Page 58 - 1958-06

PaL 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1088

L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦-¦ ¦¦¦¦¦¦«¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦*•¦¦¦¦«*¦»»*¦¦¦¦¦¦¦¦¦ MUNCA Şl VESELIE IMPRESII

IColectivistul neau glume, ghicitori. Unele aveau tîl-
O I N O S T R O V ;?o¦*<*¦»¦>- Ştefan Bojin e un om liniş- !in a servit Odată cu zorii zilei, ploaia înc;pu cere între colectivişti. Antrenaţi în a- cul lor. Nu se necăjea nimeni să dez­ din practica elevilor
să se cearnă ca printr-o sită deasă. Un ceastă întrecere, colectiviştii nici nu
grup de colectivişti din Sîntandrei se observară cum trecu timpul. Se tre­ lege acest tîlc. 11 ştiau ei cei ră­
îndreptau înspre tarlaua cea mare, un­ ziră numai că au terminat cartofii de
<r drept exemplu X de mai aveau de prăşit nişte cartofi. prăşit. Parcă le părea rău. Ar fi vrut maşi în urmă. In acest an, aşa cum s-a mai Maistrul turnător Tuza şi tehni­
oo* Văzînd că ploaia se înteţeşte, se opriră să mai aibă cel puţin cîteva rînduri Aşa a trecut o zi de praşilă pe tar­ amintit, elevii şcolii medii „Au­ cianul AL Grancea, aduc cuvin­
tit. Intre ceilalţi colectivişti multora dintre colectivişti. 5 în loc la o răscruce, de drumuri şi-şi pentru a se vedea totuşi cine va ieşi rel Vlaicu“ au făcut practică la te de laudă tinerilor care au lu­
prezenţa lui nu-i trădată prin An de an, din 1952 şi pină X rotiră privirile pe cerul înnorat. fruntaş. Pînă aci nu prea aveai ce laua cea mare a colectivei din Sîntan­ diferite întreprinderi şi fabrici crat cu plăcere şi care au fost
alege. Toţi erau cam la fel. din Orăştie. atraşi în mod' deosebit spre sec­
* nimic care să-ţi atragă aten- acum, „nea Ştefan", cum ii X — Semne că va ploua toată ziua — drei, la fel a trecut şi ziua a doua, ţia turnătorie.
»o»*o ţia. Dacă vrei să afli ceva des- spuse unul. Sfecla de zahăr fusese terminată de a Treia ş.a.m.d. Cu glume, ou cîntece, lată ce spune profesoara Jur-
o pre hărnicia acestui om, des- spun colectiviştii, a primit iri- X prăşit cu cîteva zile înainte de a în­ ou voie bună, lucrul merge mai bine ca Gornelia, care a condus şi „După ce am asistat la tur­
»* pre sufletul pe care-l pune în — N-ar fi rău, vezi, pămîntul e tare cepe prlşitul cartofilor. Acum, colecti­ şi e mai cu spor. Cu două zile în ur­ supravegheat pe elevii reparti­ nat — spune eleva Alexandra
¦*¦ semnate cantităţi de produse X şl-i trebuie ploaie — răspunse altul. viştii erau gata şi cu cartofii şi admi­ mă colectiviştii mai aveau de prăşit zaţi la fabrica chimică: Istrate — m-am convins că mun­
Dar nu ne întoarcem înapoi. Haideţi rau liniştiţi cît de bine se dezvoltase­ doar 6 ha. cu porumb. Asta-i o nimi­ ca la turnătorie nu e chiar atît
şi sume de bani. Aceste veni- « feă mergem mai repede. Pînâ se pregă­ ră culturile care fuseseră prăşite în pri­ ca toată pentru ei. Lucru de o zi. Şi-n „De la bun început am con­ de uşoară... Totuşi, mi-a plăcut
iuri van permis ca în ultimul X teşte să înceapă mai tare, noi termi­ mele zile. mod precis au şi terminat. statat multă bunăvoinţă şi răb­ mult şi de aceea am solicitat ca
