Page 63 - 1958-06

N f4
Ajutorul dat la timp
poale îndrepta o situajie grea
Producţia extrasă în primele
12 zile de muncă din această
lună, face cinste colectivului mi­
nei Aninoasa. Deşi după datele
combinatului, mina Aninoasa fi­
gurează cu un minus de produc­
ţie faţă de plan de aproape 1.400
tone de cărbune, totuşi dacă se
ţine seamă de cele peste 3.000
de tone depuse în stocul de a-
varii de la mină, colectivul de
aici se situează printre minele
fruntaşe din Valea Jiului. Dova­
dă grăitoare este faptul că in
numai 12 zile de muncă din â-
ceâstă lună, colectivele sectoa­
relor I, III şi IV au extras pes­
te plan între 180 şi 660 tone de
cărbune. Singur colectivul sec­
torului II mai este rămas în ur­
mă cu aproape 270 tone de căr­
bune. Se pune deci întrebarea :
căror cauze se datoreşte această
rămînere în urmă ?
Una din cauze era situaţia
precară în care se aflau la în­
ceputul lunii abatajele şi mai
ales pregătirile sectorului in ceea
c é 'priveşte aerajul général. Lip­
sa tuburilor de aera}, mai ales
la pregătirile în cărbune, neter-
minarea la timp a suitorilor de
aeraj nr. 1 din stratul 15 şi nr.
1 din stratul 3 Est, au făcut ca
acumulările de metan la locuri­
le de muncă să crească peste
conţinutul admis ceea ce a dus
la oprirea multor locuri de mun­
că din pregătiri.
Tot din cauza aerajului neco­
respunzător nu au putut ii des­
chise la timp noi locuri de mun­
că. Cu cele existente sectorul nu-
şi putea îndeplini întocmai sar­
cina zilnică de plan. Aşa se face
că s-a observat un fenomen oa-
Ştafeta păcii
Duminică, 15 iunie a.c., din faţa Sfa­
tului popular orăşenesc Deva a plecat
spre regiunea Craiova echipa de tno-
tociclişti, ducînd cu ea ştafeta păcii.
IN FOTO: tov. Mihai Georgescu,
membru al Biroului Comitetului regio­
nal U.T.M. înmînează ştafeta şi trans­
mite prin conducătorul ştafetei tov.
Gheorghe Păiraşcu salutul oamenilor
muncii din oraşul Deva.
turlei cînd este vorba de a ana­
liza diferite fenomene ale acti­
vităţii economice din întreprin­
dere G.A.S., S.M.T., G.A.6., în­
tovărăşiri şi alte unităţi econo­
mice sau anumite aspecte ale
muncii ideologice.
Metoda folosită de unele co­
mitete raionale şi orăşeneşti de
partid ca: Petroşani, Hunedoara,
Alba, de a crea din rîndul
.membrilor birourilor şi comite­
telor raionale de partid, a acti­
vului de partid şi a activiştilor
din aparatul de partid, colective
câre primesc sarcina de a stu­
dia diferite aspecte ale activi­
tăţii din anumite domenii, este
o metodă bună care merită să
fie extinsă de către toate orga­
nele de partid. Gu prilejul con­
stituirii acestor colective se are
în vedere ca ele să cuprindă pe
lîngă cadre de specialişti cu ex­
perienţă şi tovarăşi care pot să
înveţe din activitatea acestora.
De asemenea, un accent însem­
nat s-a pus şi pe îmbunătăţirea
instruirii lor, chiar şi asupra ce­
lor mai mici amănunte a acti­
vităţii lor practice. Este foarte
eficace ta studierea activităţii
din anumite sectoare să fie în­
credinţată şi individual fiecărui
activist de partid în parte. Acest
lutru poate fi realizat cu oca­
zia instruirii aparatului de par­
tid.
In munca organizatorică de
partid un rol important îl are
planificarea activităţii organelor
şi organizaţiilor de partid ca
mijloc de programare în timp a
principalelor sarcini şi de întă­
rirea răspunderii faţă de Înde­
plinirea lor.
