Page 65 - 1958-06

H unedoam -D ^a

PRUU:l AR! 01N TUATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI ¦

Sporirea producţiei de cărbune -: c / r /77 /n p a g . iv
sarcină de seamă a organelor $1J Deschiderea celui de-al Xl-lea «
¦
$ Congres al Partidului Comunist din «
$ Cehoslovacia.

organizaţiilor U.TJ. din Valea Jiuluiţ -fa Situaţia din Liban¦
<> *
* -A- Experienţele cu arma nucleară ¦

o afectează substratul material al ere- ¦ /

¦ dităţli. Comunicarea prof. Alexei Le- ¦ Gongresul al preună cu con­

¦ bedinski. * II-lea al U.T.M. Ing. SERGIU IVANOV ducerile adminis­

¦ Ar Guvernul japonez salută înceta- » a pus în ţa ­ membru al Biroului Comitetului trative au trecut

$ rea de către U.R.S.S. a experienţelor « ţa organizaţiilor regional U.T.M., şeful comisiei la omogenizarea

¦ cu arma nucleară. U.T.M. din în­ Tineret Muncitoresc componenţei bri-

Anul X Nr. 1090 Vineri 20 iunie 1958 4 pagini 20 bani treprinderile in- -— găzilor.

dustriale, din transporturi şi din De asemenea, înţelegînd în

construcţii, sarcina mobilizării mod just sarcinile trasate de or­

FOLOSIND în tr eţin er ea c u l t u r il o r FACTORI POŞTALI tineretului la înfăptuirea preve­ ganizaţia de tineret, au creat
FRUNTAŞI derilor celui de-al doilea plan noi torme tinereşti de muncă în
gazul metan ASIGURĂ RECOLTE BOGATE cincinal, la creşterea producţiei, locurile cheie ale producţiei. A
IOAN GROS productivităţii muncii şi reduce­ tost creat de pildă sectorul IV
Mergînd pe linia utilizării Colectiviştii destul de bune, chiar şi pe tere­ Oficiul P.T.T.R. Haţeg rii preţului de cost al produoţiei, de tineret la mina Lupeni, iar
combustibilului mai ieftin, la nurile care au stat mai mult timp la îmbunătăţirea calităţii pro­ mina Lonea II, a devenit mina
Combinatul siderurgic Hunedoa­ Membrii gospodăriei agricole feotuat încă din săptămina tre­ PETRU HOBIANU ducţiei in vederea ridicării bu­ tineretului, şi în momentul de
ra, mai precis la termocentrală, colective „Dr. Petru Groza" din cută. sub apă. Oficiul P.T.T.R. Haţeg năstării oamenilor muncii din ţaţă, aici se obţin rezultate de
odată cu instalarea primelor comuna Băcia, raionul Hune­ Convinşi că executarea lucră­ patria noastră.. seamă concretizate prin depăşiri
arzătoare, s-a început înlocui­ doara, au muncit cu multă tra­ Colectiviştii Gheorghe Gher- de plan în proporţie de 104—
rea păcurii cu gaz metan. gere de inimă pentru termina­ ghel, Paraschiva Sos, Hortenzia rilor de întreţinere la timp şi Tineretul patriei noastre a 110 la sută.
rea la timp a lucrărilor de în­ Hălălaie şi Ioan Danciu, au par­ in bune condiţiuni, asigură re­ răspuns cu dragoste şi mîndrie
In prezent, Ia termocentrală, treţinere a culturilor. Mobilizîn- ticipat zi de zi la prăşitul cul­ colte bogate, ţăranii muncitori măreţelor sarcini ce-i stau în întrecerea socialista
gazul metan este folosit la cup­ du-se cu toţii, ei au reuşit să turilor. au mobilizat toate forţele pen­ faţă. în centrul atenţiei
toarele Sulzer (care funcţionea­ termine praşila I-a la porumb tru prăşitul culturilor. Aşa se comitetelor U.T.M.
ză exclusiv cu acest combusti­ şi oartofi, de mai bine de două Exemplul colectiviştilor a fost face că pe 575 ha. semănate cu In întreprinderile şi uzinele
bil) şi Fsslingen. (care utilizea­ săptămîni. Acum, lucrează din porumb, praşila I-a s-a terminat din regiunea noastră, alături de Gomitetele U.T.M. de la ex­
