cum transmite corespon că situaţia se înrăutăţeşte din rican intens în dezvoltarea eco tele Unite să ajungă la vreo
Problema aceasta priveşte nu dentul din Beirut al Agenţiei moment în moment. A fost de moarte.
numai poporul indonezian, ea Lupte crîncene au loc în ora acum elaborat un plan comun nomiei lor.. Dulles a declarat că concluzie cu privire la oportuni
priveşte popoarele întregii lumi. şele Tripoli şi Saida, precum şi United Press Internaţional, răs anglo-american de ajutor pen
în regiunea muntoasă Suî. dezvoltarea ţărilor înapoiate tatea ţinerii ei.
Avem încredere în umanita culaţii au continuat să atace la
rism şi în pacea între popoare,
15 iunie clădirea Ministerului
Apărării şi reşedinţa preşedinte tru Liban... Flota engleză şi In Cipru situaţia continuă să rămînă încordată
navele flotei a Vl-a americane
Originea denumirilor geografice lui Şamun. se află de acum în partea răsă
riteană a Mării Mediferane şi
* vor fi trimise în Liban imediat
ce vor primi ordin...
de pe globul pămînfesc PARIS 16 (Agerpres). Rechemarea ofiţerilor greci care servesc la cartierul general
Influentul ziar conservator al comandamentului N.A.T.O. de la Izmir
După cum relatează corespon
„Observer" cere ca marile pu
LENINGRAD 16 (Agerpres). din toate continentele lumii. Au dentul din Beirut al agenţiei
TASE transm ite: Geograful fost studiate şi verificate mii de teri să garanteze neutralitatea
Slonim din Leningrad alcătu surse, printre care cercetări France Presse, în seara de 14 ATENA 16 (Agerpres). Situa dea vreo explicaţie asupra a- N1GOSIA 16 (Agerpres). Pri,,
ieşte o lucrare ştiinţifică origi speciale, anuare statistice, me Libanului. ţia din Gipru continuă să ră cestui fapt. Imediat după afla marii greci din principalele ora
iunie răsculaţii au ocupat închi mînă încordată. In oraşele şi rea. ordinului guvernului grec, şe ale Giprului, întruniţi într-o
satele care se află sub stare de comandamentul N.A.T.O. din consfătuire specială au hotărît,
soarea centrală din Beirut. asediu patrulează soldaţi en Izmir a dat publicităţii o decla după cum anunţă agenţia Reu
glezi şi automobile blindate. raţie în care se arată că „auto ter, să adreseze un apel urgent
nală — Originea denumirilor morii etc. -000 OOI- Grecii părăsesc cartierele tur rităţile N.A.T.O. nu au nici un Organizaţiei Naţiunilor Unite
ceşti ale oraşului, iar populaţia amestec în această acţiune şi nu cerînd trimiterea unor forţe
geografice de pe globul pămân Prima parte a lucrării este au fost înştiinţate în prealabil O.N.U. în Gipru pentru a apă
turcă părăseşte cartierele gre de ce se va întîmpia“. ra vieţile şi avutul populaţiei
Sesiunea conferinţei generale a 0.1.tesc. Istoricii, geografii, filolo consacrată U.R.S.S. şi cuprinde ceşti. Guvernul grec a primit cipriote de originăvgreacă. In
din partea a numeroase orga Agenţia Reuter anunţă că în apel se declară c ^ forţele 'de
gii, scriitorii simt o mare nevoie lista şi datele referitoare la de GENEVA 16 (Agerpres). — al Muncii, „O.I.M. şi situaţia nizaţii rezoluţii de protest în ca dimineaţa zilei de duminică 15 securitate britanice din Cipru
ie o asemenea lucrare de sinte numirile principalelor obiecte TASS an u n ţă: La Geneva con internaţională“ a luat cuvîntul re se cere ca problema cipriotă iunie membrii misiunii greceşti s-au dovedit „incapabile să a-
ză cu specificarea şi lămurirea fizico-geografice ale ţării — tinuă cea de a 42-a sesiune a M. I. Kotovici, reprezentanta de pe lîngă comandamentul sigure în mod eficace apărarea
originei celor mai uzitate denu mări, cursuri de apă, lacuri, sis conferinţei generale a Organiza R.S.S. Bieloruse. Ea şi-a consa să fie adusă în examinarea N.A.T.O. din Izmir, în număr grecilor împotriva atacurilor
miri geografice. teme de munţi, dealuri, şesuri, ţiei Internaţionale a Muncii. La crat cuvântarea problemelor asi O.N.U., iar tratatul dintre Gre de 200, au sosit la Atena pe turce“.-
oraşe ş.a.m.d. Celelalte trei părţi discuţiile pe marginea raportu gurării sociale a oamenilor cia şi Turcia să fie denunţat. calea aerului.
