Page 61 - 1958-06
P. 61
¦pffit.ÉI MU Tffff TÜATE ŢĂRILE UfifŢl-VĂ îmbunătăţirea stilului de muncă,
sarcină permanentă a organelor
şi organizaţiilor de partid
Biroul comitetului regional de ANDREl CERVENCOVICl tărîrea comitetului regional de
partid a analizat în una din şe partid cu privire la activitatea
dinţele sale din luna mai, sti membru al Biroului Comitetului regional întreprinderilor de construcţii,
lul de muncă al comitetului o- în masa muncitorilor construc
răşeneso de partid , Hunedoara al P.M.R. — Hunedoara tori din toate întreprinderile. şi
şi munca secretarilor Gomitetu- * ... l" şantierele de construcţii din re
lui raional de partid Alba, cu giunea noastră.
instructorii raionali. Din această selor pentru educarea politică şi
îş i c o n s t r u i e s c un analiză s-au desprins învăţămin ideologică a acestora, o expre Colectivul de muncitori, ingi
te preţioase, valabile pentru toa sie a faptului că s-a ridicat neri şi tehnicieni de la oţelăria
CĂMIN CULTURAL te organele şi organizaţiile de mult conştiinţa de olasă şi pa Combinatului siderurgic Hune
partid din regiunea noastră. Gu triotică a maselor. El creează doara au lansat iniţiativa de a
Prin luna martie, cetăţenii din destinate tot pentru construcţia acest prilej s-a văzut cît de mult posibilităţi noi de a mobiliza da peste plan cel puţin 300 kg.
comuna Pui au, hotărit în cadrul căminului cultural. Pînă acum, se simte necesitatea perfecţio iniţiativa creatoare şi participa oţel pe metru patrat suprafaţă
unei adunări populare să constru nării stilului de muncă al mul rea sutelor de mii de oameni ai vatră-cuptor pe zi calendaristică,
iască un cămin cultural prin con s-a săpat şi turnat fundaţia. La tor organe şi organizaţii de muncii din regiunea noastră la
tribuţie benevolă şi muncă vo această acţiune şi-au adus o ma partid, care mai au lipsuri în a- realizarea unor succese de sea iar organizaţia de bază şi con
luntară. Tot atunci ei au ales ceastă privinţă. mă în- toate domeniile de acti ducerea secţiei laminoare, ana-
şi un comitet de construcţie care re contribuţie deputaţii Ion vitate. lizînd posibilităţile concrete ale
să se îngrijească de procurarea Dobrei, Ionel Birc şi Prancisc îmbunătăţirea necontenită a fiecărui loc de muncă din sec
materialelor necesare şi efectua Gadar. Aportul cetăţenilor din stilului în munca de partid, este Pentru a imprima elanul re ţie, au lansat iniţiativa ca pe
rea lucrărilor. Acest comitet a comună la această lucrare a fost un mijloc care ajută la mări voluţionar de muncă, organele fiecare schimb să se lamineze
trecut imediat la acţiune, ame- destul de evident. Astfel, locui rea capacităţii organelor şi or şi organizaţiile de partid desfă peste plan cel puţin 8 tone o-
najînd terenul şi procurind cără torii comunei au prestat pînă a- ganizaţiilor de partid de a cu şoară o temeinică muncă poli ţel. De asemenea, recent a fost
mida necesară. O muncă deose cum, peste 800 ore de muncă vo prinde multiplele sarcini, de a tică pentru a face cunoscut ma luată o acţiune patriotică de re
bită a fost depusă pentru demo luntară la transportul materiale mobiliza şi orienta forţele în aşa selor conţinutul hotărîrilor de ducere a preţului de cost cu
larea unor magazii. Materialele lor şi efectuarea lucrărilor de fel îneît să asigure îndeplinirea partid, scopul pe care îl urmă 40,51 lei pe fiecare tonă de oţel.