Biroul regional de partid în
recum ciudat. In timp ce _aba­
tajele sectorului îşi îndeplinise­
ră şi depăşiseră sarcinile de plan
in prima decadă din iunie cu
30-154 tone de cărbune, secto­
rul în ansamblu era mUÎt rămas
în urmă. Explicarea acestei a-
nomalii se poate deduce din fap­
tul că în aceeaşi perioadă de
timp, planul producţiei de căr­
bune planificat să fie extras
Comentariu pe
Imargittea râmînerii îii|
| urma a sectorului |
I II Aninoasa
din pregătiri, a fost îndeplinit
doar în proporţie de...circa 5 la
sută. Numai brigada condusă de
Dănilă Hegedus avea o depăşi­
re de plan de 11 m.c., restul bri­
găzilor din pregătiri fiind cu
mult sub nivelul sarcinilor de
plan din prima decadă. Neînde-
plinirea planului la pregătiri are
drept cauze pe lingă aerajul ne-
corespUnzător, lipsa lemnului
necesar armării (lemnul primit
este subdimensionat ca grosime,
iar uneori verde), lipsa unor
întrerupătoare antigrizutoase de
40-100 Amperi (din care cauză
utilajele şi mai ales ventilatoa­
rele sînt supuse la supraîncăr­
care şi au defecte multe). Toate
acestea, îmbinate cu o aprecia­
bilă doză de comoditate şi ne­
glijenţă din partea unor tehni­
cieni şi brigadieri, au adus co­
lectivul sectorului II în urma ce­
lorlalte colective de sectoare din
Aninoasa.
De aceea, acum eîteva zile, la
iniţiativa comitetului de partid
şi a celui sindical, conducerea
minei a analizat împreună cu
conducerea sectorului II şi cu
brigadierii şi muncitorii fruntaşi
din sector, cauzele care au de­
terminat rămînerea in urmă.
După această consfătuire rod­
nică, măsurile luate au început
să redreseze sectorul. In consfă­
tuire s-a stabilit că intr-adevăr
lipsa tuburilor de aeraj trebuie
grabnic înlăturată.
Restabilirea aerajului în sec­
tor prin primirea tuburilor de unor recolte bogate, adunarea ză tocmai în scopul contribuirii
aeraj necesare-, a dus la reduce­ generală a hofărît ca tuturor a- la creşterea fondului de bază.
rea producţiei din pregătiri. Prin celora pe aie căror parcele cul­ In total, în baza contractărilor
aprovizionarea mai bună a locu­ turile se vor compromite prin încheiate, întovărăşirea „Ţara
rilor de muncă şi urgentarea u- nelucrarea la timp şi în bune haţegului“ va cîştigâ suma de
nora, s-au adus alte îmbunătă­ condiţiuni, să le fie reţinut la 3.500 lei ce va intra l.a iondul
ţiri aeră'jului în sector. Străpun­ împărţitul produselor cîte 10— de bază. De asemenea, din vîn-
gerea suitorilor de aeraj nr. 1 25 la sută, la porumb şi cartofi zarea primei cosituri a trifoiu­
stratul 15 şi nr. 1 stratul 3 Est, şi cîte 25 la sută kg. la gnu. lui' de pe 1,16 ha., s-a realizat
au creat condiţii bune de muncă
în abataje, La suitorul abataju­
lui nr. 2 stratul 13 Centru, prin
podirea iui cu tablă, a crescut
producţia abatajului condus de
Petru Săcăluş. De aici au fost
extrase numai în ultimele zile 65
tone de cărbune peste sarcina
de plan.
>' <
analiza stilului de muncă a or­
ganelor şi organizaţiilor de par­
tid, în privinţa planificării m un­ rîrile de partid, cît şi din obiec­ ca Hori a secretar al comitetului
cii de partid a constatat că la
comitetele raionale şi orăşeneşti
de partid există în general o o-
rientare bună. Trebuie însă dată
o mai mare atenţie studierii pla­
nurilor de muncă a comitetelor
de partid din întreprinderi, co
mune şi îndeosebi a organiza­
ţiilor de bază. Organele de p a r­
tid raionale şi orăşeneşti tre­
buie să dea o mai mare atenţie
acestei sarcini importante şi să
nu lase această sarcină numai
pe seama aparatului de partid.
