Page 64 - 1958-06
P. 64
Pas. 4 SOCI A L IS ML- TUI Nr. 108?
S3Bgg!g3foagaB!geM^^
Declaraţia Prezidiului, Blroilnl xtiHuneie slim. • jutlLm&le siirJt •xiffimete ştiri
şi Comisiei pentru afaceri eiferne
a ädunärii Popiüre a 1. P.
Silgarla
SOFIA 18 (Agerpres). — La ceri externe îşi exprimă deplina
17 iunie a avut loc şedinţa co solidaritate cu aprecierea făcută
mună a Prezidiului, Biroului şi de Sovietul Suprem al U.RiS.S.
Comisiei pentru afaceri externe şi Adunarea Naţională a Repu Avertisment mtervenţioniştilor Colaborarea culturală COMUNICATUL
a Adunării Populare a R. P. blicii Cehoslovace ţ că înzestra franco-tunisian
rea armatei vesl-germane cu ar imperialişti rom îno-maghiară
Bulgaria. ma atomică şi rachetă consti TUNIS 18 (Agerpres). — La
Ferdinand. Kozovski, preşe tuie o mare ' primejdie pentru SAIRO 18 (Agerpres)'. ®o- Ziarul scrie că primul proiec- BUDAPESTA’ ‘18 Gorespon- î/i special traducerea poeziei Tunis a fost dat publicităţii
cauza păcii in Europa şi in în mentînd ştirile potrivit cărora til tras de pe mare asupra o- dentul Agerpres transmite': In „Jânos Vitez“ de Petofi Sândor marţi seara un comunicat în
dintele Biroului Adunării Popu treaga lume. s-a ordonat forţelor aeriene şi raşului Beirut ar echivala cu o care se anunţă că după retra
lare a făcut o comunicare despre navale americane să iie gata declaraţie de război. Intervenţia ultimul număr al revistei litera-, scoţind în evidenţă măiestria cu gerea trupelor franceze din Tu
Apelul Sovietului Suprem al In declaraţie se spune că pu să intervină în Biban şi s-au dat angjb^rnericană din Liban s-ar re maghiare „Kortars“, Kopeczi care poetul a reuşit să redea' nisia, guvernele tunisian şi
IJJR.S.S. adresat parlamentelor nerea unor asemenea arme în instrucţiuni de a se evacua ce- asemăna cu invazia anglo-fran- Bela publică sub titlul „Poeţii atmosfera, limbajul, caracterul francez urmează să înceapă tra
mina aceloraşi militarişti, care tăţenii americani din această ceză de la Şuez în 1956 — ara- libertăţii“ — în limba romînă, popular al acestei opere poetice. tative asupra regimului provizo
celorlalte ţări în legătură cu nici nu-şi ascund tendinţele re ţară, ziarul egiptean „Al Ah- tă ziarul. DuIfos trebuie să-şi o recenzie asupra volumului de Sînt scoase de asemenea în evi riu al bazei aero-navale Bizerta.
hotărirea Bundestagului R.F.G. vanşarde, constituie un nou pas ram“ avertizează S.U.A.^Împo- reamiraţea^Gă bătălia de la Port traduceri ale lui Eugen Jebe- denţă traducerile poeziilor „Gîn- După cum se ştie, poporul tuni
cu privire la înzestrarea armatei pe calea pregătirii unui al trei triva unei intervenţii armate in Safe! şi consecinţele ei — scrie leanu „Poeţii libertăţii“. Refe- tecul jacobinului ungar“ de Ady sian cere cu insistenţă retrage*
vest-germane cu arma atomică lea război mondial, o nouă sfi Liban._________________________ „Âj Alipam“._________________ rindu-se la poeziile traduse în Endre şi „La Dunăre“ de Joz- rea tuturor trupelor franceze de
şi rachetă şi despre declaraţia dare insolentă la adresa tuturor limba ungară, autorul scrie: sef Attiia. Autorul scrie în în pe întregul teritoriu al Tunisiei,
Adunării Naţionale, a Republi popoarelor iubitoare de pace. Creşterea simţitoare a radioactivităţii .Eugen 'Jebeleanu este un emir cheiere : „Niciodată nu s-au tra inclusiv Bizerta.