construcţie. obiectivelor economice şi poli reşte partidul prin aplicarea lor
provenite din demolare au fost tice puse de partid şi guvern, şi felul cum aceste hotărîri ser S-a dovedit îh mod practic că
A. MEDARU de a întări legăturile organiza vesc interesele întregului nostru
ţiilor de partid cu masa largă popor. dacă organele şi organizaţiile
corespondent a oamenilor muncii. de partid păşesc cu multă în
In Valea Jiului, de pildă, ho credere în faţa maselor de oa
Iniţiativă frumoasă In ce constau trăsăturile sti tărîrea biroului comitetului re meni ai muncii cu obiective rea
lului leninist în munca de par gional de partid privind îndepli le din cele mai îndrăzneţe şi
SEBHŞ (de la subredacţia regional a alocat pînă în pre tid ? Trăsăturile stilului leninist nirea planului de producţie la desfăşoară o largă mutică de
noastră voluntară). Lipsa unui zent suma de 350.000 lei. în munca de partid constau în principalii indici din bazinul convingere asupra necesităţii
îmbinarea elanului revoluţionar carbonifer, a fost prelucrată pî realizării lor, ele trezesG elanul
local pentru activitate culturală Adunarea populară ţinută cu al membrilor de partid şi al oa nă jos în organizaţiile de bază revoluţionar al maselor şi drept
corespunzătoare cu cerinţele oa cîteva zile în urmă a votat în menilor muncii, cu spiritul prac cu toţi membrii de partid şi cu urmare, ele. se înfăptuiesc.
menilor muncii, se simţea la unanimitate contribuţia volunta tic în rezolvarea tuturor sarci muncitorii mineri fără de
Sebeş, încă de mult. La propu ră în raport cu puterea econo nilor puse de partid şi guvern partid. Avînd obiective cla Negativ este însă faptul eă
în îmbinarea liniei politice cu o re şi cunoscînd posibilită
nerea cetăţenilor, în 1956 s-a for mică a fiecărui locuitor în su vastă muncă organizatorică ţile concrete ale înfăptui unele organe şi organizaţii de
mat un comitet de iniţiativă, ma totală de 177.513 lei. Mai pentru traducerea ei în viaţă ; rii lor, colectivele de munci
care a desfăşurat o rodniGă ac mulţi tovarăşi, în frunte cu Ion prin îmbinarea muncii politice partid nu acordă toată atenţia
tivitate adunînd din contribuţii Dan, care a primit chitanţa nr. cu activitatea economică ; prin tori, în frunte cu comuniştii, au
le voluntare ale salariaţilor din întărirea necontenită a legăturii venit cu propuneri concrete şi cuvenită prelucrării temeinice a
întreprinderi şi instituţii suma de 1, Ion Preja, Adalbert Goncz, şi organelor şi organizaţiilor de iniţiative valoroase care, fiind
56.000 lei. partid cu masele de oameni ai stimulate şi răspîndite de orga hotărîrilor de partid în organi
alţii, au şi depus contribuţia. muncii ; în sfîrşit, prin impri nizaţiile de partid, au contri
Văzînd iniţiativa frumoasă marea la lucrătorii de partid a buit la cuprinderea şi mobili zaţiile de bază şi îndeosebi în
pornită la Sebeş, Sfatul popular CHIRUŢA FILARET trăsăturilor de caracter a acti zarea maselor de oameni ai
vistului de tip leninist. muncii, la înfăptuirea acestor o- rîndul oamenilor muncii fără de
corespondent biective. De pildă, pe baza pro
Făcîn’d analiza stilului de punerilor muncitorilor mineri partid. Astfel, în unele organi
muncă în lumina acestor prin de la exploatarea minieră Lupeni
cipii, biroul comitetului regio s-a lansat lozinca „ziua şi fî- zaţii de bază din cadrul Com
nal de partid a’ constatat urmă şia“, iar mai tîrziu a iniţiativei
toarele aspecte principale: brigăzii minerului Mihai Tuca- binatului siderurgic din Hune
ciuc de la Aninoasa de a da
In rîndul maselor de membri „o tonă de cărbune peste plan, doara sînt membri de partid ca
de partid şi de oameni ai muncii de fiecare om, pe fiecare
există un climat de muncă pli schimb“. Toate acestea au con re nu cunosc prevederile hotărî
nă de elan şi avînt patriotic tribuit ca în Valea Jiului, pla
Peniru meriie deosebite pentru traducerea în viaţă a ho nul pe 1957 să fie îndeplinit şi rilor comitetului regional şi o-
tărîrilor partidului şi guvernului, să se dea peste plan aproape
climat care se oglindeşte prin 60.000 tone de cărbune, la fel, răşenesc de partid. Aceşti mem
căldura cu care sînt îmbrăţişa să se obţină însemnate rezul