Uu astfel de procedeu lipseşte
organul de partid de posibilita­
tea de a studia temeinic, de a
cunoaşte mai profund felul în
care organizaţiile de bază reu­
şesc să se orienteze în alegerea
problemelor de care să se ocupe
intr-o perioadă dată, lipsindu-i
pe aceştia şi de o orientare mai
competentă în activitatea lor.
In cadrul birourilor şi a co­
mitetelor raionale sau orăşeneşti
de partid, a aparatului şi acti­
vului de partid va trebui asigu­
rată o repartizare judicioasă pa
probleme, sectoare şi organiza­
ţii de bază, conform normelor
organizatorice în vigoare în aşa
fel îneît principiul răspunderii
personale să fie temeinic înră­
dăcinat . în activitatea acestora.
Comitetele raionale şi orăşe­
neşti de partid vor trebui să a-
jute şi mai mult organizaţiile
de bază ca ele să repartizeze
just membrii de partid pe locu­
rile de muric! şi să încredinţe­
ze fiecărui membru sau candi­
dat de partid, membrilor acti­
vului fără de partid, atît sarcini
S-a întărit de asemenea mun­
ca cu tehnicienii şi inginerii
sectorului în scopul unei activi­
tăţi mai aproape de nevoile lo­
curilor de muncă. In prezent (15
iunie N.A.), colectivul de la sec­
torul ÎI Aninoasa (şef tov. in­
giner Zeno Jurca) a început să
lichideze cu paşi repezi rămine-
rea în urmă.
Cele petrecute cb sectorul a-
cesta, esté un exemplu concret
şi convingător a faptului că ă-
jutorul acordat la timp aduce
îmbunătăţirea procesului de
producţie şi contribuie din plin
la îndeplinirea şi depăşirea sar­
cinilor de plan.
* suri menite să ducă la îndrepta­
Arh relatat cele de mai sus,
in scopul de a arăta ce înseam­
nă o intervenţie făcută la timp
şi cu hotărire, in scopul de a
atrage atenţia conducerilor teh­
nice de la minele Vulcan, Lonea
şi Petrila, unde există încă sec­
toare rămase în urmă cu înde­
plinirea ritmică a sarcinilor de
plâti pe luna în curs. Dacă a-
ceste conduceri vor lua cu mul­
tă operativitate măsurile necesa­
re pentru redresarea sectoarelor
codaşe, exploatările carbonifere
vor pütéa şi mai bine să-Şi ducă
la îndeplinire atît sarcinile de
plan cît şi angajamentele luate
în întrecerea socialistă pentru
întîmpinarea Zilei minerului şi a
zilei de 23 August.
lhg. GH. DUMlTRESGU
w&âwa MMééeeeeE&ElMLSSeSMeIL
O întovărăşire ce creşte
şi se întăreşte continuu
(Urmare di'n pag. I-a).
sarea materială a întdvărăşiţi-
lor, perimetrul a fost parcelat.
Semănatul, întreţinerea şi re­
coltatul pe aceeaşi parcelă se
face de familia oăreia i-a fost
repartizată lâ îrtceputui anului,
repartiţie care s-a făciit fără a
se ţine seama ele locul unde a
fost proprietatea individuală a
respectivului. Pentru asigurarea
fo t în scopul obţinerii de re­
colte bogate de cereale, în aceas­
tă primăvară au fost împrăştia­
te pe cele 32 ha. însămînţate cu
grîii, 4.500 kg. îngrăşămînt chi­
mic.
Fondul de bază al întovără­
şirii a stat în atenţia oamenilor,
întovărăşirea dispune, ca pro-
cu caracter permanent, cît şi
sarcini curente izvorîte din hotâ-
tivele concrete ale construcţiei
socialiste. Este necesar să se
studieze cu grijă felul în care,
în prezent, sînt încredinţate
funcţiile din organele alese a
organizaţiilor de partid, orga­
nizaţii de masă, obşteşti, etc.,
pentru a evita ca unul şi ace­
laşi tovarăş să aibă 7—8 funcţii
sau sarcini, pe cînd alţi mem­
bri şi candidaţi de partid şi oa­
meni ai muncii capabili, să ră-
mînâ fără nici o funcţie sau
sarcină.