cii Cehoslovace în legătură cu Prezidiul Adunării Populare, în partea centrală a Franţei pent cunoscător al literaturii dus atîtea poezii ungare, la un
Biroul Adunării Populare şi Co ungare şi se ocupă de multă asemenea înalt nivel artistic în- —O—
aceasta. PARIS 18 (Agerpres). După că particulele radioactive care vreme de tălmăcirea operelor tr-o limbă străină. Prin lucra
După dezbateri a fost adop misia pentru afaceri externe, se marilor noştri poeţi. El nu nu rea sa Jebeleanu a adus un
arată în declaraţie, atrag încă- mai că traduce multe din poe deosebit de important serviciu
tată declaraţia Prezidiului Adu odată atenţia asupra faptului
nării Populare, Biroului Adu că sub presiunea Statelor Unite
nării Populare şi Comisiei pen
tru afaceri externe a Adunării
Populare în legătură cu înzes
trarea armatei vest-germane cu ale Americii, pe teritoriul unor cum transmite agenţia France s-au depus pe sol în urma unor ziile ungare, 'dar traducerile sînt prieteniei dintre popoarele ro- DECLARAŢIA
vecini din sudul Republicii Presse, la' 17 iunie Academia de ploi prelungite pot determina o mîn şi ungar, spre care duce
arma atomică şi rachetă. Populare Bulgaria se creează de Ştiinţe a Franţei a dat publici- concentraţie a radioactivităţii artistice şi redau fidel origina printre altele şi cunoaşterea mai ministrului de Externe
In declaraţie se subliniază că asemenea baze pentru arme a- taţii o declaraţie în care se spu- dăunătoare sănătăţii oamenilor lul, atît din punctul de vedere bună a culturii. Sperăm că şi
tornice şi rachetă. Considerăm ne că în ultima* vreme în partea al formei, cît şi al conţinutu la noi vor apare operele poeţi al Greciei
în deplină conformitate cu nă In 'această declaraţie se sub
zuinţa unanimă a poporului ATENA 18 (Agerpres). — In
bulgar, care a avut de suferit de datoria noastră să subli centrala a Franţei s-a înregistrat liniază că creşterea radioactivi lui“. tr-o declaraţie făcută presei, mi
lor şi scriitorilor romîni intr-o nistrul grec al Afacerilor Ex
terne, Averoif, a arătat că gu
pierderi grele şi nu a uitat niem că asemenea acţiuni sînt o creştere simţitoare a rădioac- tăţii este provocată de conţi In continuare autorul laudă tălmăcire tot mai fidelă“. vernul grec nu poate accepta în
ansamblu planul britanic pen
groaznicele _calamităţi ale răz in mod vădit în detrimentul po tivităţii. In declaraţie se arată nuarea experienţelor nucleare. Guvernul britanic a hotărîf să amine tru Cipru. El a arătat că anu
boaielor dezlănţuite de milita poarelor balcanice şi creează o mite prevederi ale acestui plan
situaţie serioasă intr-o regiune sînt cu totul inacceptabile pen
rists germani, Prezidiul Adună care poate şi trebuie să fie nu Procesul de la P aris în sce na t d eclarafîa cu privire 3a Cipru tru Grecia.
rii Populare, Biroul Adunării
Populare şi Comisia pentru ?fa- mai o zonă a păcii şi securităţii. Un purtător de cuvint al gu
unui grup de republicani LONDRA 18 (Agerpres). In la Paris duce tratative intense vernului grec s-a plins marţi
seara de faptul că aliaţii atlan
cercurile politice occidentale se cu reprezentanţii Marii Brita tici «ai Greciei nu sprijină cere
PARIS 18 (Agerpres). La 17 straţie de protest Împotriva ă- subliniază că guvernul britanic nii, Greciei şi Turciei urmărind ca rea poporului cipriot de autode
In sprijinul Congrasului pentru dezarmare iunie la Paris a început un pro cordării generalului De Gaulle a hotărît să amîne declaraţia sa problema Ciprului să fie rezol terminare.
ces înscenat unui număr de 22 a împuternicirilor de către par cu privire la Gipru, în urma pre vată de Consiliul N.A.T.O.
