Page 60 - 1958-06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1088

Mesajul adresat

H. 0. Hriişm Ini 0. Eisenhower

MOSCOVA 17 (Agerpres). — Hruşciov atrage atenţia asu­ de neagresiune între statele par­

TASS transm ite: In mesajul a- pra faptului că în propunerile ticipante la Tratatul de la Var­ LA 24 IUNIE:
şovia şi statele îăcînd parte din La München va avea
dresat la 11 iunie preşedintelui puterilor occidentale este ridica­ uniunea nord-atlantică. încheie­ li melc şcoli i i i 1H.I. sc introduce
rea unui astfel de pact ar aduce
S.U.A., Dwight |Eisenho\ver, Ni- tă din nou aşa numita proble­ întregii situaţii internaţionale e- loc un mare miting
lementul de stabilitate şi linişte
Irita Hruşciov, preşedintele Con­ mă a situaţiei din Europa răsă­ atît de necesar. Popoarele ar predarea Umbli rase
vedea astfel că statele cele mai
siliului de Miniştri al U.R.S.S., riteană. Şeful guvernului sovie­ puternice din punct de vedere împotriva înarmării atomice
militar au ajuns între ele la un
declară că în domeniul pregăti­ tic respinge noua încercare de acord şi nu vor război. NEW YORK 17 (Agerpres). — După limba ru s ă ; această dorinţă a fost
cum relatează ziarul „Christian Scien­ sprijinită şi de părinţii elevilor, intr-o
rii conferinţei la nivel înalt a se impune discutarea unei pro­ Referindu-se la propunerile ce Monitor", de la începutul noului an serie de alte şcoli din Seattle studierea MÜNCHEN 17 (Agerpres).— Krestner. Amintind că oraşul
puterilor occidentale în proble­ şcolar, în 4 şcoli medii din Seattle limbii ruse se introduce ca obiect su­ La München au fost răspîndite München sărbătoreşte anul a-
„continuăm să batem pasul pe bleme în privinţa căreia pozi­ mele referitoare la dezarmare, se introduce predarea limbii ruse plimentar pentru fruntaşii în învăţă­ luni zeci de mii de manifeste cesta cea de-a 800-a aniversare
N. S. Hruşciov îşi exprimă în­ Peste 200 de elevi ai acestor şcoli tură. chemând populaţia oraşului să a întemeierii sale, semnatarii a-
Ioc iar, în fond, într-o serie de ţiile părţilor au fost de mult lă­ doiala că aceste probleme în şi-au exprimat dorinţa de a studia participe în masă la 24 iunie la peluîui declară : „Dorim cu toţii
forma în care sînt puse, urmă­ mitingul de protest organizat ca oraşul acesta să continue să
probleme mergem chiar înapoi“, murite cu maximum de clarita­ resc să obţină într-adevăr o împotriva înarmării atomice. existe. Existenţa acestui oraş ca
hotărîre de comun acord în legă­
in această situaţie, arată N. S. te. Aci nu există obiect de dis­ tură cu ele.