munca ce i se încredinţează, năm cartofii de prăşit. Şi pe urmă o dare din partea personalului fa­
ori despre rezultatele ce an de timp să-şi construiască; grajd $ să le meargă bine. Ne-ar sta rău ca — Le merge bine cu toate că n-au Dar în colectiva din Sîntandrei mai bricii. Mi s-au dat lămuriri des­ echipa noastră să lucreze in a-
an sint oglindite in cantităţile numai cîteva rînduri să rămînă nepră­ avut ploaie — spuse un colectivist. Bi­ sînt şi alte treburi, în âîară de prăşit. pre protecţia muncii, apoi ele­ ceastă secţie, în tot timpul prac­
şi şură, să-Şi cumpere două X şite. ne a zis cine a zis că o praşllă fă­ Nici acestea nu sînt neglijate. Colecti­ vii au fost repartizaţi pe secţii. ticii noastre. îm i voi reaminti cu
+ mari de produse şi sumele în- biciclete şi alte lucruri deăpre « cută la timp şi bine, face cît o ploaie După 10 zile de practică, elevii drag de toţi muncitorii care ne­
»*> Colectiviştii plecară grăbiţi. Peste buna. clasei a X-a minuiesc strunguri­ au ajutat şi care s-au arătat
semnate ide bani pe care le pri- care înainte' nu visase că le ¦ cîteva minute sapele înprăştiau sune­ le, lucrează la perforatoare, fo­ binevoitori, explicindu-ne secre­
meşte ca răsplată a muncii va avea la anii bătrineţii. * te ascuţite de metal cînd erau izbite Ploaia care începuse de dimineaţă viştii au animale şi vor ca numărul losesc cu pricepere şublerul, de­ tele acestei meserii".
de colectivişti cu putere în pămîntul se oprise. Cerul se înseninase de-a bi- lor să crească mult în acest an. Pen­ servesc prese automate. Ei au
sale, trebuie să stai de vorbă Despre hărnicia acestuia vor- X uscat. nelea. Pe colectivişti îl nemulţumea a- tru aceasta ie trebuie nutreţ. Recolta Un grup de eleve a lucrat la
cu alţi colectivişti pentru că el, 5esc şi tabelele afişate la sediul J cest lucru, dar departe de a-i descu­ de furaje este mare, dar trebuie strîns reuşit să cunoască întregul pro­ centrala telefonică din Orăştie.
— E tare, se sapă rău — spuse co­ raja. începură să prăşească mai de­ şi acesta nu-i un lucru uşor. A trage ces de galvanizare, cromare, Printre acestea, eleva Rodica
modest, nu-ţi spune nimic din gospodăriei in care se consem- X lectivista Băda Juja. Se vede că ploa­ parte în tarlaua de porumb care se a- de coasă ziua întreagă prin căldură,
ia aceasta n-a udat nici ca o rouă fla aproape de cea de cartofi. Şi aici este greu. Colectiviştii nu se sperie însă etc.“. Pinter este bucuroasă că a în­
toate acestea. nează zilele muncă pe care le ¦ bună. porni de îndată întrecerea. Fiecare de muncile grele .Băda Ionel, Vasiu A- Strungarul losif Romoşan, văţat să întrebuinţeze cheia de
? Ştefan Bojin s-a înscris în efectuează fiecare colectivist. X voia să ajungă primul cu rîndul la ca­ dam, Băda Petru şi mulţi alţii au dat apel, cheia de control, că ştie
— Mult a fost, puţin a rămas — îi pătul tarlalei. Dar nici unul nu se lăsa. dovadă de hărnicie la strînsul furajelor. vorbind despre comportarea ele­ să facă legăturile cu transfer.
