Page 62 - 1958-06

PaR. 2 VRU MUL SOCIALISMULUI N t. 1089

!ä fiS S san a mmm

Efectuare lucrărilor de întreţinere a culturilor ULTIMALECŢIE
¦i a**#** Mireasma plăcută a florilor colega ei. Citeşte la fel de co­

NU DEPINDE NUMAI DE TIMP de iasomie m-a izbit de cum rect, ţine cont de punctuaţie,

am păşit in sala de clasă a scrie la tablă fără nici o gre­
Şcolii maghiare de 4 ani din şeală.

C o n s t a tă r i pe m a r g in e a unui raid Ariinoasa. Catedra, Încărcată In sfxite, o mamă strîngea un
cu buchete de flori multicolore, copilaş la piept. Era emoţiona­

verdeaţa proaspătă ce împodo­ tă. Privirile-i erau aţintite spre

bea sala, m-au făcut să cred o fetiţă ce scria la tablă.

Problema executării lucrărilor de întreţinerea culturilor se dovedeşte a rite acum. La Mihalţ, de pildă* preocuparea pentru rezolvarea Siiuajia poaie fi că pentru elevii clasei a IJ-a — Ce bine arată Ilonka —
¦fi de mare importanţă, avînd în vede re că aceste Lucrări, indiferent de din cele 2,123 hâ. insămînţate paralelă a sarcinilor de sezon schimbată a şcolii maghiare e o zi de se adresă mamei cu copilul în
mersul timpului, influenţează direct a supra dezvoltării plantelor, asigurind cu plătite prăşitoare a tost rea- , nu sta permanent in faţa co­ sărbătoare. Nu-mi puteam insă braţe, o femeie de alături.
obţinerea unor recolte bogate la ha. E fectuarea la timp a prăşitului rhiii
ales, crează condiţii de dezvoltare pe ntru plantele prăsitoare,- lucrarea avînd explica ce sărbătoare era. — Da, răspunse prima. Â
rolul de a contribui la afînarea solu lui şi distrugerea buruienilor. Ditt ex­
perienţa anilor trecuţi s-a dedus că prin aplicarea agrotehnicii înaintate, Uzată praşila l-a abia pe o mitetului executiv al sfatului Vâzîndu-mi nedumerirea, în­ fost la Nălaţ in tabără.
se realizează o creştere considerabilă a producţiei medii la ha. si în ace­ suprafaţă de 1,175 ha. ceea ce popular, după cum nici organi­
laşi timp, combătîndu-se o serie de metode înapoiate in cultura plantUot reprezintă doar 50 la sută din zaţiile de bază rtu au luat în a- Iii comuna Galda de Jos există o văţătorul Iosif Şimo, directorul Ilonka a răspuns la fel de
prăsitoare, se asigură acestora condiţii prielnice pentru dezvoltare. total. Situaţia din Vinţu, unde teiiţie această situaţie. La Vin­ diferenţă mare între felul cum sînt şcolii, se apropie şi-mi spuse: bine ca şi Szotiory, Bogyo, Or-
din cele 2,059 ha.- însăminţate ţu de Jos existtnd o preocupare întreţinute culturile la secţia Gostat