Lenin a arătat că în munca
organizatorică, principalul sînt
cadrele şi controlul executării.
In regiunea noastră există ca­
dre de partid cu experienţă care
luptă cu întreaga lor capacitate
pentru întărirea rîndurilor par­
tidului nostru, a prestigiului şi
legăturilor organizaţiilor de par­
tid cu masa oamenilor muncii şi
pentru înfăptuirea liniei sale
politice.
Sarcinile din ce în ce mai
mari ale conducerii de partid cer
însă o atenţie şi mai mare faţă
de ridicarea muncii activiştilor
de partid, a priceperii lor şi îm­
bogăţirea experienţei lor prac­
tice .
Preocuparea faţă de ridicarea
nivelului politic şi ideologic al
cadrelor de partid, din partea
comitetelor raionale şi orăşe­
neşti, va trebui să fie mai mare.
Nu aşa cum a făcut comite­
tul orăşenesc de partid Hune­
doara, care din lipsa de control
şi o preocupare mai perseverentă
a tolerat ca unii activişti de
partid şi cadre cu funcţii de răs-
m u m fi s m t A m m w î
twautíai
Economiile, factor important
!n rcâicerea preţului de cosi
al lucrărilor în construcţii
Pentru a face o analiză a mun­
cii şi a economiilor realizate de
colectivul f.R.C.L.liî. in ultimul
timp, am fost nevoiţi să ne refe­
rim la o perioadă puţin îndepăr­
tată, respectiv Ta luna aprilie.
La Trust, exista o evidenţă cla­
ră pi-nă la sfârşitul lunii amin­
tite. Deci se poate trage conclu­
zia, chiar de la început, că in
mod precis rezultatele de pe şan­
tiere se cunosc cu oarecare în­
târziere şi că bineînţeles, defi­
cienţele mai mici sînt rezolvate
cu întârziere. Poate şi acesta ar
fi unul din motivele pentru care,
la multe şantiere, se depăşesc
fondurile prevăzute în perioada
respectivă. Ceea ce ne-a intere­
sat mai mult îtisă a fost felul
cum constructorii se îngrijesc şi
reuşesc să facă economii cit
mai multe de materiale.
Se poate spune că există o
preocupare in acest sens şi că
s-au obţinut unele rezultate bu­
ne. Se pot evidehţia unele gru­
puri de şantiere ca cele din De­
va, Ctigîr, Alba Iuliâ şi altele,
oare numai în luna aprilie, âu
făcut economii în valoare de
510.000 lei. De pildă, şantierul
strada Poştei din grupul Alba
Iuliâ, a economisit 12.298 kilo­
grame calcar praf. şantierul
drum Balşa — Orăştie, a econo­
misit 2.416 kilograme ciment, 4
m.c. balast, etc.
Cum au reuşit să facă econo-
BJ S
prietate obştească, de două se­
mănători pentru păioase> una
pentru porumb şi o prăşitoare.
Anul acesta întovărăşiţii au ho-
tărît ca în fondul de bază să
intre cîte 20 kg. la hă. din pro­
ducţia de grîu şi porumb. In a-
fara celor 2.600 kg. grîu şi po­
rumb contractate, întovărăşiţii
vor vinde statului şi produsele
rezultate de pe xele 2,16 ha.
teren pe care an de an le livrea­
suma de 2.000 lei. Conform pla­
nului stabilit, sămînţa din vii­
toarea recoltă de trifoi va fi va­
lorificată, asigurîndu-se fondului
dc bază alte circa 5.000 lei. In
ce priveşte !yoiectele de viitor se
presupune că în toamna acestui
an, cu sumele realizate, va fi
cumpărat un motoraş.
pundere să nu frecventeze şcoa­
la serală de partid, iar tov. Jur­
orăşenesc de partid, care răs­
punde de munca de propagandă
şi agitaţie, nu a ţinut lecţii şi
conferinţe în faţa propagan­
diştilor şi elevilor şcolii serale
de partid. Expunerea de lecţii
conferinţe, buna funcţionare a
învăţămîntului de partid, recru­
tarea pentru şcolile de partid,
încadrarea unor activişti, la în-
văţămîntul de stat, educarea ca­
drelor, sînt unele din principa­
lele sarcini de care comitetele
raionale şi orăşeneşti trebuie
să se ocupe cu toată răspunde­
rea.
