Page 66 - 1958-06

Pag) 2 DRUMOß SOGIAUS MULU) Nr. 1090

de croitorie

Cu trei luni în urmă la Si-
meria a luat fiinţă din iniţia­
tiva comitetului de temei un curs

de croitorie. El şi-a început acti­
vitatea cu 32 de cursante, care
în acest timp au reuşit să-şi în­
suşească noţiunile de bază ale

croitului. 'De curînd, aceste

cursante au început să lucreze

pe cont propriu. Aveau însă ne­

voie de o maşină. Pentru aceas­

ta, comitetul de temei a organi­

zat o reuniune tovărăşească, t'gf Chimista fabricii
cu fondurile realizate a cumpă­
rat maşina de cusut necesară.

Probele practice se ţin acum

de trei ori pe săptămînă şi în — La Filatura din Lupeni, filă. M-am oprit la una pe care
două serii, sub îndrumarea croi­ majoritatea muncitorilor sînt era scris mai mult. Am copiat
¦ Cu cîteva zile în urmă mai multe localităţi din regiunea
toresei Maria Grişan. Printre femei. textual: „Tovarăşa Maria Io-
noastră au tost gazdele unor prieteni dragi de peste hotare: cele care şi-au însuşit mai bine nescu, chimistă, şefa serviciului
lecţiile teoretice şi practice se Aşa îmi spunea un coleg de tehnic lucrează aici din anul
Ansamblul emerit de stat de cîntece şi dansuri populare din numără Doina Percic, Maria Ji- branşă, cînd i-am mărturisit că 1944, dînd dovadă în acest timp
boteanu, Elisabeta Crişan şi al­ aş dori să scriu ceva despre că posedă bogate cunoştinţe teo­
R.S.S. Lituaniană. i tele. munca unor tovarăşe. Deci, la retice şi practice. Ca şefă de la­
gară şi direcţia Lupeni. borator a adus o importantă
IN CLIŞEU : două din tinerele dansatoare, care au cucerit combinat contribuţie la bunul mers al
La Comitetul de întreprinde­ producţiei, contribuind totodată
publicul spectator prin interpretarea artistică a dansurilor: In cele 16 cercuri de citit sînt în­ re, în birou, preocupat cu nişte la îmbunătăţirea procesului teh­
cadrate o mare parte din muncitoa­ calcule, l-am găsit pe ”tov. Dă- nologic. Inovaţiile tovarăşei Ma­
Tamara Katibataete şi Ianina Da mbrovskaite. rele combinatului. Pînă acum în aces­ nilă, preşedintele comitetului. ria Ionescu constau în noile me­
te cercuri s-au prelucrat documentele I-am mărturisit intenţia care tode de analiză ca : determina­
Muncitoarele marelui F.D.I.F.-ulul şl alte materiale despre m-a adus aici. Binevoitor mi-a rea indicelui de electrolit, deter­
viaţa familiilor sovietice, comportarea întins în faţă o carte mare, minarea sulfaţilor, a aliajului,
Cu ani în urmă la Combinatul si­ liere şi secţii, această brigadă a deve­ groasă, cu coperte roşii de piele precum şi procedee de fabricare
în societate şi la locul de muncă etc. a unor proTiuse noi, cum sînt
derurgic Hunedoara numărul femeilor nit în ultimul timp un pretendent se­ Din cele relatate se poate trage con­ pe care scria cu litere aurii bureţii şi paiele din vîscoză.
„Garte de onoare“. Pentru meritele sale a fost dis­
care lucrau direct în procesul de pro­ rios la drapelul de brigadă fruntaşă, cluzia că femeile care mai ieri se tinsă în 1954 cu Medalia Muncii.
— Giteşte aici şi vei găsi Este membră activă a S.R.S.C.,
ducţie era foarte redus. Majoritatea pe care în prezent îl deţine brigada fereau de agregate, acum constituie unde a ţinut mai multe confe­
ceea ce cauţi — mi-a spus el. rinţe tehnico-ştiinţificc“.
ocupau munci de birou sau lucrau de femei de la Turnătorie. mîndria întregului combinat din Hu­
nedoara. Gartea am început s-o complec­ înarmat cu aceste cunoştinţe,
la diferite servicii auxiliare. Prin 1950 Pentru rezultatele deosebite obţinute am plecat s-o cunosc personal pe