Lucrările de întreţinerea culturilor, pînă în prezent — deşi unele âu Su­ aii fost prăşite 1.235 ha. (vor­ mai accentuată în direcţia aceas­ şi cum sînt întreţinute culturile în — Ştiţi, pentru cilul I, azi ban, Erdeij, Boyte, Irşay, Mi-
ferit o oarecare îrziere — totuşi, fă cîddti-se chiar în condiţiile grele căre bim de praşila I-a) diferă foar­ ta s-au obţinut şi rezultatele a- sectorul individual.
ne sînt cunoscute, au asigurat <n cele mai multe i&iUri o dezvoltare norma­ te puţin .Deosebirea intervine a- ratate mai sus. se încheie cursurile. kloş şi toţi ceilalţi elevi de care
lă în special porumbului şi sfeclei de zalîăr. Aceasta dovedeşte că nu trebuie In timp ce la Gostat lucrările —
pierdută nici o zi bună de lucru, dim potrivă să folosim acest tîfhp şatre duce tunci cinci esté vorbă de efec­ Faptul că atit la' Mihalţ cit Şi atît cele de întreţinerea cuburilor, cit Se înţelege că pentru ei e învăţătorul Iosif Şimo s-a o-
spre realizările scontate. tuarea praşilei a Il-a. La Mihalţ la Vinţu de Jos nu s-a terminat şi cele pregătitoare pentru recoltat —
aü fost realitate abia 31 ha. (şi praşila I-a, iar praşila Il-a i- sînt avansate, în sectorul individual lu­ o zi de sărbătoare, de aceea au cupat cu atîta răbdare şi dra­
Ca urmare a preocupării sfaturilor populare, a Organelor agricole din acestea la Întovărăşirea agri­ bia s-a început, trebuie să dea crările de întreţinerea culturilor sînt adus atitea flori şi au venit goste. Lecţia de romtnă a de­
raionul Alba, praştia l-a a fost executată în cele mai milité comuM, atît la colă) in timp ce la Vihţu de Jos de gîndit ţăranilor muncitori rămase în urmă. Din cele 821 ha. În-
porumb, cartofi, sfeclă, cîl şi la floa rea-sbareldi, pe alocuri tnie/Ahdü-sé aü fost realizate 214 ha. Starea din comunele respective şi orgă" sămînţate cu culturi prăşitoare,, praşila însoţiţi de mamele lor. curs frumos, copiii s-au do­
praştia 11-a la unele din aceste caltu ri. Cu ocazia unui raid s-a con statât de fapte ne spune că la Mihalţ nelor de conducere de aci. I-a ă fost făcută pînă acum abia pe
insă că posibilităţile existente, nu au fost folosite pe deplin şi ca atare re­ 640 ha. porumb, 50 ha. floarea-soarelui, Intr-adevăr, în sală se a- vedit bine pregătiţi. Nici o gre­
zultatele muncii nu se situează la înăl ţimea ’posibilităţilor. Motive Şi caueë..: 40 ha. cartofi. Situaţia aceasta este
se găsesc. Valabilitatea acestora deoi ne îndoielnică dacă w> «tndiiH la t'Oh- flau multe mame care au ve­ şeală de exprimare, sau scris,
diţiile care există.
nit pentru a asista la ultima deşi în majoritatea timpului, a-