La 11 iunie, colectivul de muncă al întreprinderii. Cu acest prilej, un nu- te toate chemările adresate de tate în ce priveşte creşterea pro bri de partid, necunoscînd hotă
filaturii din Lupeni a sărbătorit ani măr de 10 muncitori cu o vechime p artid ; prin hotărîrea cu care ductivităţii munGii şi reducerea
Vedere de la secţia 11-a fiir. nqle a* Combinatului siderur versarea a 10 ani de la naţionalizarea tnai mare şi cu merite deosebite în oamenii muncii se angajează la preţului de cost pe tona de căr rîrile organelor de partid, obiec
muncă, au fost distinşi cu „Insigna lupta pentru realizarea sarcini bune. Eficacitatea măsurilor
Hunedoara. ,V,' de fruntaş în producţie“, acordată de lor în pofida oricăror greutăţi, luate au făcut de asemenea po tivele concrete prevăzute în a-,
Ministerul Industriei Bunurilor de Con curajul şi combativitatea cu sibil ca în Valea Jiului încă de
------------ -------------------------------- ------------- --------------i----------- sum şi C.C. al Sindicatului muncito care ei se ridică împotriva lip la începutul anului în curs, pla ceste hotărîri, nu pot desfăşura
rilor din industria bunurilor de con surilor şi greşelilor prin ura nul să fie îndeplinit şi depăşii
sum. Printre cei distinşi cu această in cu care ei întîmpină orice ac în mod ritmic lună de lună. o activitate concretă pentru a-
signă se numără tov. Ioana Mich, a- ţiune a duşmanilor partidului şi
jutor de maistru, Ma^dak Albert, con statului nostru. Acelaşi elan de muncă au tre plicarea acestora, lucru care du
trolor de calitate, toan Pintea, munci zit şi hotărîrile biroului regio
tor, Ispas Marin, maistru, Francisc Acest climat prielnic de mun nal cu privire la îmbunătăţirea ce ca unele din hotărîrile luate
Foldes, lăcătuş şi alţii. că plină de elan pentru cauza activităţii întreprinderilor side
dreaptă a partidului este rezul rurgice pentru creşterea pro să nu fie aplicate de către toa
tatul firesc al activităţii desfă ductivităţii muncii şi reducerea
şurate de organele şi organi preţului de cost, în rîndurile te organizaţiile de bază, iar a-
zaţiile de partid în rîndul ma- muncitorilor siderurgişti de la
W IIW Hunedoara şi Gălan ; sau ho ceste hotărîri să rămînă for
O întovărăşire' ce creste male. . •;
Pentru a trezi elanul revolu
ţionar al maselor nu este însă
suficient să aducem pur şi sim
si se întăreşte continuu Excursie la Tim işoara plu la cunoştinţă hotărîrile de
Zilele trecute, un grup de ti partid, ci este nevoie să desfă
şurăm în jurul lor o intensă
Despre întovărăşirea agricolă nomico-organizatorică a unită cu 1,76 ha., Anti Orăşan cu 1,32 neri de la oficiul P.T.T.R. din muncă de propagandă şi agita
„Ţara Haţegului“ s-a mai scris ţilor agricol-socialiste. Luptînd ha., Gh. Ştefan cu 2,44 ha. şi Brad, au organizat o excursie ţie în scopul Ga masele să înţe
în coloanele ziarului. îmbucu pentru aplicarea acestei preve Letiţia Tudose cu 1,32 ha. Nu în oraşul Timişoara. Cu acest leagă conţinutul hotărîrilor, în
rător e faptul că rezultatele pe deri conducerea întovărăşirii, cu mai între 15 mai — 5 iunie a.c. prilej, ei au vizitat poşta din scopul de a ridica conştiinţa ma
care aceasta le obţine zi de zi ajutorul, şi îndrumarea primită la comitetul de conducere au selor, pentru a participa în mod
Timişoara, oraşul şi au asistat conştient la înfăptuirea acelor
sarcini care garantează reali
confirmă şi mai mult cele spu din partea organelor locale de fost depuse încă 5 cereri în ca la meciul de fotbal din „Cupa zarea obiectivelor puse de aceste
hotărîri. Pentru aceasta este ne
se despre ea în articolele ante partid şi de stat, şi-a intensifi re tot atîtea familii de înto „Dunării“ dintre echipele Radni- cesar ca membrii birourilor co
rioare. WM cat- munca de atragere a noi vărăşiţi cer să le fie primite noi cki Belgrad şi Ştiinţa Timişoa mitetelor raionale şi orăşeneşti
mase de ţărani muncitori în sî- suprafeţe, care la un loc totali
Intovărăşiţii haţegani sînt oa nul întovărăşirii. Munca politi zează 7,35 ha. Itîiovărăşitul A- ra. de partid, activişti din aparatul
că desfăşurată de la om la om lexandru Budiu, de pildă, care
meni harnici. Acest lucru a fost de către, echipele de muncitori a avut în întovărăşire 0,88 ha., I. PIRVA
corespondent
dovedit de rezultatele bune obţi (Continuare pag. 2—8) *
nute în munca lor. 2.232 kg.