şl colaborare iiiersialloiialâ cetăţeni care au luat parte ac lament pentru formarea guver siunilor exercitate de Statele U- Marţi seara un purtător de ponez au înscenat „cazul Matzukawa“
tivă la lupta pentru apărarea nului. şi au arestat 20 de muncitori fero
nite. Se ştiie că Statele Unite cuvînt al Ministerului de Exter viari progresişti. Curtea supremă a
republicii. Majoritatea dintre ei condamnat 17 muncitori la pedeapsa
DELHI 18 (Agerpres)'. După cleare, să distrugă toate stocu au fost învinuiţi de „instigare Pe adresă tribunalului sosesc doresG de mult o „rezolvare“ a ne britanic a declarat că nu a cu moartea sau ia pedepse cu închi
cum anunţă presa indiană, la rile de arme atomice şi să fo la manifestaţii interzise“. Ca fost luată deocamdată nici un soare pe termen lung. De la acea
Haiderabad a avut loc o confe losească energia atomică numai pretext pentru această acuzaţie numeroase scrisori şi petiţii din problemei Siprului prin punerea dată poporul japonez luptă pentru a-
rinţă în sprijinul Congresului în scopuri paşnice. a servit faptul că persoanele fel de hotărîre în vederea unei chitarea victimelor acestei înscenări
pentru dezarmare şi colaborare respective au lipit afişe şi au partea oamenilor muncii care acestuia sub tutela N.A.T.O. In întîlniri între primul ministru judiciare. Ziua de 17 august, cînd se
internaţională, care va avea loo In rezoluţia asupra problemei difuzat manifeste prin care ce britanic si şefii guvernelor turc împlinesc 9 ani de la accidentul de
algeriene adoptată în cadrul reau să fie organizată o demon cer punerea în libertate a acu- prezent, după cum transmite a- şi g__r__e__c. la Matzukawa, este stabilită ca zi
în curînd la Stockholm. conferinţei se condamnă acţiu internaţională de acţiune la sprijinul
La conferinţă a rostit o amplă nile imperialiştilor francezi din zaţilor. La 18 iunie alte cinci i genţia U.P.I., delegaţia Statelor feroviarilor condamnaţi în mod sama
volnic. Procesul intentat feroviarilor
pm erresmoannoe urmeaza saX c__o__m___p__a__rXă I TUT nnii+t^e îînn CSnonnnsil liiuu1l MN.'AA' .TT.fO'i . de urmează să fie rejudecat.
cu acuzaţii similare în faţa tri Ar Agenţia A.D.N. relatează că or
ganele de justiţie din Germania occi
bunalului. ¦ dentală continuă să persecute persoa
cuvîntare cunoscutul militant pe Algeria şi se cere guvernului ? După cum transmite agenţia
Franţei să retragă toate trupele France Presse, după recenta sesiune
franceze din Algeria al cărei
tărim social din India, Radjago- popor luptă pentru libertate şi Deschiderea sesiunii a Comitetului naţional al Asociaţiei S.U.A. să înceteze experienţele cu ar
palacharia. El a cerut guvernu independenţă. Conferinţa a che republicane a foştilor combatanţi şi me nucleare. Porter a declarat că o
lui indian să sprijine Congresul mat poporul indian să acorde Consiliului popular a! Afganistanului asemenea măsură ar constitui primul
de la Stockholm pentru dezar poporului algerian sprijin mo victimelor războiului, a iost dată pu
mare şi colaborare internaţio ral şi material în lupta sa de KABUL 18 (Agerpres) TASS a avut loc solemnitatea deschi- blicităţii o declaraţie prin care Asocia
nală. Anap Singh, membru al an u n ţă: După cum anunţă pos- derii sesiunii Consiliului popii- ţia cheamă pe toţi membrii săi să
parlamentului indian, reprezen iupte pentru apărarea republicii şi a
e l i b e r a r e . ....................... tul de radio Kabul, la 17 iunie [ar al Afganistanului la care a instituţiilor democratice, pentru pace pas pe calea realizării unui acord in
rostit o cuvîntare regele Afga- ternaţional în problema dezarmării.