gospodăria colectivă încă de Anul trecut, pentru munca de- * răspunse o altă colectivistă, pe nume Şi încă ceva. Ochii colectiviştilor nu Ei le-au cosif la timp, le-au uscat aşa
Haida Juja. Astăzi terminăm praşila erau aţintiţi numai asupra lucrului; vilor in atelier, aminteşte că a- Rezultate bune în practică au
la înfiinţarea ei, din 1952. Cind pusă, acest colectivist a dus X l-a la cartofi. Apoi la a 11-a o să fiecare se uita cum prăşeşte de bine obţinut şi elevii Ioan Rotaru şi
meargă mai bine. N-o să mai fie atî- vecinul său. Era deajuns ca cineva să ceştia îşi dau tot interesul pen­ Vlaicu Popoescu, repartizaţi la
a fost să păşească pe drumul acasă peste 2.100 kg. cereale, ¦ tea buruieni şi pe semne va ploua şi lase, poate din greşeală, un fir de telegraful oficiului P.T.T.
pămîntul va fi mai moale. buruiană netăiat, ca imediat să protes­ tru a învăţa cît mai multe lu­
vieţii noi, n-a şovăit. De mult 1-447 kg. cartofi, 2.121 lei şi * „Sint doar cîteva zile de cind
Vasiu Ana, o femeie care să tot cruri noi, pun întrebări asupra elevii au venit la practică —
a aşteptat acest lucru. Hotărî- alte multe produse. v aibă vreo 37 de ani, fu şi ea de aceeaşi procesului de fabricaţie, ascul­
părere. Sapele începură să fie izbite
rea lui de-a se înscrie în Fină la începutul lunii mai ¦ mai des şi mai tare în pămînt. Nu in­ după cum trebuie şi le-au transportat tă cu atenţie explicaţiile, etc.
G.A.G. „Păimînt desţelenii" din trau adînc, dar era deajuns pentru la îocul de înmagazinare, unde le-au
Ostrov le-a dat de gîndit rnul- el a lucrat alte 143 zile-mun- « a tăia buruienile din rădăcini, pentru făcut şire. Aceeaşi impresie bună au lă­

Tbra din ţăranii satului. Mai că pentru care la avansul a- ¦ Şi cei de la grajd, cei de ia stîna sat şi elevii care au făcut prac­
ales că bătrînul adusese în corelat colectiviştilor a primit * de oi, şi din alte sectoare de activitate
tică la fabrica „1. C. F rim u .
gospodărie mai mult de 8 ha. suma de lei 1.287. I
teren, animale si unelte agri- Peste puţin timp gospodăria X sînt ia zi cu lucrările. Peste tot se
munceşte în veselie şi cu multă tra­
cole. Gestul lui a închis gura va aniversa 6 ani de la înfiin- ¦ gere cie inimă.
multora din cei care pe-atunci t inf ştgfan Bojin , m .
încrezători în viitorul lor strălucit,
vedeau in negru vutorul co- .. . . . . . , « colectiviştii din Sîntandrei nu precu­

lectivei. La lucru e in frunte, sarbăton - cam tot pe atunci *

Treabă de mîntuială nu-i pla- cei 61 de ani. La aceste săr- X peţesc nici un efort pentru a face din

ce să facă, şi îndeamnă şi pe bători se adaugă şi bucuria o- ¦ colectiva lor o colectivă bogată şi în­

alţii să lucreze cu tragere de inului căruia i-a fost dat să • floritoare. T. MARIAN

inimă. Vara trecută, la cosit, apuce zilele vremilor in care a « a afína puţin pămînlul în jurul plan­ teze toţi în cor, făcîndu-1 pe cel în In curîiîd A spune conducătorul serviciului
telor. Fiecare colectivist săpa Ia cîte oauză să-şi îndrepte greşeala şi să III de telegraf, tov. Aurel Luciu.