Hruşciov, mulţi se întreabă da­ cuţie — declară Hruşciov. El Uniunea Sovietică a fost1 şi
rămîne adeptul rezolvării radi­
că propunerea puterilor occiden­ subliniază că „a stărui asupra cale a problemei dezarmării, dar
puterile occidentale nu au mani­
tale cu privire Ia tratative pre­ amestecului în treburile altor sta­ festat dorinţa de a se ajunge la -®a- Manifestele cuprind un apel şi a tuturor celorlalte oraşe ale
un acord cu privire la un pro­
liminare pe căi diplomatice nu te, asupra discutării treburilor gram atotcuprinzător de dezar­ Sîabîlsrea legăturii aeriene directe între semnat de numeroşi reprezen­ noastre este însă ameninţată de
mare, care să includă reducerea tanţi ai vieţii culturale şi pu­ armele atomice. De aceea, noi
urmărea cumva să creeze noi lor interne de către terţe ţări, considerabilă a forţelor armate
şi a armamentelor, interzicerea
diticultăţi în calea convocării care nu au pentru aceasta nici Moscova şi Am sterdam blice vest-germane, între care spunem NU înarmării atomice
armei atomice şi cu hidrogen şi şi cunoscutul scriitor Erich a tării noastre“.
conferinţei la cel mai înalt ni­ un fel de împuterniciri — acea­ măsurile adecvate de control in­
ternaţional. U.R.S.S. propune
vel. sta înseamnă a merge pe calea singura cale realistă de a solu­ BAGA 17 (Agerpres). — Ea la 21 iulie a.o. a unei legături
ţiona în primul rînd acele pro­
Şeful guvernului sovietic con­ încălcării flagrante a Cartei bleme pentru a căror rezolvare Haga au avut loc tratative în­ aeriene regulate între capitala
există condiţii, iar apoi să se
sideră că „a sosit timpul să se O.N.U. care interzice un aseme­ treacă la rezolvarea unor pro­ tre o delegaţie guvernamentală U.R.S.S. şi capitala Olandei. Din Politica înarmării nucleare
bleme mai complexe. sovietică şi o delegaţie guverna­ Olanda se va pleca spre Mosco­
lămurească complect şi cu toată nea amestec, înseamnă a lua în
„Am dori să ştim în mod pre­
sinceritatea poziţiile părţilor fa­ derîdere principiile Naţiunilor cis — se spune în mesaj — da­ mentală a Olandei în vederea va cu avioane „DS—6B” care nu va duca ia preintlmpinaraa râzbaîului
că guvernele puterilor occiden­ stabilirii unei legături aeriene vor face escală la Varşovia.
ţă de problema principală : oare Unite“. tale au intenţii serioase în legă­
tură cu organizarea întîlnirii la
toate părţile doresc într-adevăr Considerînd poziţia puterilor nivel înalt şi ducerea de tratati­ între Moscova şi Amsterdam. In „AEROFLOT-ul“ va efectua zbo­ Critici îa adresa politicii guvernului britanic
ve, ale căror rezultate sînt aş­
convocarea conferinţei Ia nivel occidentale în această problemă teptate literalmente de întreaga urma tratativelor, părţile au că­ ruri fără escală între Moscova
omenire, sau dacă există ten­ zut de acord în porblemele e- şi Amsterdam cu avioane „Tu
înalt ?“ ca o dovadă a intenţiei lor de 104—A“, care se vor întoarce LONDRA 17 (Agerpres). — a schimbat cu nimic politica
xaminate. Acordul încheiat pre­ la Moscova în ziua plecării. TASS anunţă : Deschizînd la 16 Angliei. Anglia pregăteşte noi
N. S. Hruşciov constată că a înmormînta în faşă conferinţa vede stabilirea cu începere de iunie conferinţa anuală a Sin­ experienţe.
dicatului naţional al muncitori­
propunerea puterilor occidentale şefilor de guverne, N. S. Hruş­ El a cerut membrilor sindica­

in legătură cu ordinea de zi şi ciov apreciază în mod similar

celelalte documente transmise şi tendinţa guvernelor S. U. A., lor din industria de automobile, tului să continue lupta pentru

Uniunii Sovietice de către a- Marii Britanii şi Franţei de a DELEGAŢIA POLONEZA de la Llandino, preşdintele a- pace şi a declarat că tratativele
*% cestui sindicat, E. Nask a criti­ la nivel înalt sînt absolut ne­
ceste puteri au trezit Uniunii impune examinarea îh cadrul la conferinţa experţilor cat guvernul englez pentru fap­ cesare.
de la Geneva tul că nu răspunde la propune­
Sovietice serioase îndoieli în a- conferinţei la nivel înalt a pro­ rile paşnice ale Uniunii Sovie­ Referindu-se la situaţia inter­
tice. nă a ţării, Nask a vorbit despre
ceastă privinţă. blemei unificării Germaniei. înrăutăţirea situaţiei oamenilor

