Page 59 - 1958-06
P. 59
Nr. 1088 DRUMUL SOUlALlSMULb. 3
'JxmKiBiisaafisxraBssBBiynjwaBi a
Pentru încheierea cu succes In scopul cunoaştEPli sarcinilor BLUM1NGUL
i cupsurilQPînvăfămîntului politic şi atribuţiuniior unor organe sindicala
agrega! modern şi
Alegerile sindicale în ramura Aceste lecţii au fost predate de de mare capacitate
/a minaLupe ni sindicatului Instituţii Adminis către tov. Demian, delegat al (Urmare din pag. !-a) exterioare şi instalaţii exterioa
trative de stat au fost termi C.C. al Sindicatului I.Â.S.
nate pe la începutul lunii mar
tie a.c. Gu această ocazie au fost Au mai fost predate lecţii din
care s-a desprins modul cum va
re, conducte, pompe etc., au
Pentru anul şcolar 1957— nu, Gheorghe Tudorache şi alţii. datorită faptului că n-au parti alese organe noi, în componenţa trebui să muncească organele care ar putea să aibă loc. Ma-* fost executate de către Trustul
1958, în invăţămîntul politic, cipat la seminariile de pregătire. cărora au fost realeşi mulţi din sindicale pentru ridicarea nive nevrarea lingourilor de oţel, 4 construcţii Hunedoara. In ge
organizaţiile U.T.M. de la mi Despre unele lipsuri tre acei tovarăşi care au muncit lului cultural al membrilor de precum şi a produselor blumin- neral, pot spune că toate lucră
na Lupeni au încadrat 727 de După afirmaţia tovarăşilor cu mult interes pentru traduce sindicat, pentru asigurarea de gului (blumuri şi brame) se va rile sînt bine executate. Merită
tineri. S-au organizat 31 de Slăbirea preocupării comite din comitetul U.T.M. al minei, rea în viaţă a sarcinilor ce au condiţii optime de muncă şi de face de asemenea mecanizat cu o apreciere deosebită pentru e-
cercuri şi cursuri printre care 5 tului U.T.M. pentru buna des unele cercuri şi-au încheiat deja stat în faţa organizaţiilor sindi trai, salariaţilor "din instituţiile macarale speciale adaptate pen fectuarea fundaţiilor utilajelor
cercuri de studiere a Istoriei făşurare a învăţămîntului a fă cursurile, fără recapitulare, fă cale din instituţii. noastre. Una din lecţiile predate tru anumite operaţii specifice. In la care nu se observă nici un
P.M.R. şi 8 cercuri „Să ne cu cut însă ca nu toate cercurile ră convorbiri de încheiere te s-a referit la baza materială a
noaştem bogăţiile patriei“. să aibă o activitate satisfăcă meinic pregătite. La ce nivel au Pentru ca organele noi alese sindicatului (cotizaţii şi alte tot timpul exploatării, procesul neajuns.
toare. Au fost cercuri care între decurs aceste convorbiri, ce pro să-şi cunoască temeinic sarcinile venituri) precum şi la sarcina tehnologic se va dirija şi supra
A avea un număr atît de în timp şi-au încetat complect ac bleme s-au discutat, acest lu şi afribuţiuniile ce le au, Comite organelor sindicale în privinţa veghea printr-un post control Cît priveşte I.G.S.H.-uI, se
semnat de tineri dintr-o între tivitatea, altele care n-au ţinut cru nu-1 cunoaşte nimeni. în tul Central al Sindicatului pe bunei gospodăriri a fondurilor de dispeceri care are legături poate spune că montajul meca-
prindere încadraţi la învăţămîn- cu regularitate şedinţele, fiind cheierea s-a făcut cum s-ar spu ramură, a luat hotărîrea de a sindicale. telefonice, sau prin semnalizări, nic este făcut în bune condi
tul politic, constituie un prilej rămase în urmă cu mult faţă ne în secret, ca nu cumva cine se face instruirea acestora înce- cu toate punctele de lucru. ţiuni. A rămas însă în urmă cu
minunat de educare comunistă de program, iar altele cu o frec va să controleze din curiozita pînd de la grupe şi pînă la co S-au mai predat lecţii cu pri lucrările instalaţiilor electrice.