zi de cursuri a copiilor lor. ceşti elevi vorbesc limba ma­
O fetiţă cu un păr bălai ghiară.

strîns în două codiţe legate în­ ...Am lăsat pe elevii şcolii

grijit cu funde de culoarea o- maghiare să-şi continue in vo­

Probleme importante, dar... departe de a fi satisfăcătoare şi pe chilor ei senini, întrerupse ci­ ie aşa-zisul „examen". Am e-
marginea ei se ridică firesc întrebarea:
cum se face că la secţia Gostat s-ău titul pentru o clipă, la intra­ şit în stradă. Era o zi senină
putut realiza lucrările de sezon şi în
Se cunoaşte şi la sfatul popu- să stea mai mult in aşteptarea sectorul individual nu? Sfatul popular rea mea. Dar de cum. se lăsă de început de vară. Am pornit
Iar din Ighiu cit de importantă timpului, ca apoi să poată dâ comunal oare poate da un răspuns în din nou liniştea eleva Maria încet pe sub castanii, ce-şi 'pier­
este efectuarea la timp a lu­ dispoziţii pentru executarea lu­ privinţa aceasta ? Dioş continuă. Era tocmai ora deau ultimele petale de flori.
crărilor de întreţinere a cultu­ crărilor şi să poată întocmi sta­
Preocupare demnă de laudă rilor. Sînt Cunoscute — au fost tistici. Situaţia poáte şi trebuie să fie de limba romtnă. Eleva Dioş Purtam, cu mine impresia pu­
popularizate şi prin gazetele de schimbată la Galda de Jos, cu atît citea corect. învăţătorul punea ternică ce ţi-o dă munca per­
perete — recoltele bune obţi­ Vina pentru faptul că s-a ră ­ mai mult ou cît au un exemplu eloc­ întrebări, iar eleva răspundea severentă a unui dascăl, care-
nute chiar şi atunci cînd condi­ mas in urmă nu numai cu pra­ vent îri faţa lor. Pentru acest fapt însă
Este îndeobşte cunoscut faptul citori au mai efectuat pînă a- ţiile de climă nu au fost destul şila îl-a, ci chiar şi cu praşila se cere îndruriîare mai atentă din cu multă uşurinţă. Mama sa o şi pune întreaga sa capacitate
de favorabile, dar cînd lucrări­ I-a (mai ales la porumb), o partea tehnicienilor agronomi şi mobi­
că in lunca Mureşului parte din­ cu'm praşila Il-a pe o suprafaţă le de întreţinere s-au executat poartă în aceeaşi măsură şi co­ lizarea ţăranilor muncitori cu gospo­ sorbea din priviri. şi dragoste pentru educarea ti­
la timp. Gu un cuvânt, locuitorii mitetul executiv al sfatului popu­ dărie individuală pentru •> recupera
tre terenuri au fost inundate cau- de 238 ha. In această comună din Ighiu au convingerea for­ lar comunal care lăsîrîdu-se an­ rămîrierea în urrnă cunoscînd că posi­ Irina Munich continuă lec­ nerelor vlăstare.
trenat in treburi mai puţin im­ bilităţi îri direcţia aeéa'H eVi«stă sufi-
zindu-se o întîrziere apreciabilă exemplul comuniştilor a consti­ mată că „o praşila lâ timp face portante, a neglijat modul in ciéhté în comună, tura bucăţii de citire. Irenke nu LUCIA UCID
cit o ploaie bUhă“. Gu toate a- care se desfăşoară întreţinerea
atit în ce priveşte însăm,in- tuit imbold în muncă celorlalţi cestea, rezultatele convingerii nu culturilor. Se motivează că o In loc de concluzii e cu nimic mai prejos decît corespondentă >
se prea văd. Şî nu se văd mai parte din timp a fost luată de
ţatul plantelor prăsitoare, cit. ţărani muncitori care, 'prin .ittt're- ales îri privinţa începerii pra­ In raionul Alba mersul lucrărilor
şilei ă tI-a. Din totalul de pregătirea campaniei de stringe- de întreţinerea culturilor se desfă­
şi în privinţa executării lucră­ ţinera culturilor, se situează la re a recoltei. Bine ar fi să fi şoară într-iiri ritm care nu cores­ In mijlocul
1.348 ha. însăminţate cu plan­ fost aşa. Dar situaţia existentă punde posibilităţilor existente. In une­
rilor de întreţinere a culturilor. nivelul celor mai buni din raio­ te prăşitoare, abia au fost prăşi­ în problema pregătirilor pentru le comune c a : Peţelca, Cîugud, Hă-