Munca de cadre desfăşurată
de organele şi organizaţiile de
partid nu se rezumă numai la
munca cu cadrele din aparatul
de partid, ci ea cere o atenţie
mult mai sporită faţă de cadrele
de conducere din economie, a-
paratul de stat, organizaţii de
masă, etc.
Organele şi organizaţiile 'de
partid vor trebui să ia sub con­
trolul lor direct promovarea şi
repartizarea cadrelor âsigurînd
respectarea strictă a criteriului
politic şi profesional, puritatea
¦acestor cadre.
Numai atunci cînd în funcţiile
de răspundere sînt promovate
cadre care sînt trup şi suflet
alături de clasa muncitoare, de
cauza construirii socialismului,
pricepute din punct de vedere
profesional, cu atitudine justă
faţă de oamenii muncii, există
garanţia că acestea vor reuşi să
mobilizeze masele şi să asigure
în acest fel îndeplinirea hotărî*
mii ? în primul rind, printUo
bună gospodărire şi folosire a
materialelor. Acestea sînt scoase
din magazie in cantităţile nece­
sare şi sint folosite ia maximum.
Pentrii a avea o evidenţă clară
la fiecare grup, pe lingă eviden­
ţele contabile, există tisa limită
iii câre sînt trecute cantităţile
scoase din magazii şi folosite.
Iar cînd apăr Unele depăşiri, se
analizează imediat cauzele şi în
multe locuri sé iáü măsurile ne­
cesare. Aceste fişe ajung la con-
duceréa trustului şi astfel se
poate urmări şi analiza care din
şantiere au obţinut înfr-o anu­
mită perioadă céle mai mari e-
eonomii. Tot în fişe sé pot ob­
serva şi depăşirile unor şantie­
re ceea ce face ca să se iă mă­
rea lucrurilor.
Cu toate acestea, există multe
şantiere care tratează problema
economiilor cu multă indiferen­
ţă. La şantierul locuinţe munci­
toreşti din Cugir şi la Deva, cor­
purile de umplutură sînt arun­
cate la î-nfImplaré, la şantierul
drum Veţel carburanţii nu se
ţin sub cheie, la grupul Cugir
materialele de instalaţie electri­
că şi sanitară sé dau âsupra
echipelor fără a se con­
trola dacă este necesară
cantitatea respectiva sau mi.
Conform dispoziţiunilor şe­
fului de şantier, tov. Crişan, se
dă asupra echipei materiale con­
form consumului specific, însă
nu se urmăreşte dacă au intrat
sau nu în operă, iar mate­
rialele nefolosite să fie reţinute
conform instrucţiunilor primite
de la trust.
Multe şantiere fac depăşiri se-
rioas_e a preţului de cost, aces­
tea datorîndu-se în bună p.lrte
risipei de materiale. Iată numai
citeva exemple din luna apri­
lie. Şantierul bloc Filimon Sir-
bu şi Bloc Piaţa Unirii (şef ing.
Graţian Şerban) au depăşit cos­
tul lucrărilor cu 33.000 lei şi
respectiv 49.000 lei, Crucea ro­
şie Hunedoara (Inginer Ionaşcu
Marius) cu Í6.00Ó léi etc. Aces­
te depăşiri se datoresc faptului
că. nu se ţine ,pe şantier,o evi­
denţă clară, in ce,,priveşte func­
ţionarea şi folosirea utilajelor,
evidenţa manoperei plătite şi în
parte a materialelor.