„Este greu să nu te gîndeşti Hruşciov arată că această pro­

— declară N. S. Hruşciov — că blemă nu este de competenţa

autorii propunerilor expuse în unei conferinţe internaţionale. Poporul englez a fost asigu­
rat, a spus el, că la concesiile
aceste documente nu s-au călă­ Unificarea Germaniei nu poate VARŞOVIA 17 (Agerpres).— pentru protecţia radiologică din Uniunii Sovietice, şi Anglia va muncii, datorită politicii guver­
PAP transm ite: Pe baza înţe­ R. P. Polonă ; dr. Meozislaw răspunde cu concesii. Totuşi ho- nului.
uzit de dorinţa de a găsi solu­ fi decît un rezultat al eforturi­ legerii realizate pînă in prezent Blustajn, şeful departamentului tărîrea sovietică de a înceta ex­
între U.R.S.S. şi S.U.A., la 1 organizaţiilor internaţionale din perienţele cu arma nucleară nu Walter Monslow, deputat labu­
ţia cea mai acceptabilă pentru lor depuse de cele două state iulie 1958 urmează să înceapă Ministerul Afacerilor Externe. rist, publică în organul Sindica­
la Geneva consfătuirea experţi­ tului unit al muncii mecanicilor
toate părţile, ci, dimpotrivă, au suverane existente astăzi pe te­ lor pentru studierea mijloacelor
de detectare a exploziilor nu­ şi fochiştilor de locomotivă, „Lo-
căutat probleme pentru rezolva­ ritoriul german. cleare. comotiv Journal" un articol in

rea cărora nu există condiţii, In mesaj se spune că sensul care critică politica externă şi
internă a guvernului englez. El
pentru a avea apoi posibilitatea propunerilor puterilor occidenta­

să declare că au avut dreptate le în problema securităţii euro­ -® (5-

prevestind insuccesul întîlnirii pene se rezumă Ia aceea că a- MacMillan şi Selwyn Lloyd se vor întîlni

şefilor de guverne“. ceste puteri vor să atragă în­

Menţionînd problemele care, treaga Germanie în gruparea dinţa de a adormi atenţia po­ Această înţelegere prevede cu generalul De Gaulle subliniază că politica înarmării
după părerea guvernului sovie­ lor militară şi vor să linişteas­ poarelor, de a crea impresia că participarea experţilor polonezi nucleare nu va duce la preîn­
tic, ar trebui examinate Ia con­ că popoarele Europei prin decla­ contactele au fost stabilite, că la consfătuire. LONDRA 17 (Agerpres). — nistrivi Afacerilor Externe Sel­ tâmpinarea războiului. „Dimpo­
ferinţa la nivel înalt, Hruşciov raţii cu privire la acordarea de s duc tratative, iar în realitate TASS anunţă : Cancelaria pri­ wyn Lloyd vor pleca la Paris trivă, scrie Monslow, ea va du­
subliniază că în prezent s-ar „garanţii“. Uniunea Sovietică, se pun probleme care duc nu Din partea Republicii Popu­ mului ministru al Angliei a a- ce la un război inevitabil, la
găsi puţini oameni care ar cu­ subliniază Hruşciov, nu este un numai la subminarea pregătirii nunţat oficial că la 29 iunie pri­ pentru a duce tratative cu preşe­ distrugerea noastră".
teza să nege că realizarea unei stat slab şi în consecinţă nu conferinţei, ci şi urmăresc să lare Polone, la consfătuire vor mul ministru MacMillan si rrii- dintele Consiliului de Miniştri
înţelegeri în aceste probleme co­ are nevoie de garanţii, întrucît împiedice însăşi întîlnirea la ni­ lua parte: prof. dr. Marian al Franţei, De Gaulle.
Mensowisz, preşedintele comi­