ză păcură, gaz de furnal şi gaz zori şi pînă-n noapte pentru luat şi de restul ţăranilor mun­ la vreme. La fel şi praşila I-a muncitorii virstnici, şi tineretul ploatările miniere din Valea Jiu­
metan). In prima chenzină a terminarea praşilei a Il-a la po­ la cartofi pe 155 ha. s-a terminat desfăşoară o vie activitate pen­ lui au intensificat în ultima pe­
lunii curente, prin folosirea ga­ rumb. La cartofi aceasta s-a e- citori din comună. Pînă acum, cu multe zile în urmă. tru traducerea în viaţă a hotă- rioadă munca politică în rîndul
zului metan, s-au făcut econo­ rîrilor partidului şi guvernului. tinerilor mineri în vederea an­
mii de 470 tone păcură Ia cup­ ei au efectuat praşila ILa la Că oamenii sînt dornici să trenării lor în întrecerea soda-,
torul Sulzer şi 449 tone păcură smulgă pămîntului rod bogat, o însemnate sînt realizările în listă, reuşindu-se astfel ca pe
Ia cuptorul Esslingen. Econo­ porumb şi cartofi pe o însem­ producţie ale tinerilor care au întreg raionul, lună de lună,
miile realizate în urma acestui dovedeşte şi faptul că pînă în dobîndit succese deosebit de numărul celor cuprinşi în între­
fapt depăşesc suma de 100.000 nată suprafaţă de teren. prezent, 351 ha. porumb şi 80 cere să crească.
ha. cartofi au fost deja prăşite mari în procesul de producţie.
Iei. Strădanie şi rezultate şi a doua oară. Dar nu numai Nume de brigăzi de tineret ca Pozitiv, şi în acelaşi timp
prăşitului i s-a acordat atenţia cele conduse de Francisc Bar- nou în organizarea întrecerii so­
Pentru extinderea folosirii ga­ Ţăranii muncitori din comu­ orice oră bună de lucru, pentru cuvenită. Paralel cu această lu­ tha, Vasile Negrescu, Aurel Gris-
zului metan, muncitorii între­ na Brănişca, raionul Ilia, au a- a ajunge la zi cu lucrările agri­ crare, s-a recoltat trifoiul şi lu­ tea, Ştefan Mihai, Gheorghe cialiste, este iniţiativa Comitetu­
prinderii de construcţii siderur­ vut de luptat cu greutăţi mari, cole. Strădania întovărăşiţilor şi cerna de pe întreaga suprafaţă, lui U.T.M. de la mina Lupeni
gice, au terminat lucrările de cauzate de condiţiile de climă ţăranilor individuali din Brăniş­ iar finul de pe 75 la sută din Neagu şi Alexandru Furo. sînt care în cursul acestui semestru
instalaţii Ia încă un cazan, lu- nefavorabile. Cu toate acestea, ca, nu a rămas fără rezultate, suprafeţele de fineţe naturale. astăzi cunoscute pe întregul cu­ a organizat întrecerea pe pro­
crînd în prezent la montarea îndrumaţi de organizaţiile de întreaga suprafaţă planificată a prins al patriei noastre. fesii pentru „cea mai bună bri­
instalaţiilor la celelalte cazane. bază şi sfatul popular comunal, se insămînţa cu porumb şi car-
ei s-au străduit să folosească toii, s-a semănat în condiţiuni In afară de aceştia, în Valea gadă de tineret în cărbune" şi
Jiului, toţi tinerii, mobilizaţi de pentru „cea mai bună brigadă
Şi în comuna Dobra, lucră­ organizaţiile de bază U.T.M., de tineret la lucrările de înain­
tare“, la care au răspuns toate
P rim to p ito m l N o jo g a n rile de întreţinere a culturilor sub îndrumarea organizaţiilor brigăzile de tineret de la mina
de prăsitoare sint destul de Lupeni care lucrează în subte­
înaintate. Praşila I-a s-a termi­ de partid, muncesc zi de zi pen­ ran.