a lor. Insă aceasta presupune venţă extrem de scăzută. te poate, felul cum se desfăşoa mitetele de instituţie şi locale. vire la metodele de muncă în Condiţiile de muncă în locu In ultima vreme au fost
ră aceste convorbiri. sindicat (munca colectivă, mun rile cu temperaturi ridicate, cum accelerate şi aceste lucrări da
totodată şi o mare răspundere, Aşa, de pildă, în sectorul VII, In acest scop, cu sprijinul de ca cu masa membrilor de sin
o preocupare permanentă pen din cei 25 cursanţi au participat Mai există încă timp pentru legatului C.C. al Sindicatului dicat, etc.). ar fi spre exemplu la cuptoare torită ajutorului primit din par
tru buna funcţionare a învăţă- cu regularitate doar 5—6 to a se lua măsuri de asigurare a nostru, s-au format colective sau macarale, vor fi excepţio tea combinatului care a pus la
mîntului, pentru asigurarea cali varăşi. Aceeaşi situaţie e şi îyi încheierii învăţămîntului în bu care au avut sarcina să între Cele două lecţii cu caracter nal de bune, dat fiind instala dispoziţie pe tot timpul monta
tăţii, purităţii ideologice şi frec sectoarele IV B şi V sud. Pro ne condiţiuni. Pentru aceasta să gească tezele întocmite pentru profesional s-au referit, la mun ţiile de condiţionare a aerului jului aproape întreg personalul
venţei cursanţilor. pagandişti ca tov. Constantin fie folosite consultaţiile ce se instruire cu exemple concrete, ca şi sarcinile_ organelor sindi în funcţie de anotimp. de exploatare. Prin aceasta s-a
Marcu, Maria Nan, Arion Tur- organizează de cabinetul de par legate de activitatea instituţiilor cale de la tribunalele regionale realizat şi un lucru pozitiv în
Comitetul U.T.M. de la mina cu au neglijat sarcina ce li s-a tid, să se asigure pregătirea noastre. Apoi, pe baza unui plan şi banca de stat a R.P.R. ÎNTREBARE : Puteţi face o sensul că la intrarea în exploa
Lupeni (secretar tov. Gheorghe încredinţat, nu s-au străduit să propagandiştilor pentru a putea de muncă, s-a trecut la instru apreciere asupra lucrărilor efec
Cojocaru), a manftestat la înce asigure buna desfăşurare a mun conduce convorbirile, să se facă irea activului sindical din ora _Prin predarea_ lecţiilor amin tuate pînă acum de Trustul 4
putul anuiui şcolar oarecare gri cii cercurilor. Mai mult, tov. o mobilizare bună a cursan şul Deva. O altă instruire s-a tite mai sus, organele sindicale
jă faţă de învăţămînt, însă pe Ana Lepădătescu a refuzat în ţilor. ţinut la data de 13 şi 14 iunie din ramura I.A.S. din oraşul construcţii şi I.C.S.H. ? tare a blumingului, acest perso
măsura trecerii timpului, această cursul anului să mai conducă a.c. cu preşedinţii şi cu activul Deva şi din întreaga regiune vor
grijă a slăbit. Din această cau cercul, trebuind să fie înlocuită Comitetul raional U.T.M. Pe obştesc din cadrul regiunii. RĂSPUNS : Fără îndoială că nal cunoscînd utilajul pe care
ză, acum cînd anul şcolar e pe de alţi propagandişti. troşani, care în cursul anului putea să cunoască mai profund
terminate, rezultatele obţinute şcolar nu s-a prea interesat de Instruirea s-a făcut prin cinci sarcinile ce le stau în faţă şi da. Lucrările de construcţii, be l-a montat, îl va putea exploata
în privinţa învăţămîntului poli Muiţi propagandişti n-au par bunul mers al învăţămîntului lecţii cu teme privind activitatea să desfăşoare o muncă susţi
tic la mina Lupeni nu pot fi a- ticipat niciodată la pregătirile politic, să acorde acum comite sindicală şi prin două lecţii pe toane, lucrări de hale, clădiri în condiţii cît mai bune.