I. MANEA tăm în toamr anului trecut şi tovarăşa Ionescu. De la serviciul
însă, la îndemnul comuniştilor, unele în muncă şi pentru felul cum ştiu să tehnic, unde am căutat-o, mi s-a
avem trecute în ea multe femei spus că o găsesc la iahorator.
femei de aici au rupt-o cu munca bi­ se achite de toate sarcinile încredin­
fruntaşe ale întreprinderii. In laborator *erau mai multe
rocratică şi s-au încadrat în producţie. ţate, 6 femei din brigăzile amintite au temei.
Am citit cu atentie iiecare
Cu timpul ele s-au calificat în dife­ fost confirmate de curînd ca membre — Gu tovarăşa Ionescu !
— Acolo, Ia biroul acela
rite meserii. Fapta lor a fost mult a- şi candidate de partid. Trebuie arătat mi s-a răspuns.
Doream să cunosc mai multe
preciată de întregul colectiv al com­ că astăzi în Combinatul siderurgic lucruri despre viaţa ei din uzină
şi din afara uzinei. Dar, un
binatului, iar freamătul agregatelor a Hunedoara fac parte din rîndurile „obstacol“ ; modestia care o ca
racterizează m-a împiedicat
început să atragă un număr tot mai membrilor şi candidaţilor de partid, Doar cîteva lucruri am mai aflat
Că lucrează aici din 1944, du
mare de femei în procesul de produc­ peste 200 femei, care lucrează direct
pă un an de la terminarea Insti
ţie. în producţie. Printre acestea se nu­ Oua di n f r u n t a ş e l e
tuiului de fizică şi Ghimie din
Aşa s-a ajuns ca astăzi, în Com­ mără Ştefania Rusu de la O.S.M., iniiiiiiiii la b -rie il
Bucureşti.
binatul siderurgic din Hunedoara să Rodica Isac de la mecanică, Elena Sortatoarea Terezia Sălnic ean de la Filatura Lupeni, face
— Să scrii tovarăşe, că la controlul sadurilor de fire de mătase sortîndude după calitate.
lucreze în procesul de producţie a- Bălan şi Viorica Dolha de la reţele Lucrind cu multă atenţie a reu şit să înregistreze frumoase suc­
bureţii şi paiele din vîscoză am cese in muncă.
proape 1.500 femei. Ele sînt încadrate şi altele.
lucrat un colectiv de 5 tovarăşi ÎN FOTO : tov. Sălniceani controtind scuturile.
în diferite sectoare productive, organi­ Drapelul de brigadă fruntaşă îl de­ Pentru produsul im- evidenţiate şt muncitoarele calificate
| f | | permeabil, pieile din de ea. Acesta este un merit al respon­ ingineri şi tehnicieni, nu sin­
zate pe brigăzi şi echipe, mixte sau ţine însă brigada condusă de Maria sabilei de echipă care a ştiut să facă
secţia inobilare sini pe tovarăşele ei să-şi însuşească toate gură.
compacte. Multe din cele 12 brigăzi Pîran, care lucrează la atelierul de luate in primire de cunoştinţele necesare pentru impreg­
BlisabeJa Popa, res­ narea pieilor, ridicindu-le pe aceeaşi Şi cu greu am mai aflat un
compacte au devenit în ultimul timp turnătorie. Această brigadă se ocupă ponsabila echipei care treaptă cu ea. Brigada tinerelor fele
execută acest pro­ lucru. Tov. Ionescu este cola­
chiar fruntaşe pe combinai. Să luăm în special cu izolarea cu nisip a for­ dus. Munca echipei Dacă ar ji să vorbim despre iscusin­
condusă de ca este ţa cu care lucrează, nu le-am putea
de pildă brigada de la atelierul elec­ melor* de turnare, a diferitelor piese. mult apreciată atit de conducerea fa­ deosebi unde de altele. Toate munci­ Pe panoul fruntaşilor în pro­ liber parte din membrele brigă­
bricii cit ţi de clienţii care solicită toarele de la produsul impermeabile lu­ ducţie de la cooperativa „Moţul“ zii activează în echipa artistică
tric condusă de Valeria Sfiru. La în­ Membrele brigăzii de la turnătorie sînt piei impermeabile. crează cu aceeaşi iuţeală şi fac lucru din Baia de Griş, se afla în­ unde în frunte cu Aurelia Tudo­