Sionim a întocmit o vastă cuprind denumirile geografice lui lui D. Morse, directorul ge muncii. Arătînd că asigurări so Consfătuirea primarilor a ho
cartotecă cu enumerarea cuprin de peste hotare. neral al Biroului International ciale, după cum rezultă din ra La 14 iunie a avut loc ia A- ¦Ar tărît de asemenea sâ protesteze
zătoare a denumirilor geografice portul lui D. Morse, există a- tena o demonstraţie de masă a împotriva masacrării a opt ce
proximativ doar in 50 la sută tineretuliu care s-a desfăşurat ATENA 16 (Agerpres). După tăţeni de origină greacă in
Despre producţia de mărfuri din tarile care sânt membre ale sub lozinca: „autodeterminare cum anunţă France Presse au cursul zilei de joi şi au cerut
O.I.M'., M. I. Kotovici şi-a ex pentru Gi’pru”. In oraş au fost torităţile ateniene au interzis în pedepsirea exemplară a celor
şi f o l o s i r e a legii v a l o r i i primat dorinţa ca organizaţia aduse unităţi militare mecani seara zilei de 14 iunie o mare vinovaţi.
să-şi intensifice activitatea în a- zate. Trupele şi poliţia păzesc manifestaţie de protest, a stu
în economia socialistă ceastă direcţie. clădirile reprezentanţelor diplo denţilor împotriva evenimentelor O altă hotărîre a consfătuirii
matice ale S. U. A., Angliei şi din Gipru. In ciuda ordinului de a fost de a refuza o invitaţie din
Reprezentanta R.S.S. Bieloru Turciei. interzicere, studenţii s-au adu partea guvernatorului Giprului,
se a subliniat de asemenea că nat pe străzile din jurul uni Hugh Foot, de a se prezenta la
continuarea experienţelor cu ar La 13 iunie au avut loc cioc versităţii din Atena demonstrînd reşedinţa guvernămîntului Ci
ma nucleară reprezintă o mare niri între greci şi personalul na pru pentru a primi o copie a
primejdie pentru sănătatea oa velor flotei a Vl-a americane împotriva violenţelor comise de noilor propuneri britanice cu
menilor. care se află ancorate în golful
Faleron. Aceste ciocniri au înce şoviniştii turci din Cipru. Au a- privire la Cipru, propuneri care
(Urmare din pag. 2-a) bilirii centralizate a preţurilor neze cu totul liber, preţurile să Consolidarea păcii, a spus in put să ia caracterul unor ac urmează să fie date publicităţii
de către stat. nu se fixeze de cătr.e ştat, ci încheiere M. I. Kotovici, extin ţiuni antiamericane de masă. vut loc ciocniri cu forţele poli
furile mijloacelor de producţie să se stabilească stihinic pe pia ia Londra marţi.
sînt mai mici decît valoarea; Desigur, statul socialist nu ţă. Aceasta însă nu înseamnă derea colaborării internaţionale, •k ţieneşti, soldate cu numeroşi ră
valoarea scoasă din preţul a- are posibilitatea să fixeze Toa o folosire a legii valorii şi mai îmbunătăţirea condiţiilor de trai
cestora, nu este insă privată pen te preţurile din economia socia puţin o folosire conştientă a ale oamenilor muncii sînt sar ATENA 16 (Agerpres). In niţi.