respunde pe deplin intereselor poale să-şi apere singur intere­ vel înalt pentru a învinui apoi siei fizice pentru folosirea ener­

vitale ale fiecărei ţări, ale fie­ sele. Caracterul artificial al pro­ ţara noastră de „lipsă de dorin­ giei atomice in scopuri paşnice Conferinfe nationale ale partizanilor
cărui popor. punerii de a se acorda „garan­ ţă de a se ajunge la un acord“. de pe lingă Academia de Ştiin­
ţii” Uniunii Sovietice devine deo­ ţe a R. P. Polone; prof. dr. LUPTEI PENTRU PACE
Hruşciov subliniază cît se poa­ sebit de clar, dacă se ţine sea­ * Leopold Jurkiewicz, preşedin­
te de limpede că „dacă puterile ma de faptul că rolul de garan­ tele comisiei pentru studierea AUSTRIA Congresului pentru dezarmare La lucrările conferinţei au
occidentale nu sînt în prezent ţii îşi propun să-l asume puteri Mesaje analoage au fost tri­ contaminării atmosferei hidro- şi colaborare internaţională, care participat reprezentanţi din dife­
gata să rezolve toate probleme- care ocupă o poziţie de coman­ mise primului ministru al Marii geosferei de pe lingă Comitetul VIENA 17 (Agerpres)’. — La va avea loc în iulie la Stock- rite regiuni ale ţării, intre care
e pe care Uniunea Sovietică dă în cadrul grupării militare Britanii, MacMillan şi preşedin­ 15 iunie a luat sfîrşit la Viena holm. deputaţi din partea partidelor
e propune spre examinare la nord-atlantice, a cărei întreagă telui Consiliului de Miniştri ?1 conferinţa pe întreagă Austrie a comunist, socialist şi liberal-
conferinţă, s-ar putea alege u- activitate este subordonată pre­ Franţei, De Gaulle. Consiliului austriac al partiza­ JAPONIA democrat, remarcabili activişti
nele dintre ele şi să se ajungă gătirilor militare împotriva nilor păcii. pe tărîm obştesc, luptători pen­
la o înţelegere asupra lor, ceea U.R.S.S. şi a ţărilor ce-i sînt Q9---------------------------- TOKIO 17 (Agerpres). — La tru pace, precum şi persoane ca­
:e ne-ar înlesni un progres pe prietene. Declaraţia profesorului Brand- 16 iunie, a avut loc la Tokio re au avut de suferit de pe urma
calea întăririi păcii“. Campanie de semnături în Japonia weinek, preşedintele Consiliului, conferinţa naţională a partiza­ bombardării atomice a oraşelor
Hruşciov subliniază că sarci­ în care se arată c ă'în condiţiile nilor luptei pentru interzicerea Hirosima şi Nagasaki.
Preşedintele Consiliului de Mi­ na constă în a asigura securita­ pentru dezvoltarea comerfului cu China cursei înarmărilor şi continuă­ armei nucleare, convocată din
niştri al U.R.S.S. constată cu tea tuturor popoarelor europene, rii experimentării armei atomice iniţiativa Consiliului naţional Participanţii la conferinţă au
profund regret că în documente- în a crea o situaţie în care Eu­ TOKIO 17 (Agerpres). — Zi­ cesta manifestă o atitudine de guvernul Austriei nu trebuie să japonez pentru interzicerea ar­ adoptat un apel în care cheamă