toamna la recoltat, şi-n iarnă triumfat adevărata viaţă. • un rînd. fie mai atent la lucru. Aşa-s colecti­ IF 1 1 In aceste zile elevii au reuşit să
viştii din Sîntandrei. Vor să lucreze cunoască aparatele noastre, să
la paza sediului gospodăriei ¦¦ PETRU FARCAŞIU ¦ Ajungea cu el în capătul tarlalei, mult, dar şi bine. Ei nu pot înghiţi EDITURA POLITICĂ va pu­ V. I. LENIN : Opere voi. 36, ca­ transmită şi să recepţioneze
şi la alte munci, Ştefan Bo- răsufla de cîteva ori şi apoi începea lucrul de mîntuială pe care cîte unul re include lucrări apărute texte. De aici am tras concluzia
Xcorespondent altul. Dar să nu credeţi că totul se pe­ mai are obiceiul să-l facă. ne la dispoziţia cititorilor, în în anii 1900—1923. Aici se că în şcolile de astăzi se mun­
trecea monoton. Nicidecum. Fiecare se află şi numeroase planuri, ceşte cu multă seriozitate, fiind­
Să asigurăm străduia să ajungă primul cu rîndul la Ţăcănitul sapelor se îmbina cu cîn- cursul lunii iunie, lucrările: conspecte, schiţe, teze şi că numai elementele bine pregă­
capăt. Se născuse o adevărată între- tecele colectiviştilor, care îşi mai spu- scrisori publicate pentru tite pot însuşi cu atîta uşurin-
F. ENGELS : „Rolul violenţei prima oară în Opere. (â tehnica telegrafului“.
@rcceltâ bogolâ de şira dori A SOSIT V A C A N J A
în istorie“. In această lu­ V. 1. LENIN : Marx—Engels — Avînd sprijinul tovărăşesc al
Pentru asigurarea unei recolte combaterea bolilor de mai sus, şi Odată cu încheierea anului şcolar, roşi pionieri şi elevi vor participa b crare, Engels arată că fac­ marxism (ediţia IlI-a). Sînt muncitorilor, tehnicienilor şl
mari de struguri, viticultorii sint pentru a păstra umezeală sufi­ elevii au intrat în vacanţa de vară. A- excursiile pe care Gomitelul orăşenesc torul economic este hotărî- adunate în acest volum conducerilor întreprinderilor din
sfătuiţi ca in această perioadă cientă în sol, pentru a combate ceasta nu înseamnă însă că activi­ U.T.M. se pregăteşte să le organizeze principalele lucrări consa­ oraşul Orăştie, elevii şcolii me­
să facă următoarele lucrări: buruienile, se va face de aseme­ tatea lor a luat sfîrşit. Ei vor ^vea la Alba Iulia, Aurel Vlaicu, Sarmize- tor in dezvoltarea societă­ crate de Lenin apărării teo­ dii „Aurel Vlaicu“ s-au străduit
nea prăşitul I şi II în vii. o altă activitate, specifică vacanţelor getusa, Ţebea şi alte localităţi istoiice. ţii şi nu violenţa. Engels retice şi dezvoltării mar- ca în zilele de practică să înve­
Combaterea bolilor şi dăună­ şcolăreşti. arată că violenţa a fost şi ţe cît mai multe lucruri noi, să
torilor viţei de vie, aplicarea Prin aplicarea şi respectarea Pentru o mai bună desfăşurare a ac­ este folosită în istorie de . xismului în lupta împotri­ mînuiască diferite aparate şi ma-
agrotehnicii de vară la viţă şt acestor minime viticole, se va Pe lîngă faptul că elevii din oraşul tivităţii din timpul vacanţei, condu­ către clasele reacţionare va curentelor oportuniste şi şini-unelte, să cunoască mai a-
aplicarea agrotehnicii solului în obţine o recoltă bogată şi sănă­ Deva se vor recrea prin odihnă, lec­ cerile unor întreprinderi din localitate pentru a frîna dezvoltarea revizioniste. profundat procesul de fabricaţie,
vii. toasă de struguri şi se va evita tură, participînd în acelaşi timp la — P.T.T.R., T.R.C.L.H., O.R.A.C.A etc. obiectivă, economică a so­ complectîndu-şi în acest fel cu­
recolta compromisă, slăbirea bu­ manifestări cultural-artistice şi spo'tiye, cietăţii. Dimpotrivă, clasele A. BEBHL : Din viaţa mea — noştinţele teoretice dobindite la
După perioada de înflorire se tucilor, obţinerea unui vin de ca­ ei îşi vor petrece vacanţa în mod or­ s-au angajat să sprijinepţuaterial buna revoluţionare, folosesc vio­ partea IlI-a. Intr-o formă clasă.