grîu şi 5.800 kg. porumb ştiu- şi de comuniştii organizaţiei de a mai înscris recent alte 1,89
leţi la ha., — cît s-a obţinut partid din întovărăşire s-a do ha., iar Nieolae Staicu, pe lîn
toamna trecută — sînt cifre edi-' vedit eficace. In adunarea gene gă cele 2,32 ha. cît avusese îna
ficatoare în această privinţă. rală din 15 iunie a.c. întovără- inte, a mai înscris alte 3,50 ha.
Rezultatele bune obţinute de şiţii haţegani au dezbătut cere Gheia tuturor acestor succese
întovărăşiţi a făcut ca în perioa rile altor . 12 familii ce-au cerut pe care întovărăşirea „Ţara Ha
da ce s-a scurs din toamna să fie primite în întovărăşire ţegului“ le obţine, stă în buna In zilele de 14 şi 15 iunie, Sîrbu“ a scos un murmur de mijloc de codru des", duetul „O,
anului trecut, numărul into- cu peste 10 ha. teren arabil. organizare a muncii care atrage } la şcoala medie „Dr. Petru aprobare, admirtnd îndelung m am ă!" şi bucata „Pe lingă
vărăşiţilor (şi totodată şi su Trebuie menţionat că dacă în după sine obţinerea de recolie munca depusă de profesori, e- plopii fără soţi“, interpretat de
prafaţa întovărăşirii) să creas 1956 — anul constituirii înto sporite. Intre metodele de mun Groza" din Deva, s-a desfăşu levi şi părinţi. un grup de eleve.
că simţitor. La începutul a- vărăşirii — oamenii se scriau că folosite merită a fi aminti rat o activitate deosebită. în
cestui an, de pildă, întovărăşi cu suprafeţe mici, cuprinse în tă aceea, că arăturile în tota tregul corp didactic, comitetele Intr-un colţ, portretul Jooetu- Nunta lui Călin Surorile MARIA şi MAGDÂ
rea „Ţara Haţegului“ număra tre 0,25—0,60 ha., în toamna litatea lor se fac numai cu trac de părinţi, elevii şi elevele au STOLEA şi GRUESCU EUGEN,
109 familii cu 83 ha. teren ara anului 1957 şi-n anul în curs, lui, înconjurat de un decor de La reluare, după pauză, pri
bil. Ga urmare a muncii politi datorită încrederii oferite de re toarele S.M.T.-ului, că în cam muncit cu mult entuziasm pen- natură. La rampă, eleva Teo virea spectatorilor s-a odihnit, premianţii clasei a IV-a.-
pania de întreţinere şi recolta 1tru închiderea anului şcolar. plăcut pe minunatul decor din
ce desfăşurate în rindul indivi zultatele obţinute ei se în Program închinat dora Tripon din clasa X-a B. „Nunta lui Călin“. Feeria po tacol prezentat de elevele şi ¦e-
dualilor, la adunarea generală scriu cu suprafeţe din ce în ce rea culturilor, întovărăşiţii au In cuvîntul introductiv, ea a levii şcolii medii „Dr. Petru
din 5 ianuarie a.c. pe lîngă a- mai mari,’ unii chiar cu întrea vorbit cu căldură şi dragoste Groza"i
naliza muncii de un an a con ga suprafaţă. E semnificativ fap fost repartizaţi in 8 brigăzi, lui Mihail Eminescu
ducerii a figurat la ordinea de tul că cele 12 cereri depuse pî cîte un membru al comitetului despre viaţa, opera şi activita vestirii te făcea să trăieşti cli A doua zi
zi şi problema primirii de noi nă acum şi care urmează a fi întovărăşirii răspunzînd de acti ldeea ca serbarea de sfîrşit tea lui Mihail Eminescu. Cele pe minunate de basm. Nu a lip
membri. In rîndurile întovărăşi dezbătute în viitoarea adunare, 10 puncte prezentate în prima sit din codru nici cîntecul pă Copiii nu au avut astîmpăr.
rii au fost primiţi atunci încă se află şi cele ale lui Ioan Do- vitatea fiecăreia dintre aceştia. ) de an şcolar să se facă prin S-au sculat dis-de-dimineaţă.