'e primite din partea S.U.A., Ma­ ropa să nu poată redeveni tea­ lele trecute în oraşul Nagasaki ostilitate faţă de R. P. Chineză rămînă indiferent, ci trebuie melor atomice şi cu hidrogen. guvernele S.U.A. şi Angliei să
rii Britanii şi Franţei ca răs­ trul unui nou război. a avut loc un mare miting la care şi au cerut guvernului să ia mă­ să-şi aducă aportul activ la cau­ Conferinţa a luat în discuţie încheie un acord internaţional
puns la propunerile guvernului au participat reprezentanţi ai suri pentru îmbunătăţirea rela­ za asigurării păcii in Europa şi problemele dezvoltării mişcării cu privire la încetarea experien­
sovietic din 5 mai, sînt formula­ Şeful guvernului U.R.S.S. de­ organizaţiilor de pescuit, comer­ ţiilor dintre cele două ţări. A- in întreaga lume, a fost întîm- împotriva pregătirii războiului ţelor nucleare.
te din nou probleme care nu a- clară că de mult există condiţii ciale, industriale etc. Participan­ sociaţia pentru dezvoltarea co­ pinată cu o caldă aprobare de atomic, împotriva înarmării Ja­
propie, ci îndepărtează posibili­ pentru rezolvarea unei astfel de ţii la miting au condamnat gu­ merţului japono-chinez a început participanţii la conferinţă. Ape­ poniei cu arma atomică şi îm­ Participanţii la conferinţă au
tatea unei înţelegeri. probleme ca încheierea unui pact o campanie de strîngere de sem­ lul adresat guvernului austriac potriva introducerii pe teritoriul
vernul Kişi pentru faptul că a- nături pe o petiţie care cere gu­ subliniază pericolul deosebit al Japoniei a proiectilelor teleghi­ adresat guvernului japonez che­
înzestrării armatei vest-germane date şi a armei atomice, precum
Í „Sprijin moral ii vernului să-şi _schimbe pontica cu arma atomică. Participanţii şi problemele pregătirii confe­ marea de a încheia cu guvernul
faţă de R. P. Chineză şi să în­ la conferinţă cheamă guvernul rinţei internaţionale pentru in­
terzicerea armei atomice, care S.U.A. un acord care să inter­
'•— Hello John, unde mergem curajeze dezvoltarea comerţului austriac s ă ' sprijine planul de va avea loc la Tokio in august
cu China. zică aducerea armei atomice a-
deseară ? La fabrica de anvelo­ creare a unei zone denucleari-
Ziarul „Hokkaido Simbun“ mericane şi crearea de baze
pe ? Acolo se dă azi un concert subliniază în articolul său de
fond că înrăutăţirea relaţiilor pentru proiectilele teleghidate
simfonic cu ocazia concedierii ve“ a publicat în unul din ul- vantgarde“ a relatat deunăzi japono-chineze constituie una
a 300 de muncitori. pe teritoriul Japoniei şi pe ínsu­
timele sale numere o scrisoare un caz din miile existente: tî-
— Mă tem, Tom, că n-o să trimisa de tînăra Flora Da- nara Jeanine Aurie de 20 ani,