va efectua stropitul do siguran­ litate slabă şi supus bolilor. ganizat. lenţa pentru a înfrînge vio­
ţă după înflorit. Intrucit condi­ desfăşurare a vacanţei de vară u pio­ lenţa claselor reacţionare şi -vie şi atrăgătoare, autorul REMUS DĂNiLA
ţiile pentru evoluţia manei sint AUREL DOD Pentru pionieri, la 1 iulie se va -a deschide drum liber dez­ descrie activitatea Partidu­
îndeplinite prin ploile căzute, a* deschide tafiăra de vară la Cafea re­ nierilor şi şcolarilor din oraşul Deva. voltării mai departe a socie­ lui Social-democrat german d ire-^r adjunct al şcolii me­
cest stropit se impune a se fa­ (ie la staţiunea de avertizare gională a pionierilor din Deva. Nume­ în deceniul al 9-lea al se­
ce de la data de 17-24 iunie P. JURCON1 tăţii. colului trecut. dii „Aurel Vlaicu“ Orăştie
a manei.
corespondent. V. I. LENIN : „împotriva revi­ G. A. GUREV î Despre credin­
zionismului“, în cuprinsul ţa în dumnezeu. Autorul
1958, cu zeamă bordeleză de căreia vor putea fi găsite demonstrează inconsistenţa
materiale de combatere a re­ oricărei credinţe în dumne­
750 gr. piatră vînătă, 375 gr. Atenţie cuvenită încasării vizionismului şi oportunis­ zeu, incompatibilitatea ştiin­
var nestins şi 120 gr. piatră mului din mişcarea muncito­ ţei cu credinţa într-un crea­
rească rusă şi internaţio­ tor al universului.
acră, la 100 litri apă. nală.

In cazul cind apare molia

cotizaţiilor în colectivele sportivestrugurilor, se va stropi cu arse-
niat de plumb 0,4 la sută. Acest
preparat se găseşte la secţia a-

Toata a te n ţia c o n s tr u c ţiilo rgricolă şi se poate .amesteca cu
După reorganizarea mişcării ve. Rezultatele pozitive in a- la data de 8 mai. Cînd orga­
de cultură fizică şi sport din ceastă direcţie au fost obţinute nele U.C.F.S. au efectuat un

zeamă bordeleză. Dacă mai tir- ţara noastră s-a trecut la în­ de colectivele sportive din ra­ control în această problemă la

ziu apare făinarea, atunci se va scrierea de noi membri. In di­ ioanele Hunedoara, Petroşani şi colectivul sportiv Retezatul, iov. de folos obştesc
face îndată prăluitul cu praf de recţia înscrierii de noi membri Sebeş care au înţeles ne­ preşedinte pentru a fugi de a-
pucioasă. şi in regiunea noastră s-au ob­ cesitatea legăturii din tre. mem­ ceastă răspundere, s-a mulţumit Nenumărate sînt construcţiile satului Birtin. Or, făcînd o com­ diu ca ale căminului din Gu-
ţinut rezultate. Pînă in prezent bri şi organizaţia U.C.F.S., fă- să informeze eronat organele
In vederea asigurării unui e- au fost înscrişi peste 48.500 noi cind din aceasta o adevărată U.C.F.S. că nu a încasat încă de interes obştesc realizate pî­ paraţie între costul tuturor lu­ rechi. Pentru terminarea ambe­
fect maxim în combaterea a- membri U.C.F.S. muncă politică educativă de a- cotizaţia. Un alt exemplu nega­
cestor boli şi dezvoltarea stru­ tragere a acestora de a participa tiv ce nu trebuie urmat de co­ nă acum în raionul Brad, prin crărilor prevăzute în deviz, şi lor lucrări, Sfatul popular al co­