nută în instituţii în vederea
rOOOOC]
De trei ori consecutiv,
preciate tocmai satisfăcătoare. ce s-au făcut de cabinetul de tului U.T.M. de la mina Lupeni teme profesionale. realizării sarcinilor politice şi sector fruntaş pe mină
Cîteva rezultate pozitive partid, lucru ce a făcut ca ei ajutorul necesar în încheierea Din lecţii pe teme sindicale profesionale ce le revin. VULCAN (de la subredacţia fapt care a făcut ca unele sec
să nu fie în stare să conducă cu succes a anului şcolar al în- s-au desprins sarcinile ce revin noastră voluntară). Zilele trecu toare să fie rămase mult în ur
Dintre cercurile învăţămîntu convorbirile la nivelul cerut. vătămîntului politic. organelor sindicale în direcţia NICODIM DAVID te a avut loc la mina Vulcan o mă faţă de angajamente. De
lui politic U.T.M. de Ia mina Nefiind controlaţi de organiza sprijinirii muncii profesionale. preşedinte al Comitetului sindi şedinţă de analiză a muncii pe pildă, sectorul VIII investiţii a
Lupeni au avut o activitate ţia U.T.M. sau de organizaţia P. U. luna mai a.c. Din expunerea realizat planul abia în propor
mulţumitoare cele de la atelie de partid, unii propagandişti au cal orăşenesc I.A.S. Deva tov. Iosif Cotoţ, şeful exploată ţie de 81,3 la sută. In cadrul
rele mecanic şi electric, sectorul ţinut doar formal şedinţele de Fspfe de la rii a reieşit că în această lună
VIII şi şcoala profesională. cerc. Discuţiile s-au purtat la întreprinderea întrecerea socialistă a fost cîş- acestui sector s-a manifestat un
Propagandişti ca tov. Constan un nivel scăzut, rupte de viaţa Jlie tigată de sectorul III care a total dezinteres din partea cor
tin Sprinceană, loan Marinescu, practică, iar expunerile au fost Pinfilie11 din Hunedoara realizat planul in proporţie de pului tehnico-ingineresc faţă de
Tiberiu Kovacs, au muncit cu doar o simplă citire din broşuri. Secţia îşi îndeplineşte 117,6 la sută, urmat de sectorul
muit simţ de răspundere peni planul, dar . . . şi Petru Marconi, maistru, se toate sezisările făcute directoru IV cu 105,7 la sută. La lucrările grupe, de şefii de grupe, faţă de
buna funcţionare a cercurilor ce Cu asemenea propagandişti cretar al organizaţiei de partid), întreaga activitate. O parte din
le-au fost încredinţate, s-au nu-i de mirare că s-a ajuns la întreprinderea de industrie care au organizat în aşa fel lui, nu a fost procurat. Totuşi, de pregătire, sectorul III s-a si
preocupat permanent de pregă situaţia ca anumiţi cursanţi să locală „Ilie Pintilie“ a raionului munca, îneît cu toate că au dus tuat în fruntea întrecerii, reali- vină o poartă şi sectorul electro
tirea lor personală. nu mai frecventeze la învăţămînt. Hunedoara are mai multe sec lipsă de unele materiale, planul după multe insistenţe, cînd con zînd planul în proporţie de 165 mecanic care nu a îngrijit agre
ţii producătoare de bunuri de global al secţiei a fost îndepli la sută, urmat de sectorul IV cu gatele şi care n-a folosit din
S-au folosit forme atractive Membri1. ai Comitetului larg consum. A4ajoritatea îşi nit, aşa cum am arătat, în fie ducerea secţiei a sezisat directo 133 la sută şi sectorul I cu plin cele 8 ore de muncă, intrind
ca : vizionări de filme în colec U.T.M., ca tov. Tiberiu Săbău, îndeplineso cu succes sarcinile care lună. 104,2 îa sută; . cu întîrziere în mină sau pără
tiv, învăţarea de cîntece patrio Chiţu Diana şi chiar secretarul de plan. In acest articol nu vom rului că sînt în pericol cu în sind locul de muncă înainte de
tice şi revoluţionare, s-au orga comitetului, Gheorghe Cojoca vorbi despre activitatea în an . . . în conducerea Datorită bunei organizări a timp.