te pină acum 37 ha. Motivul că campania de vâră, arătă prea pria, Teiuş şi altele, unde condiţiile
Oamenii au avut de luptat ou nul Alba. n-ar fi plouat aici, circulă pes­ puţine realizări, Batozele sint au permis să se folosească mijloace­ CUGIR (De la subredacţia
te tot, deşi el nu mai este vala­ nereparate, utilajul şi uneltele le mecanizate şi atelajele ou trac­ noastră voluntară). In ziua de
greutăţi mari, produse de mar­ Cei din comună Zlat'nâ Sînt bil pentru că pe aceste locuri agricole încă nu sînt îh stare să ţiune animală, oamenii în loc să fo­ 12 iunie cetăţenii din Cugir s-au gheaţă, a abatorului comunal
şul timpului, însă, cu toate a- de asemenea aVartsaţi cii lucrări­ au căzut mai multe ploi decît losească din plin timpul pentru efec­ întîinit cu deputatul lor în Sta­ etc. De asemenea, neniru tine­
cestea, îndrumaţi de comunişti, le de întreţinerea culturilor. in alte părţi. La Ighiu, lipsind fie folosite. tuarea la tirrip a lucrărilor de între­ tul popular regional, tov. mg. retul şcolar şi preşcolar s-a pro­
s-au străduit să folosească orice Praşila î-â la porumb a fost orientarea temeinică din partea ţinere a culturilor, aşteaptă. Şi teh­ Ioan JÎU, -Cu acest prilej, s-au pus mutarea grădiniţei de co­
timp bun de lucru şi prin ur­ terminată complect de aseme­ Iată cum din două Sarcini nicienii agronomi şi tovarăşii din ca­ discutat o serie de probleme pii nr. 1 într-un local mai co­
gentarea lucrărilor să ajungă nea şi la cartofi unde s-au rea­ organelor agricole, lucrătorii o- mari, la Îghtu riu s-â rezolvat drul sfaturilor populare, aşteaptă... In gospodăreşti legate de înfrumu­ respunzător, dotarea căminului
„ la zi“. Străduinţa muncitori­ lizat 330 ha. şi respectiv 35 ha. nici una îri întregime. mare parte ploile au căzut zilele a- seţarea şi dezvoltarea CugifU- de zi cu -paturile necesare, lăr­
lor de pe ogoare din comuna goarelor nu s-au preocupat cî- cestea. Totuşi fiind considerate „ne­ lui. girea spaţiului şcolii elementa­
Sîntimbru — despre ei fiind vor­ prăşite. Meritul zlătnenitor con­ „Problemele — âşâ cufri re­ îndestulătoare“ nu s-a lîiât nici o re nr. 2, amenajarea unui te­
ba aci — nu a rămas fără re­ stă însă în faptul că pînă la tuşi de puţin ca pe lingă lucră­ cunoaşte tovarăşul preşedinte ăl Astfel, s-a arătat că în acest ren de volei etc.
zultate. Pe întreaga suprafaţă 15 iunie a.c. au efectuat şî pră- sfatului popular comunal - - sînt an vor fi date în folosinţă în
de 1.539 ha. au fost realizate şila a 11-a la porumb şi cartofi rile ce le-au făcut în vii sa facă importante dar...“ centrul muncitoresc Cugir încă Deputatul regional tov. mg.
în condiţiuni bune însămînţări- pe o suprafaţă de 280 ha. Şi 30 de apartamente pentru fami­ Ioan Jiu, sfatul popular comu­
le plantelor prăsitoare şi apoi şi ludrărttfe de Întreţinere. Teh­ ...Dar nu prea are cine să se liile de muncitori. De aseme­ nal, cit şi o serie de conducă­
lucrările de întreţinere, respec­ nu este lucru puţin finind sea1 ocupe de rezolvarea lor I nea, s-ă arătat că pe strada Gul­ tori ai întreprinderilor şi insti­
tiv praşila Pa. Foarte mică su­ nicienii agronomi s-au mulţumit deni se va instala o conductă de tuţiilor din localitate, s-au an­
prafaţă însămînţată cu culturi rrtă de condiţiile de sol şi climă apă potabilă. Totodată pentru a gajat în faţa alegătorilor să de­
existente la ZIăiha. ReaHzărr- veni în ajutorul celor care îşi pună toate eforturile pentru ca
le obţinute pînă acum în aces­ construiesc locuinţe individuale propunerile făcute de cei-ăţeni să
se va deschide in Cugir un de­ prindă viaţă.