31 de familii ce aduceau cu ele boi cu 2,06 ha., a Evei Lupu- îmbrăcaţi în haine de sărbătoa
o suprafaţă de 18 ha. teren. La lescu cu 1,05 şi ale altora, iar Brigăzile cuprind între 15—20 ' cinstirea memoriei poetului Mi parte a programului, au plăcut sărelelor. Parcă era aevea. re, aşteptau înfriguraţi de emo
23 martie, cu ocazia altei adu-' Dionisie Dragota şi Apălina Su de familii, şefii acestora răspun hail Eminescu a fost îmbrăţi mult publicului auditor. Bine a ţie să audă, in faţa părinţilor,
nări generale, au fost discutate san şi-au adus întreaga lor su zînd atît de mobilizarea oameni şată de întregul corp didactic, declamat eleva lulia Armeanu Şi, rînd pe rind, crainicul — a corpului didactic şi a persoa
cererile a încă 12 familii cu pes prafaţă în întovărăşire. Gă în lor la muncă sau la alte acţiu de toţi elevii şcolii, precum şi un fragment din poezia „împă eleva Tripon — anunţa în cu nelor oficiale invitate la serba
te 7 ha. teren. La această oră, tovărăşirea prosperă din an în ni, cît şi de calitatea muncii pe de părinţii acestora. Mamele rat şi proletar“. Tot atît de bi vinte meşteşugite, intrarea în rea de închidere a anului şco
care aceştia o execută în dife copiilor au muncit neobosit pen ne a declamat şi elevul Dan scenă a personajelor: crăiese, lar, rezultatul muncii lor de un
rite campanii. Pentru co.intere- tru costumaţia personajelor din Puşcaşiu un fragment din „Scri prinţi, fluturaşi, albine şi gre- an de zile.
„Nunta lui Călin". soarea a IlI-a", iar eleva Ana eraşi. N-au lipsit nici florile:
k PETRE FARCAŞ IU margarete şi albăstrele, pe ca Puţini au fost aceia, care au
Ziua mult aşteptată a sosit. Kovacs, un fragment din „Lu re albiniţele zburau culegindu- umbrit şi încreţit fruntea părin
ceafărul". Minunat au fost exe le nectarul. ţilor, umplîndu-le inima de amă
întovărăşirea „Ţara Haţegului“ an, o dovedeşte şi faptul că în (Continuare In pag. 3-a) Încet, încet, cortina s-a ridicat. cutate şi cîntecele „Partidul“, răciune. Doar 6 la sută nu au
numără 152 familii şi 108 ha săşi încrederea vechilor întovă Numerosul public prezent în „Mai am un singur dor“, „La La închiderea cortinei, pu fost promovaţi. „Din totalul e-
levilor, pe întreaga şcoală — a
teren. • ’ 4 răşiţi faţă de unitatea lor, creş sala cinematografului „Filimon blicul a aplaudat frumosul spec- spus tovarăşul director Cons
tantin Bulz — 80,25 la sută
Expunerea tov. Gh. Gheor- te zi de zi. Aceasta a făcut că1 ÎEIULWIE PltEMIAMTE AXILIE SC !! !III „OR. PETRU ©R©2AY sînt promovaţi, 13,75 la sută
ghiu-Dej la consfătuirea de la pînă acum un număr de 44 fa sînt corigenţi şi aceştia, cu mun
că sîrguitoare depusă în timpul
Constanţa a reliefat necesitatea milii să aibă înscrise în întovă vacanţei, pot să treacă şi ei in
rîndul celor promovaţi.
consolidării continue a sectoru răşire întreaga suprafaţă. Prin
C. RADU
lui socialist prin întărirea eco- tre ei se numără si Emil Barna
La examen
Intre 10 şi 15 iunie a.c., s-au învăţătorii Stoica Ioan şi Gorea ADRIANA POPA VANGEKA" FLORENTINA MORARESCU MARINELA SURUCIANU
desfăşurat şi în comuna Văli- Gheorghe s-a remarcat la acest clasa V-a A. clasa VlII-a clasa IX a. clasa X-a A,
şoara, raionul Brad, examenele
de absolvire a clasei a IV-a la examen.
care s-au prezentat elevii şcoli S-au prezentat la examene 20
lor din Vălişoara şi Dealu Mare. de elevi, care au dat răspunsuri
Examenele au dat posibilita frumoase, fiind toţi promovaţi.
Au-obţinut note de 10 următorii
tea cadrelor didactice de a face elevi i Lazăr V., Nistor Maria,
un bun schimb de experienţă. Resiga AAaria şi Huh N.
Munca depusă cu elevii .de EU.CiCNlA POPA eorespoiideată