tru stat, ea se găseşte mai de- listă sau a perioadei de trecere. legii valorii ; adoptarea unor cini nobile care trebuie să stea seara zilei de 14 iunie guvernul
Statul poate tixa numai preţu în centrul atenţiei O.I.M. Greciei a dat ordin membrilor
departe în preţurile bunurilor rile pentru mărfurile produse în astfel de masuri ar duce în mod La discuţii au luat dc aseme misiunii sale de pe lîngă car
de consum care în general au întreprinderile sale sau pentru inevitabil la încălcarea propor nea cuvântul reprezentanţii In tierul general al comandamen
produsele din celelalte sectoare diei, Bulgariei, Ungariei, Pakis tului N.A.T.O. din stid estul Eu
rămas la acelaşi nivel. care intră în fondul centralizat ţiilor economiei socialiste, la în
De asemenea, o serie de măr- ai statului. De asemenea, pen călcarea cerinţelor legilor eco tanului, Turciei, Iugoslaviei şi ropei, cu sediul la Izmir, să MIERCURI 18 IUNIE 1958
tru unele produse statul în mod nomice ale socialismului, la o
furi se vînd cu preţuri mai re centralizat fixează numai limi distribuire spontană a fondu ai altor ţări. se reîntoarcă în Grecia. In cer-
duse decît cheltuielile lor de pro tele în care pot oscila preţurile, rilor şi resurselor sociale, la în
ducţie, cum sînt de exemplu: ca de exemplu la achiziţii. Pen călcarea principiilor repartiţiei Discuţiile pe marginea rapor curile Ministerului de Externe SPECTAGOLE 61NEMATOGRAFIGE
obiectele de îmbrăcăminte şi în tru alte mărfuri, ca acelea care socialiste şi ar pune sub semn
călţăminte pentru copii; sau vin pe piaţa neorganizată, sta de întrebare însăşi dezvoltarea tului lui D. Morse continuă. al Grqciei s-a rchizat să se DEVA Sacrificiul dc anul nou; PE- SEBEŞ: Gelkaş; IL IA : Intre două
;nvers articolele de lux care au tul nu poate fixa aceste preţuri, economiei socialiste.
preţuri mai ridicate, etc. statul însă influenţează aceste Bcfanşarzil vesfgcrmaiii TROŞANI : Bijuterii de familie; Ofiţer femei | SIMERfA: Gasa în care lo
preţuri prin intermediul pieţii Preţul însă nu este singura pentru o z i ; HAŢEG : U lisse; ALBA cuiesc,’ ZLATNA : Intîlnire la bal j
Toate acestea vorbesc despre organizate, a cantităţilor de măr pîrghie valorică, singurul mod IUL1A: Dacă nue una c a lta ; ORĂŞ- BARU MARE: In toiul luptei | LO-
necesitatea ca statul în mod cen- furi vîndute pe această piaţă şi de folosire a legii valorii în in T IE : AAîndrie ; HUNEDOARA : cine
'ralizat să fixeze şi să îndrume a preţurilor fixate de stat la a- teresul dezvoltării economiei so
ormarea diferitelor preţuri. Fi ceste mărfuri. cialiste. Pe lîngă preţ, statui A U T R E C U T L A A M E N i N Ţ A R 1 ma „Maxim Gorki"; Comoara căpita NEA: Urme în noapte; TEIUŞ : Lis-
xarea centralizată a preţurilor mai dispune şi de alte pîrgliii nului Martcnesz ; BRAD : Ghimpele ; s y ; APOLDU DE SUS : Ispita.