— Scoală bărbate că-i vremea, cu Gotău, şi cu Buştea, şi cu Diga- sclipiri de oţel. M-a intîmpinăi cu nat pe întreaga suprafaţă cul­ tru a da viaţă prevederilor ce­ întrecerea a fost organizată
Pină-i mânca, pînă ajungi ia gară lui de-al doilea plan ^incinal, pe baza unui regulament con­
numa' bine se face tirziu. iov. Acum, privind clocotul oţelului o slringcre de nună caldă, puternică, tivată cu porumb şi cartofi, iar hotărîţi să dea patriei cărbune
cret. Gu prilejul analizei făcute
Omul se-hiinse cit era delung, în cuptor, se întreba dacă va putea cu zimbeiul pe faţă. Discuţia, ine- în prezent, praşila Il-a se face mai mult, mai bun şi mai ieftin. recent, a reieşit că în cinstea zi­
de-i, trozniră toate oasele, apoi sări lei de 1 Mai, brigada lui Ale­
sprinten din pat. Spre răsărit, o gea- face ceea ce îşi propusese. vitabil, a atins problema economi- într-un ritm susţinut. Ţăranii O şedinţă de analiză
nă roşie acoperea dealul împădurit,
vestind ivirea soarelui. Se spălă în Rezerve erau. Se puteau face ecc- !!or. muncitori întovărăşiţi din Dobra Biroul Comitetului regional
grabă la fîntînă. Apa rece îi alungă
somnul. Pe masă îl aştepta o bucată nomii şi la încărcătura metalică, şi — Ca să realizezi economii — şi satul Stretea s-au dovedit a fi U.T.M. s-a deplasat recent la

la materialele directe, şila celeau- începu Nojogan, după ce mai armunaciă harnici. Pînă acum ei au Petroşani pentru a analiza şi
aparaefteafeţăîcnt-udaet praşila Il-a pe o supra­ ajuta în mod concret munca or­
xiliare, şi la energie şicumbusiibii. 0 privire pe peretele cu 65 ha. de porumb şi 25
Şi totuşi: 40,51 lei nu era puţin. Se registratoare — trebuie să urmărim

întreba dacă ceilalţi vorprimiche- respectarea procesului tehnologich.a.înc­artofi.

de slănină groasă de-o palmă, pîi- marea lui. cepînd cu dozarea şi sfîrşind cu e- ganizaţiilor de U.T.M. de aici xandru Furo a obţinut cele mai
în direcţia mobilizării tineretu­ bune rezultate la lucrările de ex­
nea, ceapa, laptele: alături, servieta Băieţii au văzut frămîntarca şefu- vacuarea cuptorului, pe faze de ope- Obiective importante lui la creşterea producţiei, a tracţie a cărbunelui, iar cea n
productivităţii muncii şi la re­ lui Nicolae Guţă, cele mai fru­
nimflaiă iot cu de-ale mîncării. tui, au bănuit cam despre ce e vor- raţiuni, la fiecare se pot faCe eco- ÎN ÎN T R E C E R E ducerea preţului de cost al căr­ moase realizări ia lucrările de

— Ce-ai mă Sandule, parcă nu ba şi l-au lăsat în pace. Doar Sloi- nomii. La dozare spre exemplu, se

eşti în apele tale. Mocneşti tu ceva ca, pe la două, prinse a-l iscodi: pot evita adausurile de fontă şi ca

şi nu vrei să-mi spui — începu fe­ — Ei, ce facem, lansăm chema­ atare pierderile de oţel. Economii