fie cine ştie ce. Hai mai bine miana. „Acum doi ani — scrie din Paris, voia să fie învăţă- anul acesta.

la uzina de utilaj electric. A- Flora — am primit diploma de toare. A studiat şi a obţinut din cauzele dificultăţilor econo­ zate in Europa şi propunerea la Okinawa.
colo trebuie să fie muzică ve­ învăţătoare. Cîte greutăţi n-au diploma. Pe baza diplomei a mice prin care trece Japonia. cu privire la încetarea experi­
selă şi dans. Tergiversarea reglementării re­ mentării armei nucleare.
întîmpinat părinţii mei ca să izbutit să fie angajată... gu- laţiilor japono-chineze slăbeşte
— Dar ce s-a mai întîmplat pot învăţa ! Dar, drept răsplată vernantă în casa unui medic, poziţiile Japoniei in comerţul cu Conferinţa pe întreaga -Austrie
Ia această uzină ? S.U.A., oare boicotează mărfu­ a Consiliului austriac al parti­
a muncii încordate depusă la Va trebui să fie în picioare de zanilor păcii a examinat de a-
— Cum, n-ai auzit ? A fost învăţătură, eu am primit doar la 6 dimineaţa pînă la 12

introdusă săptămîna necomplec- suferinţe. N-am avut posibili- noaptea,

tă de muncă. Cred că o să fie tatea să folosesc diploma mea. In Austria, potrivit datelor rile japoneze. semenea problema pregătirii JOI, 19 IUNIE 1958
veselie mare. O „seară a rîsu- Mai întîi m-am hotărît să mă oficiale, peste 00 la sută din
lui“ sau ceva asemănător... duc la Florenţa, să găsesc cu absolvenţii şcolilor pedagogice
Se pare că patronii societă­ orice preţ de lucru. Cu multă nu găsesc posturi în învăţă- SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
,0 MINCIUNA GOGONATA *4
ţii americane de automobile greutate am putut însă găsi mint. DEVA : Bijuterii de familie ; PE­ SEBEŞ : Luna de m iere; 1LIA: Două
„Studebaker” şi-au luat sarcina doar un loc de servitoare. Am Ziarul vest-german „Kurier”, TROŞANI : Bijuterii de familie ; Ofiţer lozuri; SIMERIA : Godziîa ; ZLATNA :
să creeze asemenea tablouri avut multe tovarăşe de muncă, referindu-se la situaţia din Re- Un articol din ziarul egiptean „Al Ahram“ pentru o z i ; HAŢEG: Simfonia Le­ Soldaţii; BARU MARE; Pasărea
ningradului ; ALBA IU LIA : Surprize furtunii: LONEA: O vară neobişnu­
„idilice“. Potrivit relatărilor re­ Şi ele sînt nefericite ca şi mi- publica Federală Germană, co- CAIRO 17 (Agerpres). — declarat că Statele Unite doresc pe stradă ; ORAŞT1E : Luptătorul şi ită ; TEIUŞ : Unde nu zboară vul­
vistei „U. S. Verity“, ei au ho­ ne. Una din ele a vrut să intre munică următoarea noutate „li- Sub titlul „O minciună gogona­ să-şi schimbe politica fată de clovnul; HUNEDOARA : Vînătoarea turii; APOLDU DE SU S: Intr-un
tărît să organizeze concerte intirmieră la un sanatoriu, dar niştitoare” : „In anul 1959 fie- tă“ ziarul „Al Ahram“ a publi­ R.A.U. tragică; BRAD: Strada M are; ceas bun.
pentru muncitori cu ocazia fie­ n-au primit-o fiindcă n-avea do- care al treilea proaspăt învă- cat un articol semnat de Moha-
cărei serii de noi concedieri. In vadă a absolvirii şcolii prima- ţător va îi de prisos. Tînărul rnmed Hasanein Heikal, redacto­ „Numai după 6 ore de la a-
acest, scop au angajat chiar cu­ re. M-am străduit s-o ajut cum care începe astăzi pedagogia, rul şef al acestui ziar. Referin­ ccastă întrevedere, continuă au­
noscuţi actori de comedie. „E am putut. După două luni ea de abia peste 10-12 ani poate du-se la politica americană ta­ torul articolului, secretarul de SELECT !UNI DIN PRO GRAMUL DE RADIO :
tă de poporul arab, autorul a- Stat al S.U.A. Dulles a făcut o