nizat excursii cum a fost vizi ru, au participat de puţine ori samblu a întreprinderii, ci nu î n t r ep r inderi i deplinirea sarcinilor de plan, s-a muncii, în cadrul sectorului III
tarea muzeului Doftana etc. la cercuri, n-au controlat mun mai despre o singură secţie un s-au realizat economii la fondul Tot din discuţii a reieşit că o
ca propagandiştilor şi calitatea de există şi realizări, dar şi lip „scîrţîie“ c e v a procurat material, e drept nu de salarii în valoare de 43.(335 bătălie susţinută trebuie dusă
Cînd s-au discutat probleme învăţămîntului. suri. lei, plus 58 rri.c. material lem pentru economiile de materiale,
legate de productivitatea muncii, Că secţia turnătorie şi-a înde suficient, dar totuşi s-a putut nos şi 3.8*53 m.l. margini. problemă ce constituie un factor
preţul de cost, întărirea disci Să nu fie neglijată Este vorba de turnătoria „Pa plinit planurile lunare, asta-i a> hotărâtor în reducerea preţului
plinei în muncă, propagandiştii încheierea anului tria“. Aici se fac sobe, tucerie devărat. Dar tot atît de adevă face un număr mulţumitor de Colectivului sectorului III, de cost. Sectorul electro-meca-
au căutat să axeze discuţiile pe comercială (plite, calapoade, rat este că la îndeplinirea pla care a muncit cel mai bine în mc va trebui ca să ia de urgen
aspecte concrete din activitatea de învăţămînt nului, conducerea întreprinderii sobe. cursul lunii mai, i s-a decernat ţă măsuri pentru o mai bună
minei ceea ce a făcut ca tinerii pentru a treia oară drapelul roşu îngrijire a utilajelor care in mo
să vină cu drag la învăţămînt. In prezent în cercuri şi cursuri Cu asta însă nu s-a rezolvat de fruntaş pe exploatare. mentul de faţă lasă mult de do
rit.
mai nimic. Şi tot datorită servi Din discuţii au reieşit însă şi
o serie de deficiente în muncă, DUMITRU LUCA
ciului de aprovizionare şi desfa
cere, care neţinînd cont de pla
nificarea producţiei, a contrao-
tat sobele cu clienţii numai pen
tru trimestrul IV. Unde au dus
toate acestea ? ;
Acei cursanţi care au frecven are loc recapitularea materialu grătare, etc.), piese mecanice „Tlie Pintilie“ (director Iosif Hu- In primul rînd la' umflarea
tat cu regularitate şedinţele lui în vederea desfăşurării con pentru diferite întreprinderi, pie roş), nu are nici un merit. unui stoo supranormativ, în ca
cercurilor şi au depus eforturi vorbirilor de încheiere. La mi se pentru oanalizările din oraş, Sint grăitoare următoarele fap re fondul de rulment este blocat
pentru a-şi însuşi materialul, sînt na Lupeni acestei probleme nu etc. Muncitorii secţiei îşi înde te. De exemplu, serviciul de pla în cele peste 200 de sobe, care
fruntaşi în producţie, au o com i se dă importanţă. Propagan plinesc cu regularitate sarcinile nificare al întreprinderii (şef de nici măcar nu au unde le depo
portare corespunzătoare în so diştii nu cunosc felul cum se de plan. Planul secţiei de ase serviciu Giuhat), a planificat să zita. Clienţii nu vor să primeas
cietate. Printre aceştia se nu vor desfăşura convorbirile reca menea a fost îndeplinit şi depă se producă un număr de 156 că sobe (aşa cum a fost cazul
mără tov. Gheorghe Blidaru, pitulative, nu cunosc probleme şit în fiecare lună. Astfel, în ia sobe în fiecare lună. Planifi cu Gomraicop Haţeg)’, întrucît
Dorel Micu, Constantin Ceaurea- le ce se vor dezbate, aceasta nuarie s-a depăşit planul cu 8 care bună, pentru că secţia are ei şi-au prevăzut fondurile pen
la sută, în februarie cu 18 la forţe pentru realizarea sobelor. tru sobe, în trimestrul IV. In al
Recunoaşterea culturilor pentru sută, în martie cu 3,23 la sută, Dar din ce să le facă ? Tocmai doilea rînd, din lipsă de mate
în aprilie cu 8,45 la sută, iar de aici pleacă răul. Serviciul rial pentru sobe şi din lipsă de
sâmlnfâ — ® lucrare ie în luna mai cu 13 la sută. Prin de aprovizionare şi desfacere spaţiu pentru depozitarea celor
tre fruntaşii secţiei, care au con (şeful serviciului Vonica), nu a făcute, planul secţiei nu s-a în
m are în sem n ătate tribuit la aceste realizări, se ţinut o legătură strînsă cu ser deplinit pe sortimente.