meia. rea ? deci. In prezent, la fiecare şarjă !6- ! Colectivul unităţii de indus­ Pentru realizarea obiectivelor bunelui. Scopul acestei şedinţe înaintare.
Omul zîmhi şiret, şi-i zise : Nojogan se uită mirat la el şi cu losim 3—7 tone fontă veche în lo­ trializare a lemnului „11 Iunie“ de mai sus colectivul, a propus a fost şi acela de a analiza con­ Mai slab munceso comitetele
— Las’ că ţi-oi spune deseară. cul celei lichide care e mai scumpă. 1 din Orăştie, a chemat la între­ unele m ăsuri1tehnico-organiza- tribuţia formelor tinereşti de
cere socialistă în cinstea zilei torice ' menite -să ducă la reali­ muncă folosite în direcţia înde­ U.T.M. ale minei Petrila şi Uri-
* In ziua aceea Alexandru Nojogan M 1S K — La ce materiale, realizaţi cele j de 23 August pe toţi muncito­ zarea angajamentelor. Gele mai plinirii acestor sarcini. Din ana­ cani în această direcţie. Ele au
mai mari economii? rii, tehnicienii, inginerii şi func­ importante măsuri tehnico-orga- liza tăcută s-a desprins că bi­ lăsat organizarea întrecerii nu­
ţ a mînuit butoanele de inversarea fo- vocea aspră îl repezi: ţionarii din unităţile Departa­ nizatorice sînt mecanizarea sor­ roul Comitetului raional U.T.M. mai pe seama comitetelor sin­
— Ce-i mă, ţi-i frică/ şi-şi văzu — La magneziiă şi fero-mangan. mentului Industriei Lemnului. tării frizelor prin introducerea Petroşani, sub conducerea şi în­ dicale din întreprindere, mullu-
i cului mai atent ca niciodată. Cupto­ Folosim magnezila doar pentru as­ în procesul de producţie a ma­ drumarea biroului comitetului mindu-se doar să înregistreze
rul mergea ceas. S-a lot gîndit la de treabă. tuparea orificiului de scurgere a o- Printre cele mai importante şinii semiautomate de sortare a raional de partid, a acordat o rezultatele.
cuvinte, le-a măsurat, le-a potrivit de ţelului. Fero-manganul îl dăm nu­ obiective propuse în chemare se frizelor, pînă la data de 1 iu­ atenţie deosebită consolidării
mai multe ori, le-a spus în fel şi La consfătuire, acolo sus la colţul numără realizarea planului de lie a.c., care va aduce economii formelor tinereşti de muncă e- Consfătuirile
chip; voia ca după şut să nu se roşu al oţelăriei, în sala plină ochi, mai în oală, la evacuarea şarjei. producţie globală în cinstea zi­ în valoare de 4.000 lei lunar, xistente şi creării altora noi. de producţie — mijloc
Nojogan şi-a rostit cuvintele cu oare­ Totodată îl mai înlocuim în perioada lei de 23 August pînă la 13 au­ punerea în funcţiune a unui g a­ de analiză şi generalizare
încurce. de dezoxfdare cu fontă silicioasă, gust 1958, să dea peste plan 500 ter veneţian, confecţionarea ţi­ Ga urmare a măsurilor luate a experienţei înaintate
Discutase citeva zile în şir cu bă- care tremur în glas. Oamenii l-au primilă de la furnale. Realizăm eco­ m.c. cherestea de fag, 1.000 bu­ nui număr de 6 vagoneţi cu rul­ de către biroul comitetului ra­
4 ieţii, cu toţi patru: şi cu Stoica, şi ascultat atenţi, i-au răspuns pe loc, nomii şi Ia dolomiiă. O înlocuim pe căţi traverse normale, 25.000 menţi pentru transportul cheres­ ional U.T.M., comitetele U.T.M A intrat în tradiţia brigăzilor
s-au angajat la rlndul lor, şi aşa a cea calcinată cu dolomiiă brută. bucăţi ulucă din deşeuri fag, telei în depozit, debitarea inte­ de la mina Vulcan, Lupeni ş de tineret care lucrează în sub­
*¦ 9-9~0-<T—p-OOC O0~O +«v-CO *O pornit întrecerea pentru reducerea grală a buştenilor intraţi pentru Lonea, au procedat la reorga teran ca înainte sau după ter-
— Şi în ce - priveşte combustibi­ 50 m.c. calupuri din deşeuri evjtarea sufocării lor, utiliza­ nizarea brigăzilor de tineret ca
Brigăzi fruntaşe • preţului de cost al ionei de oţel. lul? rea la maximum a capacităţii re muncesc în subteran şi îm (Continuare în pag. 3-a)
Ar fag, 5.000 bucăţi araci legume, maşinilor şi utilajelor, reducerea
• Seara, acasă la Leşnic, Nojogan — Da, şi aici. Cu aproximaţie, eco­ accidentelor de- muncă.
nomisim 600 kg. păcură pe şarjă. 30.000 bucăţi cozi de mătură, să
Luptînd pentru îndeplinirea sarcini- î
— Altceva ? ridice productivitatea muncii cu
lor de plan şi a angajamentelor luate f i-a spus nevesiii ceea ce nu-i spu­ — Ar fi multe de spus. Aşa bună­
oară, zilele trecute, in loc de 8 ore 5 la sută ţaţă de plan etc.
in întrecere, multe brigăzi de la mina ţ sese dimineaţa. cit durează normal reparaţia p ’.ani-