de primăvară a rămas acum ne-- te două comune Sînt rezultatele pozit de materiale de construc­
ţii. D. GOSTIAIM
prăşită (177 ha.) care a fost preocupării manifestate de cătrfe v. vmiAi
Pe o serie de străzi.ca Princi­
sub apă mult timp. 66 ba. insă­ organizaţiile de ba2ă de partid pală şi Cînepii se va face pa- 1*1 « U M W !l*l
varea şi amenajarea drumului şi
mînţate cri cartofi, 5 ha. cu şi sfaturile populare comunale O praşilă a fi făcut cîf o ploaie bună“tt t măsură pentru ca lucrătorii ogoare­ a trotuarelor. Pentru a se asi­ H. D. STERIAN : Centralismul
sfeclă, 40 ha. cu fioarea-soare- care au mobilizat şi îndrmmt lor să folosească timpul aşa cum éste gura o desfacere cît mai igie­ democratic — principiu fun­
lni şi 1.25! ha. insămînţate cu lucrătorii ogoarelor pentru efec­ nică a produselor în piaţa din damental al conducerii e-
porumb, iată o parte a realiză­ tuarea la timp a lucrărilor pen­ Cugir se vor confecţiona mese conomiei socialiste. Sînt
rilor de pînă acum în privin­ tru întreţinerea culturilor avînd In general starea de întreţi­ che de a aştepta Întîi să plouă, el. din ciment. tratate aici elementele care
nere a culturilor prăşitoare pe sau să treacă „sfinţii de ghia- Aoum timpul este destul de înain­ fao obiectiv necesară apli­
ţa praşilei a 1I-a. Dar lucrurile astfel garanţia obţinerii unor ie- râza comunei Cricău este nesâ- Cetăţenii participanţi la a- carea centralismului demo­
tisfăcăloarO cU toate că condi­ ţă“ ca pe urmă lucrul să se tat. Site itiefări, curii sînt pregătirea ceastă adunare, aii făcut şi o cratic în organizarea şi con-i
nu se opresc aci. Ţăranii mun­ colte mari la ha. ţiile de timp au-fost mai bune pentru campania de recoltare, iucră- serie de propuneri privind bu­ ducerea economiei socialis­
decît in alte părţi. $i totuşi, atit facă mai cu spor. Aşa cum âu rilé îi) vii, celé dé recoltare a fura­ na gospodărire a Cugirulul. te precum şi formele de ma­
Aceleaşi condiţii — rezultate diferite iii ce priveşte praşila I-a ia car­ prins din bătrini, oamenii au tot jelor sînt în toi. Aşa de pildă, s-a propus amena­ nifestare a conducerii cen­
tofi (realizat 53 ha.) floârea-soa- jarea unui parc pentru copii, re­ tralizate şi a demoefatis-
Ne referim la condiţiile exis­ aceasta îl aVem în pregătirea şi relui (realizat 20 ha.), şi po­ aşteptat. Au aşteptat şi tovarăşii Aşfâptînd riieréu, volumul de lu­ pararea şi darea în folosinţă a mului socialist în economie.
tente in comunele Mihalţ şi Vin- desfăşurarea campaniei de pri­ Cărora li s-a încredinţat condu­ crări vâ fi tot mâi mare şi se poate morii comunale, a fabricii de
ţu de Jos. In anii trecuţi ne-am măvară, cîtid în ambele comune rumb (realizat 549 ha.), cit mai cerea treburilor comunei doar, îritîtripla câ recolta neîritreţinută la
obişnuit să privim aceste comu­ lucrările s-au desfăşurat normal, doâr va ploua, Ei n-au căutat timp să fie Compromisă. Pentru evi­
ne mereu fruntaşe, atit în pro­ ţăranii muncitoH de aci, situ- ales praşila Il-a (realizat 21 tarea pierderilor se recomandă mai
blema întreţinerii culturilor cit îndu-se printre cei mai haînici măcar să încerce a verifica un â- multă Operativitate din partea sfatu­
şi a pregătirii şi desfăşurării a- din regiune. In ce priveşte exe­ ha.), situaţia este departe de a devăr de mult cunoscut în alte rilor populare îrt îndrumarea ţărânl-
numitor campanii agricole. Ca­ cutarea lucfă'riîor de întreţiitefea
se prezenta la înălţimea posibi­ părţi Şî anume adevărul că o lor muncitori pentru efectuarea la
zul cel mai recent în privinţa culturilor, rezultatele sînt dife­
lităţilor. Cauzele ? Aci tiu a fost pl'âşilă face mult atunci cînd e timpul indicat a liberărilor dé între­