Atît conducerea T.R.C.L.H. din
Deva, cît şi şefii şantierelor,
trebuie să ducă o muncă măi
susţinută în rîndul constructori­
lor şi mai ales în rîndul tinere­
tului, pentru a-î educa să econo­
misească prin toate mijloacele
cît mai miilte materiale. Astfel,
ei vor contribui mai mult la re­
ducerea preţului de cost al lucră­
rilor, la darea a cît mai multe
aşezăminte social-culturale şi a
altor lucrări oamenilor muncii
din regiunea noastră.
V. A.
rilor partidului şi statului nos­
tru.
Pentru a asigura ca toate sec­
toarele de muncă să fie întărite
cu cadre corespunzătoare cri­
teriului politic şi profesional,
trebuie pus un accent mai mare
pe creşterea şi călirea îh muncă
a cadrelor tinere care vor tre­
bui să fie promovate cu mai
mult curaj în munci de răspun­
dere, unde, ajutate, să-şi poa­
tă îmbogăţi experienţa şi să de­
vină cadre de nădejde.
Controlul executării asigură
urmărirea îndeplinirii hotărîrilor
luate, sprijinirea celor chemaţi
să le îndeplinească, descoperi­
rea a ceea ce este pozitiv şi ne­
gativ în muncă Şi dă posibili­
tatea organelor şi organizaţiilor
de partid de a cunoaşte cadrele,
iar pe baza situaţiei reale să
poată adopta măsurile cele mâi
corespunzătoare.
Biroul comitetului regional de
partid, analizând felul cum se
organizează şi cum se desfăşoa­
ră controlul de către organele
şi organizaţiile de partid, atrage
atenţia asupra necesităţii ca or­
ganele de partid să pună ac­
centul mai mult pe controlul in
teren, control la care trebuie să
participe direct cadrele de par­
tid din organele alese, membrii
birourilor şi comitetelor raionale
şi orăşeneşti, âi comitetelor de
partid din întreprinderi, comu­
ne, din birourile organizaţiilor
de bază.
Membrii organelor de partid
trebuie să-şi drganizeze munca
în aşa fel incit să aibă posibi­
litatea de a petrece cea mai ma­
re parte a timpului pe teren, la
í ’di?; $
Din activitatea teatrului
de păpuşi din Alba Iuliâ
Făcfnd bilanţul activităţii pe In satele din regiunea noastră,
primul semestru al acestui an, Teatrul de păpuşi difl Alba Iu*
Teatrul de Stat de păpuşi „Pri­ lia a prezentat 29 spectacole, ur-
chindel“ din Alba Iuliâ, se si­ mind oa la reluarea activităţii
tuează printre unităţile fruntaşe — după concediul de odihnă —
de acest gen din regiunea noas­ activitatea să o desfăşoare flu-
tră. mai în regiunea Hunedoara.
Pentru anul 1958, teatrul are Privind aspectul gospodafbăfc
un plan de 230 spectacole din al acestei instituţii, se poate
care, pînă la data de 15 iunie, a spune că şi în această privinţă
realizat 129,.depăşind astfel pla­ se vede mina harnică şi price­
nul pe primul, semestru. Planul perea întregului colectiv. $i-au
a fost depăşit de asemenea atît amenajat o sală de spectacole
la spectatori (planificat 28.000 la sediu, corespunzătoaîfe copi­
pe întregul an, realizînd pînă la ilor, peste tot este curat şi îngri­
15 iunie 24.367) cit şi la înca­ jit, incit oricărui vizitator ii
sări. place să petreacă citeva clipe îh
mijlocul celor care pregâtââfc
Conducerea teatrului — di­
rector Diaconu Petru — se o- spectacole pentru cei mici.
cupă permanent de pregătirea Strădania şi entuziasmul cu
profesională a colectivului. S-a care munceşte colectivul Teatru­
lui de păpuşi din Albă Iuliâ,
iniţiat un curs de 3 luni la care este o garanţie că şi iîi viitef
au participat toţi actorii minui- va obţine realizări bune in ri­
tori. Colectivul teatrului a reuşit dicarea măiestriei artistice â
spectacolelor cu un apreciabil
să realizeze plartul şi în ceea ce rol educativ pentru copii.