Aninoasa reuşesc să lichideze cu ră- T De alunei au trecut cîtena săptă- ficată, am realizai-o în 3 ore. Re-

minerea în urmă din luna care a tre­ mîni bune. S-a încheiat între timp

cut sau din prima decadă a acestei şi luna mai şi Nojogan cu băieţii

luni. Printre acestea se numără şi bri­ l-au începui pe iunie. Realizările din

gada comunistului Petru Dunca, unul luna trecută au arătat că ceea ce ducînd timpul de reparaţie, produ- ţ

din veteranii minei care în luna n^iî şi-au propus să facă se poate face, cînd deci mai mult oţel, am realizat J

şi primele zile ale acestei luni a avut dacă nu chiar mai mult. In iunie, indirect şi economii. O situaţie ce de gîndit existau şi instrumente muzicale din
care a rămas doar o tobă spartă.
de înfruntat dese greutăţi în adine. după 10 zile, calculată operativ, eco­
nomia se ridică Ia 55 lei pe tona Am mai aflat alte lucruri care m-au
In cele din urmă, prin experienţa-i de oţel, numai prin reducerea con­ L-am lăsat pe prim topitorul No­ pus serios pe gînduri şi care constituie
sumurilor de încărcătura metalică, jogan la cuptor, am coborît trep­ principala cauză a situaţiei condamna­
îndelungată şi munca stăruitoare a or­ dolomiiă şi lingoiiere. tele de fier urmărit de uruitul maca­ bile de pe şantierul tineretului de la
ralelor de şarjare şi zimbeiul larg biuming. Nu există nici o scuză pe
tacilor, a reuşit ca să lichideze cu mi­ 'k al oţelarului, convins că munca a- Cu gîndul de a scrie ceva din viaţa făcut să gîndesc că voi găsi în viaţa biuming, cu ajutorul căruia am dez­ care conducerea Trustului 4 construc­
cestuia, a iniţiatorului întrecerii pen­ culturală a brigadierilor de pe şantie- de zi cu zi a brigadierilor preocupări legat tainele activităţii culturale a bri­ ţii din Hunedoara şi comitetul de în­
nusul de cărbune, iar azi să lucreze Zilele trecute am dat iar pe la tru reducerea preţului de cost al io- rul Biuming, mă îndreptai în aceste interesante ce contribuie la luminarea gadierilor de pe acest şantier. treprindere al acestuia (preşedinte tov.
cuptorul lui Nojogan. L-am găsit la zile spre tabăra brigadierilor din Hu­ minţii. Fara Matei) ar putea s-o aducă în
cu un plus de 23 tone cărbune. Ase­ nedoara. Dezlegarea tainei n-a fost g re a : apărarea lor faţă de dezinteresul dove­
Bucuros că am găsit introducerea dimpotrivă, a fost extrem de uşoară dit pînă acolo în ceea ce priveşte via­
menea lui sînt şi minerii din brigăzile Drumul de Ia intrarea în tabără şi pentru subiectul meu, o luai spre se­ pentru că brigadierii de la biuming, ţa culturală a brigadierilor. In ace­
diul organizaţiei U.T.M. Pe secretarul eaşi măsură se fac vinovaţi şi comite­
conduse de Alexandru Cszergezan, Re- pînă la sediul organizaţiei U.T.M. nu organizaţiei de bază U.T.M., tov. A- în afară de faptul că mai împrumută
lcxandru Pîrvoi, nu l-am găsit. Era
mus Moisiu şi alţii, care .au lichidat pupitrul de comandă, acelaşi: înalt, net de oţet, a celorlalţi oţelari de mi-a pricinuit prea multe bucurii; hîr- plecat prin oraş — după cum mă cînd şi cînd cîte o carie din bibliotecă,
lămuri o tovarăşă, puţin surprinsă de
cu rămînerea în u rm ă,. şi lucrează în cu faţa suptă, cu ochii care cînd la Hunedoara, va da roadele aşlep- toapeie umplute „ochi" cu praf, mă nu mai desfăşoară nici o activitate
culturală.
prezent cu sarcinile zilnice depăşite scapă de sub viziera de cobalt au iaie. . ... A. JURCA învăiuiră în nori albicioşi ce se aşe­