combătută cu tărie meteahna ve­ vorba de întreţinerea culturilor. i ţinerea culturilor.

><>>O -o - <S><2s>^

Imhunâtătm stilului de muncă, druiriate, unele dih ele nu au şi organizaţiile doresc ca într-o Trebuie să arătăm că în ce buie luate în continuarea înde­
ţintit adunări de partid de la perioadă dată să !e realizeze. priveşte traducerea în viaţă a plinirii sarcinilor trasate. Va
sarcină permanentă a organelor dată alegerilor, iar la învăţâ- Pentru ca această năzuinţă să hotărîrilor se mai manifestă o trebui să fie larg răspîndită în
şi organizaţiilor de partid mîntul de partid s-a predat doar devină realitate, este nevoie de serie de lipsuri. Astfel, mai sînt rîndul secretarilor raionali de
o SittgUră lecţie. organizarea traducerii în viaţă cazuri cînd unele hotărîri nu partid metoda convorbirilor in­
(Urmare din pag. l-a) lui toate forţele şi capacitatea capăt şi a lua cu răbdare de la a acestor hotărîri. ajung pînă la organizaţiile de dividuale cu instructorii terito­
lor şi să dea dovadă de o perma­ început, daoâ e nevoie, măsuri Este cUnoscut faptul că muti­
de partid şi ceilalţi tovarăşi cu nentă frărriîntare pentru înfăp­ acolo unde încă nu S-âu obţi­ ca activiştilor de partid se a- Biroul comitetului regional de bază, ele se opresc fie la comi­ riali asupra activităţii depuse de
munci de răspundere, în adu­ tuirea politicii partidului nostru. nut succesele dorite. Gel mai preciază după rezultatele con­ partid a constatat că în privin­ tetele raionale, fie la comitetele aceştia şi rezolvarea de către
nări ale oamenilor nluncii, să mare duşman al spiritului prac- crete Obţinute în rezolvarea sar­ de partid din întreprinderi sau birourile raionale şi orăşeneşti a
facă expuneri, să lină conferinţe, Nici o îngăduinţă faţă de ceea tio de muncă este conducerea cini lor încredinţate, după price­ ţa organizării traducerii în via­ comunale. Prelucrarea hotărîri­ tuturor sezisărilor juste ridica­
să dea consultaţii, să informeze ce e vechi, faţă de ceea ce e în general, la suprafaţă şi în perea ior de a foiosi acele me­ ţă a hotărîrilor există încă lip­
membrii de partid, oamenii mun­ reacţionar, faţă de rutină şi bi­ necunoştinţă de cauză. tode de muncă care duc la rea­ suri şi chiar insuficientă price­ lor se face de către unele orga­ te de instructori, atît cu ocazia
cii fără de partid, despre stadiul rocratism, faţă de concepţiile lizarea lor şi nU după vorbele pere din partea unor activişti şi
aplicării hotărîri lor partidului înapoiate, totul pentru obţine­ Analiza făcută de biroul re­ membri de partid. Numai aşa ne şi organizaţii de partid super­ analizelor colective, cît şi a con­
şi guvernului. rea de noi siiccese în îndeplini­ gional a arătat câ în această sau rapoartele scrise ale acesto­ şe poate explica că mai există ficial, de oameni lipsiţi de expe­ vorbirilor individuale ce se or­
rea politicii partidului nostru. direcţie mai sînt multe de făcut. ra. Pentru a introduce acest prevederi ale unor hotărîri pen­ rienţa muncii de partid, care nu ganizează cu aparatul de partid