numără turnătorii loan Topliţa, viciul de planificare şi din a- Iată dar, eă în conducerea în
Nandor Sebeşteni, modelistul A ceastă cauză secţia n-a fost a- treprinderii „scîrţîie“ ceva. Şi
înlocuirea periodică a celor care vram Şerban, curăţitorul Con provizionată cu materia primă acest ceva, trebuie căutat în co
(Urmare din pag. I-a).
şi-au pierdut însuşirile valoroa stantin Garagea şi alţii. Un me necesară 'confecţionării sobelor. laborarea dintre serviciile pla
depăşeşte tot 0,3 la sută, cultu se prin cultivarea în condiţij ne rit deosebit în realizarea planu Atunci, şeful secţiei s-a văzut nificare, producţie şi serviciul
ra se respinge. corespunzătoare. lui îl are şi conducerea secţie nevoit să pornească singur în administraţie şi desfacere.
După efectuarea recunoaşterii Registrul permite orientarea (Alexandru Vlad, şeful secţiei căutarea de material, care, cu R. BUDIN *
în cîmp a culturilor, inginerii curentă sau de perspectivă in
şi tehnicienii aprobatori vor lua problema seminţelor din regiu A treia spartachiadă de vara
măsuri pentru înlăturarea ames nea noastră, uşurează întocmi
tecurilor între seminţele diferi rea planurilor de producere şi
telor soiuri. .In acest scop, se înmulţirea seminţelor de soi.
va avea grijă ca recoltarea şi Realizările obţinute de gene —= a tineretului — -
treierişul să se facă separat de tică şi selecţie în ultimul timp,
culturile obişnuite. Recoltarea au dat posibilitate oamenilor
trebuie să se facă separat nu muncii din agricultură să spo Cu ocazia desfăşurării celui trila s-au întîlnit tot în cadrul de 15 sportivi dintre care s-au Restaurantele şi grădinile cooperativelor de consum
numai pentru fiecare soi în par rească în mod considerabil pro de-al IlI-lea Festival raional al spartachiadei echipele Utilajul calificat la băieţi Paul Costinaş din Geoagiu Băi, Vaţa Bai şi Căian sat vă oferă
te, ci şi pentru fiecare înmulţire ducţia la ha. a plantelor de cul tineretului, in oraşul Petroşani Petroşani şi Uzina electrică. Jo — Şantierul Petroşani şi la fete un bogat sortiment de produse culinare şi băuturi alese
şi categorie din acelaşi soi. Ma tură, prin folosirea seminţelor s-a desfăşurat şi spartachiada Margareta Gaşpar.
şinile de recoltat şi treierat se din soiuri ameliorate sau din de vară a tineretului, faza de cui a fost câştigat de echipa U
curăţă bine de spice şi boabe cele mai, bune populaţii locale. centru, la care au participat ti tilajul cu 7-0. Astfel, echipa U C iclism : Cursele 'de ciclism
atît înainte, cît şi după termi Sporuri de 200-300 kg. la ha. ob neri din Livezeni, Aninoasa şi tilajul urmează să mai susţi
narea lucrării respective pentru ţinute de la soiurile ameliorate Petroşani. Cei peste 150 de ti nă un joc cu echipa Construc au fost viu disputate' între cei
fiecare soi. de păioase, sporuri de 1.000- neri, şi mai puţine tinere, care 7 ciclişti participanţi la bicicle
au participat la spartachiadă Faza d3 centru — g te oraş şi doi la biciclete semi-
Incepind cu anul acesta s-a 2.000 kg. la ha. obţinute prin fo s-au întrecut la diferite probe curse. La biciclete oraş, locul I
introdus la fiecare regiune, ra losirea seminţei hibride de po sportive pentru a cuceri titlul de Petroşani § l-a ocupat Andrei Fabian de la
ion şi gospodărie raională cîte rumb, de 5.000-6.000 kg. la ha. la campion de centru şi totodată Utilajul Petroşani, iar la semi-
un registru de stat al seminţelor cartofi, sfeclă şi altele, precum dreptul de a participa la faza ra torul din Livezeni in cursul săp curse Alexandru Acs de la Vo /B f*A R A ?