Elisabeta Popa, de 6 ani, de cind de aceeaşi calitate, fapte cu care res­ scris şi numele muncitoarei Au­ ran au reuşit să cucerească pu­
ceput chiar şefa îşi manifesta neîn­ hotărîte să nu cedeze drapelul sub lucrează la acest produs, s-a situat ponsabila echipei se mindreşte. !n lu­ relia Tudoran. La rubrica rea­ blicul spectator prin felul în ca­
mereu in !rúnica iovaraseior ei de lizări, numele ei era însoţit de re ştiu să-şi interpreteze rolurile.
crederea în trăinicia brigăzii. Comu­ nici o formă deşi lupta pentru cîşti- muncă. Cu indemhiarea caracteristică na trecută, echipa de Ia produsul im­ o cifră: 108 la sută. Mai tîr-
oamenilor harnici şi cu experienţă, ea permeabile şi-a depăşii -planul de pro­ ziu am aflat că cifra reprezin­ Le-am văzut pe aceste tinere
niştii însă le-au sprijinit pe acestea garea lui este foarte strînsă şi' dusă constituie totdeauna un exemplu bun, ducţie cu 2~4 la sulă, iar normativul tă realizările de plan pe luna din brigadă şi la locul de mun­
nu numai pentru muncitoarele din echi­ de calilaie a !ost îmbunătăţit cu 2 mai, obţinute de un colectiv şi că. Lucrau organizat. Fiecare
să se califice în meseria de bobina­ cu destulă hotărîre de către brigăzile pă, dar şi pentru celelalte muncitoa­ la sută. că acest colectiv este tocmai executa cîte o operaţiune din
re din fabrica „Vidra" Orăştie. brigada nr. 2 de la secţia rich- complexul proces al ricbtuifuiui.
toare. Acum cele 8 femei din brigada de la atelierul electric şi depozit. La acest rezultat, pe Ungă faptul că tuit, condusă de Aurelia Tudo­ Şi aveau spor. Una aranja căp­
toate muncitoarele din echipă au con­ ran şi îormată numai din tinere tuşeala, alta feţele, iar testul
tovarăşei Valeria Sfiru sînt destoinice Dar femeile din combinat mai au tete. lucrau la maşini. Eforturile lor
se concretizau' la capătul ben­
bobinatoare şi reuşesc să depăşească şl alte preocupări în afara procesului Avînd o tradiţie de muncă zii dc lucru, unde brigada nr.
colectivă de aproape doi ani, 5 de la tălpiţjt, condusă de
planul zilei în medie cu 65 la sută, de producţie. Astfel, ele au format de această brigadă nu a coborît Gheorghe Trifnn, nu mai pridi­
niciodată la graficul întrecerilor dea cu luatul în primire a feţe­
luptînd pentru cucerirea drapelului de curînd un comitet de sprijin care-şi socialiste sub plafonul planului lor richtuite de tinerele fete.
de producţie. Realizările ei au
brigadă fruntaşăJ „„ desfăşoară activitatea pe fîngă căiiii- fost întotdeauna cu 4—15 pro­ Cît priveşte calitatea lucrului
cente peste plan. executat de această brigadă, ni­
Dar, în această luptă, are-up con- 9-aul-sde zi şi eeie' dpuă creşe ale com­ meni nu a avut pînă acum de
Cele 9 tinere din brigadă for­ reproşat. De aceea în ultimu!
curent serios. Este vorba de brigada binatului. Aici au prestat în ultimul mează acum un colectiv puter­
nic care se bucură de încrede­ timp brigada tinerelor fete, con­
condusă de Maria Duniitriu care lu­ timp peste 30 de ore muncă voluntară rea tuturor muncitorilor. Mino- dusă de Aurelia Tudoran, a fost
declarată brigadă fruntaşă pe
crează Ia depozitul de materiale. Prin la cusutul unor monograme, pentru dora Gosma şi Aurora Marta au cooperativă, iar fetele au primit
din partea conducerii premii în
activitatea sa rodnică depusă la depo­ şorjuleţele copiilor şi au dat îndru­ Lună de lună, sarcinile de plan la tribuit prin hărnicia lor, responsabila boratoare a Institutului de cer­ devenit în acest timp membre ale bani şi diferite obiecte.