tant de seama al vieţii publice, 0 demonstraţie provocatoare a revanşarzilor nistanulni Muhammed Zahir în Algeria şi pentru promovarea unei
a salutat încetarea unilaterală VEST-GERMAN1 Şah. politici de micşorare a încordării in ¦A- Agenţia Associated Press anun
de către Uniunea Sovietică a ternaţionale şi de dezarmare. Asocia ţă că tratativele care au avut loc la
experienţelor cu arma atomică ţia republicană a foştilor combatanţi
16 iunie nu au reuşit să ducă la în
şi cu hidrogen, subliniind uria BERLIN 18 (Agerpres). Du trivit declaraţiei provoca ReferinHu-se la politica exter şi victimelor războiului cere dizolva cetarea grevei a 1.700 mecanici de
şă însemnătate a acestei hotă- pă cum transmite agenţia PAP, toare tăcută de vicepreşe nă a guvernului, Muhammed rea „comitetelor de salvare publică“, vase dinS.U.A. In urma grevei, de
rîrf pentru slăbirea încordării pe clădirea senatului din Berli dintele partiduluirefugiaţilor Zahir Şah a arătat că poziţia precum şi îndeplinirea întocmai a obli clarată în dimineaţa zilei dc 15 iunie,
internaţionale. nul occidental au fost arborate din R. F. Germană, Heimes- deplinei neutralităţi pe care o gaţiilor asumate de guvern faţă de peste 40 de vase de pe coasta Atlan
12 drapele, care simbolizează adoptă /Afganistanul se bazează foştii combatanţi şi de victimele răz ticului sînt blocaie în porturi. Meca
Conferinţa a adresat tuturor pretenţiile teritoriale ale guver hoff, aceste drapele vor ramine şi se va baza pe apărarea in boiului. nicii grevişti cer îmbunătăţirea con
ţărilor care posedă arma termo nului de la Bonn asupra R. D. arborate pînă la „alipirea“ te tereselor naţionale ale ţării, pe diţiilor lor materiale.
nucleară un apel chemîndu-le să Germane şi asupra teritoriilor ritoriului R. D. Germane şi a te menţinerea păcii şi securităţii în -A- Agenţia Associated Press anun
ajungă la un acord cu privire întreaga lume. ţă că marţi a fost constituit la Nico Ar Un marepod aflat în construc
la încetarea experienţelor nu- apusene din Polonia. Po ritoriilor apusene din Polonia la sia un Consiliu municipal turc format
Republica Federală Germană.
Relaţiile Afganistanului cu ţă din patru membri. Intr-un comunicat ţie în portul Vancouver (Columbia
tr#t»-L¦**» ®r C<r+Q*h;«i «m*i-O»»-®/ < «Q* r» »-O»»¦«»¦»»#»-»»«¦«¦*>»»t 'O 8 ¦ »4*<1*¦ rile vecine şi cu celelalte state dat publicităţii dc membrii Consiliu britanică) s-a prăbuşit, 40 de munci
lin serviciul gum ei É m esteca t i care îi sînt prietene, a subliniat lui se declară că acest Consiliu mu tori au căzut în apă. Au fost ucişi nele care se pronunţă pentru pace şi
.Muhammed Zahir, se întemeiază nicipal se va ocupa de toate proble 14 dintre ei, trei sînt daţi lipsă, iar întărirea prieteniei între popoare. La
pe principiul prieteniei recipro mele privind populaţia turcă. După 20 au fost răniţi. Acest pod urma să Dortmund, a început procesul ingine
ce. Afganistanul va continua să cum se ştie, turcii din Cipru au a- fie dat în folosinţă anul viitor. rului Watter Hilbig acuzat de partici
nunţat că intenţionează să formeze pare la o „organizaţie anticonstitu