Prin lămurirea temeinică a Astfel ca exemplul lor personal Astfel, legătura chiar şi a u- principiu ca un criteriu de bază tru a căror înfăptuire nu s-a în­ indică metodele ce pot fi folosi­ şi birourile organizaţiilor de
justeţei botărîriior luate, oame­ să însufleţească şi să mobilizeze nor secretari ai comitetelor ra­ în aprecierea muncii, este ne­ treprins în mod practic decît te pentru organizarea traducerii bază.
nii muncii vor lupta cu toată masele largi de oameni ai mun­ ionale şi orăşeneşti de partid cesară efectuarea unui control foarte puţin. lor în viaţă. Din această cauză Trebuie arătat însă că nu s-a
convingerea pentru realizarea cii la înfăptuirea hotărîrilor par­ cu organizaţiile de bază este sistematic asupra activităţii de­ sînt birouri de organizaţii d? făcut încă totul pentru pregăti­
lor şi Vor da riposta cuvenită tidului şi guvernului. slabă, eî participă rar la adună­ puse de aotiViştii de partid, din Care sînt condiţiile princi­ bază şT membri de partid care rea politico-ideologică şi instrui­
acelora care caută să influen­ rile generale ale organizaţiilor pale pentru organizarea tradu­ nu cunosc prevederile hotărîrilor rea aparatului de partid şi a
ţeze negativ starea lor de spi­ Elanul revoluţionar şi patriotic de bază şi în deplasările pe te­ partea birourilor raionale şi 0- cerii în viaţă a hotărîrilor? de partid. Acele hotărîri care organelor alese. Mai există ac­
rit şi elanul lor de muncă. ren nu aprofundează toate as­ răşeneşti de partid. Să fie aju­ Organizarea traducerii în viaţă privesc activitatea organizaţiilor tivişti care sînt slab pregătiţi şi
al maselor poate să determine pectele practice pe care 10 îm­ taţi şi traşi seriös la răspunde­ a hotărîrilor pretinde în primul de masă, de stat şi economice, •care nu cunosc metodele de
Este necesar să se acorde o obţinerea de noi şi însemnate bracă traducerea în viaţă a ho­ re acei activişti care deşi au stat rînd prelucrarea riguroasă a ho­ se prelucrează de puţine ori cu muncă cele mai eficace în rezol­
atenţie mare educării cadrelor tărîrilor partidului şi guvernului. mai mult timp în teren, în Ur­ tărîrilor atît pe linie de partid, comuniştii din conducerea aces­ varea sarcinilor.
şi a membrilor de partid în spi­ succese numai cu condiţia ca ma lor, luerUrile au rămas ne­ cît şi în organizaţiile de masă tora şi cu masa largă de oameni- La instruirea aparatului de
ritul revoluţionar de muncă. A- acesta să fie îndrumat, susţinut Aşa, de exemplu, tov. Gheor- schimbate. cu oamenii muncii, ori de cîte ai muncii. Am arătat mai sus, partid unii secretari raionali nu
ceasta înseamnă să-i educăm în şi călăuzit de către organele şi ori necesitatea o cere; în al unde poate duce această lipsă. prelucrează destul de temeinic
spiritul intransigenţei faţă de organizaţiile de partid, spre re­ ghe TincU, secretar al Comi­ II
lipsuri şi greşeli, în spiritul vi­ zolvarea practică de zi cu zi a tetului raional de partid Sebeş, doilea rînd instruirea tuturor In ce priveşte instruirea apara­ metodele pe care instructorii te­
gilenţei revoluţionare, a hotărî- sarcinilor ce rezultă din obiecti­ s-a ocupat puţin de problemele Ö altă trăsătură ă stilului le­ acelora care sînt chemaţi să a-