gurilor,' se vor' aplica lucrările Odată cu creşterea numărului la activitatea colectivului. lectivele noastre sportive se ma­
de vară în vie ca : terminarea de membri înscrişi în U.C.F.S. nifestă la colectivul sportiv Su­ contribuţie benevolă şi muncă posibilităţile create prin fondul munei Bucureşci, de care apar-*
plivitului, copilitul şi ciupitul s-au obţinut rezultate pozitive Cu toate acestea mai avem danul Sebeş, care nu foloseşte
lăstarilor* precum şi legatul lor. colective ca cele din raioanele toate posibilităţile pe care Ic voluntară. Construcţii de şcoli contribuţiei benevole, care a- ţin cele două sate, are la dispo­
şi în ce priveşte încasarea co­ Haţeg, Brad, Ilia şi oraşul Hu­ are pentru înscrierea de membri
Pentru a asigura succesul in nedoara unde achitarea cotiza­ şi încasarea cotizaţiilor, Şi cămine culturale, grajduri co­ nual se ridică la o medie de ziţie din contribuţia benevolă a
tizaţiilor, care asigură baza ţiei de către membrii U.C.F.S.
este complect neglijată de către Astfel, pînă în prezent colec­ munale, poduri, electrificări şi 3.500 lei, vom vedea că venitu­ cetăţenilor suma de 14.490 lei.
materială a colectivelor sporti- consiliile colectivelor sportive. tivul sportiv numără în jurul
Aceasta se datoreşte şi faptului a 300 de membri, deşi posibili­ radioficări de sale şi comune rile benevole nu pot acoperi Cherestea se găseşte destulă în
că organele U.C.F.S. nu contro­ tăţi sint ca această cifră să
lează şi impulsionează în sufi­ crească la peste 1.000 membri. sînt doar cîteva probleme cărora cheltuielile prevăzute în deviz, depozitul din oraşul Brad, dar
cientă măsură strîngerea şi văr­ Aici cotizaţiile sînt neglijate
sarea cotizaţiilor de către colec­ complect. De la cei 300 membri, cea mai mare parte a sfaturilor nici în 30 de ani. Şi pe bu­ sfatul popular comunal nu s-a
tiv e ^ sportive. Unii activişti ai ele au fost încasate numai de
consiliilor raionale U.C.F.S., la cei 15 jucători de fotbal care populare din raionul Brad le-au nă dreptate, tovarăşul Miron interesat de procurarea ei. De
(tov. preşedinte Ioan Mănescu, nu pot participa în campionat acordat pînă în prezent toată Miţu, preşedintele sfatului altfel, acest sfat popular nu s-a
Z i de sărbătoare Ampoiţa din raionul Brad, instructorul fără de carnet de membru cu spune că mai mulţi bani s-au îngrijit nici de încasarea contri­
raional Cornel Popa de la H a­ cotizaţia la zi. atenţia.
ţeg şi alţii) se ocupă superficial
ALBA IULIA (de la subre- întovărăşirii, apoi au desfăşu­ de munca consiliilor colective­ Faţă de această situaţie este La unele sfaturi populare în­ cheltuit pînă acum cu drumu­ buţiei benevole, realizînd doar
dacţia noastră voluntară). De rat o intensă muncă de lămu­ lor sportive pentru atragerea de necesar ca în viitor organele să, munca pentru realizarea o- rile făcute la Deva, pentru ca un procent de 36 la sută din
multă vreme locuitorii comunei rire în comună pentru a atra­ noi membri şi în special pentru noastre raionale şi orăşeneşti biectivelor propuse se desfăşoară tovarăşii de la proiectări să suma anului curent.