Un număr recent al revistei Chicago” care, după o studiere creşterea desfacerii mărfurilor L sprijine cauza asigurării păcii consilii municipale turceşti în întrea Ar Comitetul Central a! Partidului ţională“. In realitate inginerul Hilbig
ga insulă. Comunist din Japonia a adoptat o re a făcut parte din grupul cultural al
americane „Nation“ publică un îndelungată a acestei proble- unor firme, mizîiid pe prostirea j şi securităţii în Organizaţia Na zoluţie în care cere comuniştilor şi tu organizaţiei din Essen a Asociaţiei
Ar La 17 iunie a avut Ioc ia Tunis turor forţelor democratice din Japonia sovieto-germane. In aceeaşi zi, la
J articol, în care se arată cum o me, a ajuns la trei concluzii: consumatorilor. Dacă sociolo- ? ţiunilor Unite şi în celelalte or prima întrevedere oficială tuniso-ma- să lupte pentru achitarea victimelor Diisseldorf, a început procesul lui
rocană. După această întrevedere, pri înscenării judiciare cunoscute sub nu
! seamă de sociologi şi psihologi „Oamenii mestecă guma pentru guf savant devine salariatul * ganisme create în acest scop. mul ministru marocan, Baiafrej a de mele de „cazul Matzukawa“. După Richard Hofman acuzat de activitate
clarat că convorbirile cu preşedintele cum se ştie, în urma unui accident
din S.U.A. îşi vînd făţiş şi fără liniştirea sufletească, pentru a business-ului publicităţii, cum i Muhammed Zahir Şah a de Burghiba vor contribui la consolida feroviar care s-a produs la 17 august comunistă. In perioada hitlerismului,
nici un fel de jenă serviciile, în se delecta şi pentru a-şi expri- poate el studia în chip obiec- ? clarat în continuare că vizitele rea legăturilor între Maroc şi Tuni 1949 în apropiere de gara Matzukawa
schimbul unei serioase remune- ma buna stare interioară”. In tiv consecinţele calamităţilor ; sale în Uniunea Sovietică, In sia. din prefectura Fukusinia, autorităţile Hofman a fost internat înlr-un lagăr
| rări, societăţilor care lac recla- continuare Weiss a „organi- sociale?” Sociologii ştiu — a- ? dia şi alte ţări, precum şi vi de ocupaţie americane şi guvernul ja
^ mă gumei de mestecat, whisky- zat” o anchetă sociologică în daugă autorul articolului din ţ Ar Charles Porter, membru democrat de concentrare pentru că a participat
zita şefilor mai multor state al Camerei reprezentanţilor a cerut ca
l ului şi ţigaretelor. Ei activează regiunea minieră din partea ră- „Nation” — că întreprinzătorii * Congresul să înceapă imediat dezba la lupta antifascistă.
j străine in Afganistan au contri teri asupra proiectului de lege depus
f fie în calitate de consilieri ai săriteană a Pennsylvaniei un- consideră publicul „o masă in- buit in mod esenţial la întărirea de el prin care se cere guvernului
relaţiilor de prietenie dintre Af
diferitelor agenţii de publicita- de guma de mestecat a firmei cultă de oameni în care tre- ganistan şi aceste ţări.
i te, fie pentru propriile lor „în- Reegley nu prea se bucură de buie trezite anumite dorinţe In încheierea cuvîntării sale
regele s-a ocupat de problemele
* treprinderi psihologice“, care popularitate. Drept rezultat a pentru a-i sili să se despartă politicii interne a guvernului.