rii de a zdrobi cu orice preţ ac­ vele măreţe ale politicii partidu­ vieţii interne de partid, în ti­ ninist în munca de partid este sigure înîăptuirfea prevederilor tului de partid şi a birourilor or­ ritoriali va trebui să le folo­
ţiunile duşmănoase, în spiritul lui şi statului nostru. nete organizaţii de bază din îmbinarea liniei politice cu mun­ lor ; în al treilea rînd prin re­
unei atitudini neîmpăcate faţă sectorul său de activitate, din ca organizatorică pentru tradu­ partizarea cît mai raţională a ganizaţiilor de bază, în ultimul sească în raport cu condiţiile
de manifestările de rutină şi bi­ Această cerinţă cere îmbina­ care cauză Comitetul de partid cerea ei în Viaţă. Pe baza liniei forţelor incit să concentrăm a-
rocratism care frînează iniţia­ rea elanului revoluţionar cu spi­ din comuna Păuca al cărui se­ politice elaborată de partidul tenţia asupra celor mai impor­ timp comitetele raionale şi oră­ de la tiecare loc de muncă sau
tiva de jos a maselor. Activiş­ ritul practic care îşi găseşte ex­ cretar este tov. Petru Feneşe- nostru, organele şi organizaţii­ tante sectoare, fără să lăsăm
tii de partid, membrii de partid, presia în conducefea concretă ru, a lucrat fără plan de mun­ le de partid elaborează hotărîri vreun domeniu de muncă desco­ şeneşti de partid acordă o mai localitate pentru a asigura rea­
trebuie să fie pătrunşi de un şi operativă a activităţii, în că, nu 'ă luat hotărîri în şedin­ proprii, menite să ducă la rea­
însufleţit elan de luptă, să-şi străduinţa de a rezolva pînă în ţele de comitet, îâr organizaţii­ lizarea obiectivelor economice perit ; în stîfşit, prin organiza­ mare atenţie. Instruirea acesto­ lizarea sarcinilor încredinţate.
pună în slujba cauzei partidu­ cele mai mici amănunte proble­ le de bază aparţinătoare acestui şi politice trasate de partid prin rea unui temeinic control asupra
mele ce se ridică în mersul nos­ comitet, nefiitTd controlate şi tn- hotârîrile sale. tuturor domeniilor de muncă şi ra se face Ia cele mai multe Aceasta face ca unii instructori
tru înainte, în (capacitatea acti­ ca urmare a lui, descoperirea
viştilor de 3 pefăevera nînă la Elaborarea hotărîriter este şi înlăturarea lipsurilor şi gre­ comitete raionale şi orăşeneşti să întîmpine greutăţi în rezol­
numai fixarea, pe baza unei t - şelilor, generalizarea experien­
najfeg. profunde, a obiectivelor ţei pozitive şi instruirea cadrelor de partid pe baza unui program varea sarcinilor primite. Există
dinainte stabilit, în faţa activiş­ încă mulţi instructori teritoriali
satl 'sarciniior pe care organele pe baza rezultatelor practice a- tilor se fao expuneri pe diferite care nu cunosc de unde anumey
tinse de ele. teme importante, conducătorii să pornească cînd e vorba de a
din aparatul de stat, economic studia un fenomen oarecare a
şi de masă, cu ocazia instructa­ muncii şî de aceea de multe ori
jelor, arată care este stadiul în ei înregistrează doar unele as­
care se află realizarea diferitelor pecte de suprafaţă neesenţiale.
sarcini din domeniul în care ei Aşa se explică de cc se întîmpi-
muncesc, şi măsurile care tre­ nă cele mai multe greutăţi a-