priveşte premierele, pregătind V. MDRBŞAN
in acest an piese ca : „Pui de corespondent
om“ de Victor Eîtimiu şi „Ursu­
leţii veseli“ de Polivanova. . Ţ,
„áwéáiim
CUMPĂRAŢI
CU MARI RE-
DUCERI D E
PREŢURI dite-
rite sorturi de
mărfuri la ma­
gazinele coopera­
tivelor de con­
sum din :
ALBA 1UL1A
BRAD
HAŢEG
ILIA
DEVA (piâţâ)
» RESTAURANTUL Şi GRADINA Cooperativei
de consum din Alba iuliâ, Ilia, Călan, Orăştie,
Haţeg, şi Sebeş unde găsiţi m\ bogat sortiment'
de produse culinare şi băuturi alese“
organizaţiile de bază, acolo unde tăcute de membrii de partid ?st
se hotărăşte soarta hotărîrilor o cerinţă a democraţiei noastr
luate. Numai aşa se poate a- interne' a cărei esenţă constă i,
atragerea masei membrilor d
junge la îmbunătăţirea ajutoru­ partid la conducerea tuturor tre
lui dat organizaţiilor de bază, burilor de partid. Propunerii
membrilor de partid silit o e>
privind creşterea şi mai mare a presie a răspunderii cu care 6
maturităţii şi a roiului conducă­ privesc îmbunătăţirea muncii d
tor politic al acestora în toate
domeniile de activitate.
Organele de partid trebuie să partid, o expresie a iniţiative
orienteze şi să vegheze ca ac­ lor creatoare şi a criticii de jo
tiviştii de partid să pună de a- ¦ a maselor.
semenea mai mare accent în De atenţia cu care va îi trâ
munca lor de control a organi­ tată fiecare propunere sau sâzi
zaţiilor de bază pe întărirea răs­ sare depinde dezvoltarea pe ma
punderii acestora in rezolvarea departe a iniţiativei membrilo
sarcinilor şi ridicarea rolului lor de partid şi a maselor largi d
de conducător politic la locul de oameni ai muncii.
muncă respectiv.- Ii^ - Problema privind stilul d
Organele şi organizaţiile de muncă este complexă şi ea cu
partid, lucrătorii de partid, con­ prinde, aşa cum s-a arătat 1,
ducerile întreprinderilor şi a in­ începutul acestui articol, mul
stituţiilor, organizaţiile de masă mai multe aspecte decît c&l
şi de stat, trebuie să acorde oare au fost tratate pînă acum
mult mai mare atenţie stimulării Articolul de ţaţă nu şi-a pus c;
criticii de jos, deoarece analiza scop să epuizeze toate aspecteh
făcută de biroul regional a ară­ acestei importante probleme, c
tat că acestei probleme impor­ s-a rezumat doar la citeva con
tante nu i se acordă^ atenţia cu­ duzii care s-au desprins din a
venită. Multe propuneri juste naliza făcută de biroul comite
făcute in adunările generale nu tului regional de nartid.
sînt trecute în hotărîrile care se îmbunătăţirea stilului de mun
adoptă, secretarii organizaţiilor că trebuie să fie permanent ir
de bază nu informează periodic atenţia comitetelor raionale ş:
adunările generale despre modul orăşeneşti de partid, mai alei
in care acestea au fost rezolvate. că în această problemă orice
De asemenea există puţini in­ conservatorism şi rutină aduce
structori teritoriali care contro- mari prejudicii muncii de partid,
lînd propunerile făcute de mem­ Comitetele raionale şi orăşeneşti
bri de partid şi constat frici că ele de partid trebuie sa dea
depăşesc posibilitatea de rezol­ dovadă de un înalt spirit crea­
vare a organizaţiilor de bază tor în introducerea unui stil de
sau a comitetelor de partid, le muncă care să ajute cuprinderea
înaintează birourilor raionale tuturor domeniilor de activitate
sp're rezolvare. şi realizarea liniei politice a par­
Rezolvarea propunerilor jusle tidului.-