l lucrează exclusiv în slujba „bu- ieşit la iveală faptul că în a- de banii lor”. Există dovezi — ia m»kma n w!!awmbba e gamb ei b r o ¦n
i siness-ului reclamei“. ceasta regiune nivelul de trai continuă Goodman că — „ne- ¦ii o n a b Bu os aa BatanaBaraesisaia]
* Autorul articolului, care sem- este scăzut. gustorii de psihologie” au in-
] nează cu pseudonimul Raiph Relatînd toate acestea, Good- tenţia să extindă operaţiile lor
* Goodman, e recomandat de re- man, scrie ironic: „In trecut pentru a manevra opinia pu- închizi fia am ericană în aefiune VINERI 20 IUNIE 1958
i dacţia revistei drept „colabora- sociologii atrăgeau atenţia a- blică în principalele probleme
i torul unei cunoscute societăţi supra clipelor de comportare politice şi economice. Goocl- 6 nouă acţiune de intimidare întreprinsă SPECTAGOLE CI NEMATOGRAFIGE
aşa-zisul comitet pentru cercetarea
j americane de publicitate”, care iraţională a oamenilor vrînd man mai relatează că alţi „ne- DEVÂ: Bijuterii de familie: PE BRAD: Strada M are; SEBEŞ:
ţ se bucură de notorietate in a- să stabilească cauzele lor so- gustori de psihologie” conving TROŞANI : Ofiţer pentru o zi ; Biju Luna de miere: 1LIA: Două
* cest domeniu. Goodman arată ciale şi să propună modificările cercurile politice reacţionare să
| că societăţile care lac reclamă care ar fi dat naştere unei ati- rezolve problema prostirii opi- \ activităţilor antiamericans terii 5e familie ; HAŢEG : Simfonia lozuri; SIMERIA : Godzila ; ZLATNA :
Leningradului ; ALBĂ IULIA : Surprize Soldaţii; BARU A4ARE; Pasărea
i diferitelor mărfuri mizează, cu tudini mai raţionale. niei publice” prin acele meto- f pe stradă ; ORĂŞTIE : Luptătorul şi furtunii: LONEA: O vară neobişnu
clovnul ; HUNEDOARA ; cinema „Ma- ită ; TE1UŞ : Unde nu zboară vul
J ajutorul „oamenilor de ştiinţă”, In momentul de faţă însă se de ştiinţifice cu ajutorul cărora j xim Gorki“ : Vînătaarea tragică > tu rii; APOLDU DE SU S: Intr-un
ceas bun.
i pe astfel de „sentimente, urna- studiază !raţionalitatea şi alte business-manii rezolvă acum * NEW YORK 18 (Agerpres). al Camerei reprezentanţilor.
r ne, cum e dragostea, teama, aspecte ale comportării oame- problema desfacerii mărîuriior • Opinia publică americană este Ziarul „New York Times“ a
! ambiţia şi dorinţa de a fi re- niior, în vederea strîngerii da- ,or„ • indignată dc noua acţiune de in publicat marţi o declaraţie a
* marcat”. Goodman mai declară telor care ar putea fi folosite ' , .. . \ timidare pusă la cale de aşa- comitetului pentru apărarea li SELEGŢIUN! DIN PRO GRAMUL DE RADIO :
zisul comitet pentru cercetarea bertăţilor cetăţeneşti în care se
*: ca îinn momentul raiep ffaatţăa, „tic- dt e către nemguastotorrUiorp-entrNuimpreonsi)- politicedrerePal cţ,™iornbalrned’dinceS™.Un.A‘e \ activităţilor antiamericane. Au spune printre altele : Comitetul PROGRAMUL’ I : 6,15 Muzică u- poarelor; 16,50 Curs de limba rusăj
ţ dierile în problema „infiltrării Camerei reprezentanţilor 'pentru şo ară; 6,45 Gqpiii cîn tă: 8,00 Mate 17.00 Prin sălile de concert ale Capi
* losirea ştiinţelor sociale în teh- a l“.ncl “ nd comuniste în cinematograf, tea cercetarea activităţii antiameri riale din presă: 9,30 Iubiţi cartea: talei j 17,30 Cutezătorii: 18,05 Muzică
* nica reclamei a căpatat un ca- Inclusiv domnul Reegley nu va slni f ta ' tru, radio şi televiziune”, care cane a exercitat o inchiziţie mo 10.00 Muzică din operetei 11,03 Mu uşoară de Ion Vasilescu: 18,55 Sfatul