Ampoiţa au dorit ca şi aci să ge şi pe alţi ţărani muncitori a întări baza materială a colec­ U.C.F.S. să urmărească mai în­ în salturi. Lipsa de continuitate schimbe devizul, în raport cu
fie înfiinţată o întovărăşire, un­ înspre întovărăşire. In sprijinul tivelor sportive prin strîngerea deaproape această- muncă, să în muncă a făcut ca multe lu­ posibilităţile locale, decît pen­ Printre sfaturile populare co­
de pe lîngă lucrarea pămîntului muncii lor au venit şi alţi co­ cotizaţiilor. crări începute chiar de prin a- tru procurarea materialelor de munale din raionul Brad, care
în comun să poată creşte şi oile munişti, de asemenea căminul studieze şi să instruiască con­ nul 1952, să nu fie terminate construcţii. tratează cu indiferenţă termina­
la un loc. Au văzut rezultatele cultural şi sfatul popular prin O altă deficienţă in ce priveş­ siliile colectivelor sportive pen­ nici pînă în prezent. rea la timp a lucrărilor de in­
bune obţinute la alte unităţi so­ deputaţii comunali. te strîngerea cotizaţiilor la co­ tru cunoaşterea instrucţiunilor Un alt caz de tărăgănare a teres obştesc, se numără şi cele
cialiste din agricultură în ra­ lectivele sportive este aceea că cu privire la încasarea şi vărsa­ Pe această treaptă se situea­ lucrărilor începute, îl constituie din comunele Bulzeşti (şcoala
ionul Alba şi s-au convins de Rezultatele muncii s-au văzul deşi membrii U.C.F.S. achită co­ rea cotizaţiilor, precum şi felul ză sfatul p iar al comunei şi acela al căminului cultural elementară din satul Tomnatic),
avantajele pe care acestea le duminică 15 iunie a.c., cînd a tizaţia, totuşi aceste sume nu cum se înrnînează timbrele de Vata, preşedinte tov. Miron din satul Mesteacăn. Construc­ Buceş (şcoala elementară din
prezintă faţă de mica proprie­ fost inaugurată întovărăşirea a- sint vărsate pe baza instrucţiu­ cotizaţii. De asemenea, consiliile Mîţu. Aici, cetăţenii din satul ţia acestui cămin a început în satul Mihăileni) şi altele.
tate individuală. grozootehnică „Ampoiţana“, ca­ nilor la B.R.P.R. sau C.E.C., ci colectivelor sportive cu sprijinul Birtin au hotărît încă din anul 1953, cînd satul aparţinea de
re cuprinde un număr de 109 sint ţinute la preşedintele organelor raionale si orăşeneşti 1952 să construiască un cămin comuna Ribiţa. In timp de nu­ Această lipsă de interes faţă
Ampoiţanii, oameni de iniţia­ familii de ţărani muncitori. A- colectivului sportiv, lucru con­ U.C.F.S. trebuie să acorde în cultural cu fonduri din contri­ mai un an, sfatul popular din de cerinţele oamenilor (toate lu­
cesle familii au înscris în în­ trar indicaţiilor date. Asemenea viitor o şi mai mare atenţie buţie benevolă şi prin muncă Ribiţa, cu sprijinul cetăţenilor, crările arătate mai» sus sînt pro­
tivă, au pornit la crearea înto­ tovărăşire o suprafaţă arabilă exemplu avem în raionul Haţeg problemei încasării cotizaţiilor, voluntară. Deşi au trecut aproa­ a reuşit să ridice acest cămin puneri ale cetăţenilor), se ma­
vărăşirii agro-zootebnice. de 415,13 ba. şi un număr do la colectivul sportiv Retezatul care trebuie să asigure baza pe 6 ani, abia acum s-au înce­ în roşu şi să-l acopere. Dar în nifestă chiar de la centru de