de .soi. Registrul are scopul de şi îmbunătăţirea calităţilor a- ională care se va desfăşura în tămânii acesteia pentru desem inţa Petroşani.
a urmări înmulţirea seminţelor cestor produse, se produc azi zilele de 21-22 iunie. narea echipei campioane de cen RADIO
din soiurile valoroase de plan in mod curent şi contribuie sub Atletism : Deşi numărul parti **e n2:i
te agricole şi folosirea planifi stanţial la ridicarea producţiei Iată campionii centrului Pe tru. cipanţilor a fost destul de ne- j,
cată a acestora in cadrul sis globale şi a productivităţii mun H andbal: Pe stadionul Jiul mulţumilor faţă de numărul ma
temului de producere şi înmul cii in agricultură. troşani : re de tineri din oraşul Petroşani,
ţirea seminţelor, aplicate în ţa La triată: categ. 61 kg. Bella s-au întrecut un număr de trei cu toate acestea întrecerile s-au
ra noastră. El urmăreşte pro Dat fiind importanţa pe care echipe masculine şi anum e: Mi ridicat la un nivel satisfăcător
ducţiile obţinute în gospodăria o are recunoaşterea culturilor B o n ţi; categ. 68 kg. Nicolae nerul Aninoasa, Şantierul Pe ţinînd seama şi de situaţia pis
raională pentru înmulţirea se de sămînţă în asigurarea unui Penga ; categ. 76 kg. Alexandru troşani şi Elevul Petroşani. Re telor. Slabă participare a fost la
minţelor, în gospodăriile agri fond de sămînţă de soi, sfaturi Andrieş ; categ. 84 kg. Iosif Biţ- zultatele au fost urm ătoarele: fete unde au participat doar 4
cole de stat şi gospodăriile co Minerul Aninoasa — .Şantierul fete. Iată rezultatele: înălţime
lective care au loturi pentru le populare comunale trebuie să ca, toţi de la Şantierul Petro Petroşani 0-3, Elevul Petroşani junioare Maria Both-1,32 m.ţ
producerea de sămînţă hibridă de acorde tot sprijinul tehnicieni — Şantierul Petroşani 7-1 (jo înălţime juniori Floria Pop-1,65
porumb şi în gospodăriile care lor şi inginerilor aprobatori de şani. m .; înălţime seniori Floria Mo-
seminţe. Recunoaşterea culturi Volei: La volei au participat cul a contat pentru finală). culescu — 1,65 m .; 100 m. ju
un număr de patru echipe mas
culine toate din oraşul Petro
au surplus de seminţe valoroa lor este o lucrare pur tehnică, şani. Iată rezultatele: C.C.V.J. Tot în cadrul spartachiadei s- niori Bela Demeter, 100 m. se
se. Bazat pe calităţile acestor care necesită pe lingă cunoştin — Parîngul 0-2, Utilajul — au întrecut şi două echipe de niori Mihai Greif. Acestea sînt y..îi.!.*.?—;.2..*. S*•-*ă*Sfî/»?.T?!!!r!L
seminţe, el ajută la folosirea lor ţe şi timp îndelungat. Ca atare* Constructorul 0-2. In finală Pa juniori de la şcoala medie care cele mai importante probe şi e a o?/*| a • • ? L t e <%nm.^e
vwiri u»m ,
integrală în producţie, pentru ei trebuie ajutaţi să-şi facă lu rîngul a dispus de Constructorul au jucat handbal redus pe te cu cele mai bune rezultate.
înlocuirea sistematică a semin crările in cele mai bune condi- cu 2-0. renul şcolii. S. BALOI ,0 Io
ţelor nevaloroase sau pentru ţiuni. 'Fotbal: Pe stadionul din Pe- Tir: Au participat un număr corespondent -a