cu 17—30 tone. LUCIA LICIU *-O

»O • ¦*»~r *-*-<>-«-0-4 t

zară rinduri, rînduri pe haine. vizita mea. Tovarăşa Slătineanu mi-a arătat şi lui U.T.M. al Trustului 4 construcţii
Cîfeva lozinci — prăfuite şi ele — — Ştiam că aveţi un club pe aici. „registrul" cititorilor. N-atn fost în mă­ (secretar tov. Hatfaludi), cît şi secre­
sură să mă descurc prin el. O ase­ tarul organizaţiei de bază al briga­
atîrnate pe stîlpii de înaltă tensiune Cine o fi oare responsabilul clubului menea evidenţă de cititori nu mi s-a dierilor, tov. Pîrvoi Alexandru, care
sau pe ziduri, îmi dădură curaj. Suna — întrebai cu nădejdea că nu mă voi dat să mai întîlnesc pînă acum. au. admis ca situaţia să ajungă acolo
frumos textul lor şi era legat de tema reîntoarce din Hunedoara chiar cu mi­ unde se găseşte în prezent.
na goală.

pentru care venisem: „Socialismul în­ — Responsabila clubului sînt chiar — Ţi-a arătat cineva cum se duce ?
cepe acolo unde milioane de oameni eu — auzii răspunsul salvator, în munca ia club şi la bibliotecă, tova­
Oare cu ce-o fi vinovată tovarăşa

îşi însuşesc cultura", „Fiecare utemist timp ce tovarăşa dinainte-mi îşi ple­ răşă Slătineanu ? Spuneai adineaori Slătineanu Alexandra de inactivitatea
esie obligat să fie exemplu în muncă ca privirile în pămînt. că îndeplineşti funcţia de responsabilă clubului ?
şi învăţătură", etc. Toate acestea m-au a clubului de la începutul acestui an.
La insistenţa mea, tovarăşa Ale­ Părerea noastră este aceea că, din­
xandra Slătineanu, responsabila clu­ — Nu mi-a arătat nimeni pînă a- tre toţi, ea poartă cea mai mică vină
pentru că pînă în prezent ea nu cu­

Regiunea noastră dispune bului, m-a condus la club. Multe n-atn cum... noaşte sarcinile ce-i revin în calitate
putut vedea, deoarece uşa era încuiată. Din discuţiile cu cei doi, am aflat
de multe şi neasemuite, fru­ M-am folosit de anumite mijloace pen- de responsabilă a clubului întrucît cei
museţi ale naturii. Mureşul, iru a înregistra că în interiorul clu­ multe lucruri, pe care m-am hotârît
bului se spoise de cîteva zile; şi o- să nu le păstrez în carneţelul meu. competenţi nu s-au încumetat s-o in­
care străbate re­ dată cu aceasta, dulapul bibliotecii şi
giunea dinlr-un masa de ping-pong luaseră şi ele as­ Aşa am aflat, de pildă, că tabăra struiască, dovedind dezinteresare com­
pectul pereţilor. Doream să văd regis­ avea. înainte o staţie de amplificare
capăt la altul, îtu­ trul bibliotecii şi fişele cititorilor. din care, un oarecare Cristei Alexan­ plectă. ’i
rn podobeşte valea dru a împrăştiat principalele piese, o-
Aşa l-am cunoscut şi pe tov. Roca, dată cu diuzoarele staţiei, că clubul Tovarăşii din conducerea Trustului
ce-i. poartă nume­ administratorul grupului social de la mai are ceva costume naţionale pe ca­ 4 construcţii Hunedoara, ar trebui să
le, cu privelişti incintătoare. re nu le foloseşte nimeni şi că, odată. cunoască faptul că munca culturală
trebuie să meargă mînă în mînă cu
ÎN CLIŞEU : Traversarea realizarea planului şi ca atare să ia
măsurile de cuviinţă.
Mureşului cu brodul.

... GH. LUPAN