• Oameni de. nădejde, ca Aurel 761 oi. De remarcat că pentru din localitate, unde preşedintele materială a colectivelor sporti­ put lucrările pentru turnarea 1956, salul Mesteacăn a trecut raion. Tovarăşii de aici se mul­
Pascu, Petru Bălăci, AAiron Lu- fondul de bază au fost reparti­ colectivului sportiv, tov. Alexan­ ve, care dă posibilitatea creării fundaţiei. Aceasta pentru că sfa­ fa oraşul Brad. De atunci nu ţumesc doar cu ţinerea unei e-
h.a, Teodor Gherman, Cornel zate 156 de oi. dru Negrea, deşt a încasat co­ de noi baze sportive, la îmbo­ tul popular a manifestat indi­ s-a mai întreprins nimic, deşi videnţe pe hîrtie a lucrărilor în­
Bădilă şi .alţii, îndrumaţi de or­ găţirea inventarului sportiv şi ferenţă faţă de încasarea fondu­ sfatului popular orăşenesc Brad, cepute, fără să impulsioneze ter­
ganele de partid, au depus pri­ LIVIA POPA tizaţia de la membri în ziua ’de în general la posibilitatea des­ rilor din contribuţie benevolă, i s-a repartizat suma de 14.000 minarea tor prin sprijin mate­
25 aprilie, aşa cum confirmă de făşurării unei largi activităţi fn cei 6 ani care au trecut, fon­ lei pentru terminarea acestui rial, bănesc sau indicaţii prac­
mii cererile pentru înfiinţarea corespondentă durile din contribuţie benevolă cămin cultural. tice. Numai 'aşa se explică de
altfel şi tov. Nicolae Sbuchea, sptortive de masă în cadrul co­ se ridică la peste 20.000 lei, su­ ce Comitetul executiv al sfatu­
P e te m a ,,L IT U A N IA * mă care nu a fost strînsă în în­ In aceeaşi situaţie se găseşte lui popular raional cît şi cele
membru al acestui colectiv, to­ lectivelor sportive. tregime rămînînd în fiecare an şi căminul cultural din satul comunale n-au mai analizat de
Cu prilejul Decadei culturii sa X-a dare a dovedit o temei­ mari restanţe, ceea ce a dus la Curechi ale cărui lucrări au în­ mult timp situaţia lucrărilor de
Republicilor Sovietice Baltice, nică pregătire şi că deţine cu­ tuşi ea m a fost • y a t l # f.î.ţlă ¦ N. PEPENAR întîrzierea începerii construcţiei. ceput în anul 1952. Pentru ter­ interes obşteso începute în ra ­
zilele trecute, la şcoala medie noştinţe multilaterale despre Trebuie arătat că o mare vină minarea lui mai sînt necesare ion.
din Sţmeria a fpst organizat Lituania. La fel şi elevele pentru întîrzierea lucrărilor o procurarea binalelor (uşi şi fe­
un concurs „Drumeţii veseli“ Maria Muscă, Maria Surugiu au şi tovarăşii de la Institutul restre) şi a seîndurii pentru ta­ Este timpul ca sfaturile popu­
pe tema „Lituania“, între cla­ cl. IX-a şi ceilalţi participanţi. van şi duşumea. Lucrările pen­ lare vizate să lichideze cu ne­
sele a IX-a şi a X-a. regional de proiectări care au păsarea în care au căzut şi să
Este de relevat faptul că a- tru terminarea şcolii elementare treacă de îndată la realizarea
Concursul s-a bucurat de un cesta este al 4-lea concurs „Dru­ lucrărilor restante. Cetăţenii aş­
deosebit succes fiind bine pre­ meţii veseli“ la care participă
gătit. S-a evidenţiat în special elevii scolii medii din Simeria. întocmit devizul fără să anali­ din satul Şesuri, începute în a- teaptă acest lucru.
tov. Aurelia Măgureanu din cla­
fii A- zeze tqateriale ale nul 4952, se afla în acelaşi sta­ I. MANEA