neîndoielnic —¦ scrie revista — era pregătită pentru examene, spera Ia un serviciu în învăţă- rată că ştirile în legătură cu declaraţie în care a pretins că PROGRAMUL’ 1 : 5,30 Jocuri popu­ şo ară; 15,30 Arii din opere interpre­
dorinţa Statelor Unite de a-şi Republica Arabă Unită s-ar a- lare rom îneşti; 6,15 Muzică uşoară ;
că un asemenea sprijin moral Acesta e singurul caz unde am mint”. După cum ne informea- îmbunătăţi relaţiile cu R.A.U. nu mesteca în criza libaneză. 7.15 Muzică populară românească; 8,30 tate de Todor M azarov; 15,30 Muzică
conţin „nici un grăunte de ade­ M uzică; 9,00 Melodii populare romî­
acordat muncitorilor va ii a- putut face uz de cunoştinţele za acelaşi ziar, la administra- văr”. „Adevărul care a ieşit ia Presa imperialistă a dezlăn­ neşti ; 10,30 Muzică distractivă; 11,03 populară oltenească; 16,35 Muzică u-
iveală în urma evenimentelor ţuit o campanie de calomnii îm­ Cînlecc şi jocuri populare romîneşti ;
doptat de conducerile tuturor mele pedagogice, cînd ele mi-au ţja bavareză, pentru .40 de actuale din Liban, scrie autorul, potriva Republicii Arabe Unite. 12,40 Muzică corală romînească; 13,05 şo ară; 17,30 „Vreau să ştiu“ j 18,55
constă în aceea că America şi-a Era clar că în spatele Irakului, Muzică simfonică; 14,30 Muzică popu­
întreprinderilor care lac conce­ putut folosi“. locuri de funcţionari, s-au pre- schimbat doar metodele şi nu po­ Iordaniei şi guvernanţilor Liba­ lară m aghiară; 14,45 Gîntece de Ion Sfatul medicului: „Urticaria“ ; 19,00
dieri“. Flora Damiana s-a zbătut, a zentat la începutul lunii apri- litica“. Ocupîndu-se de întreve­ nului stau marile puteri. In în­ Croitoru ; 15,05 Muzică de estradă ;
derea din 25 aprilie a preşedin­ cheiere autorul scrie i „America 16.00 Concert „George Enescn" Să învăţăm limba rusă cîntînd; 19.45
telui Gamal Abdel Nasser cu toarnă undelemn peste foc. Su 17.20 Melodii populare romîneşti j
E neîndoielnic — spunem noi studiat, a visat să predea în- lie a.c„ aproape 350 de tineri, ambasadorul S.U.A. . la Cairo. o mînă ea provoacă incendiu, 19.20 Muzică uşoară i 21,45 Muzică Concert de muzică populară romi-
Raymond Fiare, autorul artico­ iar alta o întinde în semn de uşoară] 22,30 Concert de noapte')
— că monopoliştii de la „Stu- ir-o şcoală, să educe copii. Şi îi] marea lor majoritate proas- lului arată, că ambasadorul a prietenie. Ar fi mai cinstit dacă 23.15 Melodii popularé romîneşti, neased)' 20,30 Muzică uşoară rotuî-
America şi-ar duce vechea ei
debacker“ şi ceilalţi colegi ai ce a ajuns ca în Italia condusă peţi absolvenţi, fără lucru, ai politică de ostilitate făţişă“. PROGRAMUL1 II; 14,03 Muzică ü- neasică; 21,30 Din muzica popoarelor;

lor au bătut un record — un de capitalişti şi moşieri ? Un şcolilor pedagogice, 22,45 Gîntece; 23,15 Seară de muzică

record de cinism. şomer cu diplom ă! Mii de ti- Tineri şomeri cu diplomă de de cameră de Bach. ,r .,„

Şomeri cu diplomă neri absolvenţi ai şcolilor pe- pedagog — iată unul din as- BULETINE DE ŞTIRI:' (
de pedagog dagogice din Italia umblă za- pectele întunecate ale vieţii în-
darnic în căutarea unui post. văţătoriior din ţările capita- 5,00; 6,00; 7,00; 11.00; 13.00; 15.00;

17,00; 19,00; 20,00: 22.00: 23,52 (pro:

Revista italiană „Vie Nuo- Aşa e şi în Franţa. Ziarul ,,1’A- liste ! gramul 1), 14,00: 16,00; 18,00; 21,00;

23,00 '(programul II). ¦ 1 <’-¦¦¦

Redáéjla ^ ? dnTntstrafiá Gatului sir. 8 Marile nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în num erar conform aprobării Direcţiunii Generale P .l.l.R . nr. 230,320 din 6 noiembrie 1919. — tiparul î Întreprinderea Poligratică pt! Mal- r— DEVA.