izvorăşte din necesitatea condu Fixarea şi îndrumarea în a- valorice: ca beneficiul şi impo
cerii centralizate a economiei cest mod a preţurilor de către zitul pe circulaţie. Prin stabili BERLIN 16 (Agerpres). — niat cu tărie rolul Berlinului SELECT IUN! DIN PRC C,RAMUL DE RADIO :
socialiste care trebuie să evite stat este un atribut obligatoriu rea şi planificarea lor, statul a- ADN an u n ţă: Ministerul vest- occidental ca „post înaintat al
ivirea unor disproporţionalităţi al politicii economice a statului sigură dezvoltarea şi planifica german pentru problemele per Ocidentulüi", opus ţă rilo r. socia PROGRAMUL I: 6,45 Atenţie la melodii populare; 15„40 Formaţii co
în economia naţională, să lichi şi partidului. - - rea armonioasă a economiei so
deze apariţia altora, să asigure cialiste. soanelor strămutate, Oberlän liste şi s-a pronunţat pentru re start, copil; 7,15 Cu cîntecul şi jocul rale de amatori; 16,20 Muzică uşoa
o distribuire şi redistribuire ar împotriva acestui mod de pu der, luind cuvântul la 14 iulie vizuirea actualei frontiere g e r pe întinsul patriei; 8,00’Materiale din ră ; 17,30 Muzică populară sovietică;
monioasă a fondurilor de pro nere a problemei o serie de e- Toate categoriile valorice şi la un miting al unei organizaţii mano-polonc, pe linia Oder— presă; 9,00 Muzică din opere ; 9,30 18,40 Gintă Maria Angola; 18,55 Sfa
ducţie ale-societăţii,, dezvoltarea conomişti-revizionişti au opus însăşi legea valorii prin folo a persoanelor strămutate din Neisse. „Nu poale ii vorba de Ştiinţa învinge; 11,03 Teatru la micro tul medicului; „Arsurile pielii din cau
multilaterală şi raţională a tu- concepţii proprii, proîund revi sirea lor conştientă de către sta
iuror ramurilor economiei na zioniste. Ei spun că prin acest tul socialist şi partid sînt su Berlinul occidental, a propagat nici un fel de renunţare la re fon „Nota zer<5 la purtare“ scenariu za soarelui“ ; 19,00 Gîntă Nicojae Ni-
ţionale şi victoria sectorului so bordonate cerinţelor legilor eco
cialist. să asigure înfăptuirea mod de fixare a preţurilor, se din nou o politică revanşardă giunile situate la . răsărit- de radiofonic de Virgil Stoenescu şi Oc- fcsGU; 19,15 Popas în Deltă; 19,30 O-
orinci piului socialist al reparti renunţă la folosirea legii valorii: nomice ale socialismului şi în
că folosirea legii valorii implică iată de ţările Europei răsăritene. Oder şi Neisse !“, a declarat taviari S-ava; 13,30 Cîntă Violeta Ro- p era: „Logodnica ţarului“ de Rimski
ţiei după muncă, etc. In aceste crearea unor astfel de posibili special legii economice funda
Oberländer a ,atras în cuvîn Oberi ander. manescu ; 14,00 Muzică de estrad ă; Korsakov; 22,45 Melodii populare ro-
condiţii nici vorbă nu poate fi tăţi ca legea valorii sâ Acţio mentale a socialismului.
tarea sa atenţia persoanelor Profesorul Hoppe care a luat 15,40 Concert de muzică populară ro n-îneşti; 23,15 — 24,00 Concert de
de renunţarea la principiul sta- 1. BLAGA strămutate asupra misiunii ¦lor cuvântul după Oberi ander a de mânească; 16,15 Vorbeşte Moscova; noapte.
„de a acţiona dincolo de linia clarat că „sarcina istorică“ a 17,30 Prietenii cântecului; 18,00 In sluj-
Oder— Neisse, adică in ţările b-- patriei; 19,05- Răspundem ascultă BULETINE DE ŞURI :
organizaţiei persoanelor stră tori lo r; 19,55 Noapte burîă, copiii; 20,30
socialiste din Europa răsăritea Jurnalul satelor; S l,30 Muzică uşoară 5.00: 6,00; 7.00; 11.00; 13,00; 15,00;
nă,- prin penetraţia in aceste mutate constă în a juca rolul 17.00; 19,00; 20,00; 22,00: 23,52 (pro
ţări. de bastion împotriva Răsăritu romînească ; 22,30 Concert simfonic. gramul I), 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
Ministrul vestgerffian a subli- lui. PROGRAMUL II: 14,03 Program de 23,00 (programul II).
jjTTactia si administraţia ziarului atr. 6 Marile nţ, 9, Telefon: 188-189. laxa plălltă în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale 0.1 IR . nr. 2HG 320 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică . 1 A1al“ — D E V