* racter mai organizat ca ori- crede că guma de mestecai e v0'i>a d e .vr“ ?’e peniru vor începe miercuri şi vor dura dernă asupra convingerilor po zică populară românească j 12,00 Con medicului: „Igiena ochilor“ : 19,00
] ^ T* T 'IÎ C S ^ hTÎSLST-j două-trei zile, sînt considerate litice a mii de artişti americani. cert de muzică din opere j 13,30 Gîn- Din viaţa muzicală a oraşelor şi re
cinci". iuŢn'ceolen tîdninu a rme et¦Godo-eol-dem-îaon- lor ain Pennsylvania . , ... r , . , ca o încălcare flagrantă a liber Comitetul este vinovat de o cam lece sportive | 14,00 Vorbeşte Mos giunilor patriei: 19,45 Solişti şi for
descrie Relerindu-se la semnificaţia mobilizarea tuturor „negusto- tăţilor democratice. Se sublinia panie de calomnii şi alcătuire cova : 16,15 Meridiane: 16,30 Melodii maţii de amatori: 20,10 Creaţia mu
ză că ultimele audieri publice de liste negre, ceea ce a a’dus popularei 17,25 Muzica ’din operele zicală a popoarelor; 21,15 Teatru la
ţ losite de agenţia de publicitate sociala a participării oamenilor n lo r. de Pslt>ologie ,-ar putea de acest fel au avut loc în 1955. un prejudiciu ireparabil ţării româneşti: 18,05 Actualitatea în ţările microfon: „Fiul meu“ de Gergely San-
„Weiss and Geller” din Chica- *1 rrn « q m ih n a n o lo rio noastre în ochii lumii şi a lipsit socialistej • 19,05 Gronioa economică; d o r: 23,15 Melodii populare româ
Un purtător de cuvînt al co America de cîteva dintre talen 19.1 S Doine şi jocuri populare ‘româ neşti.
fţ g" or XalY csarreit nprrpeîşpedainim'ipe", wWeidsss"s,de ş t i l n¦f * 'l . business-ui ^p u l,li- cmoennvi i"Sai.e mpuencmiiilioaamneerliecandei osaa- mitetului pentru cercetarea acti tele ei creatoare. Acum, comite
vităţilor antiamericane a decla tul acuză din nou un grup de neşti : 20,30 Jurnalul satelor î 21,30 BULETINE DE ŞTIRI:
• tace reclamă gumei de meste- c| a .t<> 00 an s . considere impozitele uriaşe şi rat, că vor fi audiate aproximativ 5,00; 6,00: 7,00; 11.00: 13,00: 15.00;
Părinţi şi copii 'j 21-,45 (sântă Mara
• cat a firmeiReegley, Weiss a ” ^ n^scntiment de ironie a- cursa înarmărilor drept o „fe-
ţ hotărît de curînd să-i ajute lui 1Tja^d va c P1 11 . lJn 1. ricire", iar politica „războiului
•l| RD_ eoeogrrl,iecy, os„ă, esi,taaib,ai...liaeoacsdcuă„ „peni,ru cpmsidhovloegd,e/ţ•i dlllclurem csnorceiolcoeg&ii maşjii rece„” ’ pprroommvoovvaattaă ddVee .dd, oomnul,
* ce mestecă oamenii gumă". In mujtj cunosc zeci de calamităţi u, es rep 0 ” lne acere pen-
i acest scop, el s-a înţeles cu sociale şi economice, îşi oferă *ru omenire. 30 de persoane. Preşedintele co actori, scriitori, directori şi mu Iărîoliî 23,15 Concert de 'noapte. 17,00: 19,00: 20,00: 22.00; 23,52 (pro
‘ „Institutul de Psihanaliză din serviciile pentru a contribui la E. R. mitetului este în momentul de zicieni, cu care pregăteşte acum PROGRAMUL II : 15,00 Cântă 'Co gramul . I)', 14,00: 16,00: 18,00: 21.00:
t HO-* 8 3 Î ' 1»'*«* faţă Morgal Moulder, membru un spectacol public ruşinos. rul Radio: 15,30 Din muzică po 23.00 (programul II).
R edacţia" şi adminisiraţia ziarului str. 6 A ie nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Genei ale P L ! R. cu. 236320 din 6 noiembrie 1919. - Tiparul: Intrepi ferea Poligrafică „1 Mai" - M-VA.