zitarea cu grijă a materialelor, la dis­ mări preţioase privind igiena mesei, produsul impermeabile sînt depăşite. .4- echipei are meritele el proprii. Orga­ cetări de pe lîngă Ministerul organizaţiei U.T.M. In timpul I. BRADEANU

tribuirea lor în timpul cerut de ate­ a dormitoarelor şi altele. ceasta datorită şi tovarăşelor cu care
lucrează, majoritatea fiind calificate la
-®8- locul de'muncă chiar de Elisabela Po­ nizarea muncii, aprovizionarea cu ma­ Industriei Bunurilor de Consum
pa. Elena Mafiei, Ana Mircea, Nicu- din Bucureşti.
Fisurile mamelonare Una Ciobanii şi alie muncitoare, au terialul de impregnat şi predarea pro­
şi mastitele primit primele cunoştinţe despre im­ duselor finite la magazie, fără să se Cum totuşi aveam o serie de
pregnarea pieilor de la neobosita res­ piardă prea mult timp cu aceasta, sini fapte despre tovarăşa Ionescu,
Glandei mamare, organul secretor al începutul celei de a doua. Semnele ei ponsabilă de echipă Elisabeta Popa. legate de numele tovarăşei Elisabeta am renunţat la alte amănunte.
laptelui, necesită să i se dea o îngrijire sînt la început discrete, inobservabile : Gred că cele relatate sînt totuşi
deosebită ,atît în perioada sarcinei ma­ mici tumorete la nivelul mamelei, ce Acum, cind la gazeta de perete a fa­ Popa, care, aşa cum ne-a fost reco­ edificatoare despre munca aces­
mandată, este una dintre fruntaşele fa­
bricii „Vidra" din Orăştie, care are

mei, cît. şi după naştere. Mama gia- sînt dureroase la presiune. Apare a- bricii se scrie de fruntaşele in pro­ cele mai mari realizări in producţie. tei femei. Nu ?!

vidă îşi va pregăti sinul, spălindu-1 de poi o roşeaţă, mamela devine dură, vo­ ducţie, alături de Elisabela Popa sini R. B. V. FURIR

două ori pe zi ou apă rece şi va lumul ei creşte. Febra poate varia în­

fricţiona mameloanele cu un prosop tre 37,5 pînă la 39 grade. Evoluţia :,0 <j0 0 OOO0 0 0 0 0 OOOOO<?<XXX>0 0 Q0 0 0 0 0 0 <XXXXXX>0 O0 0 0 0 0 >ooOOoOOOOOOOOOOOOOooooooo- oooo

mai aspru. Ca o măsură de prevenire mastitei poate duce la vindecare, sub Invăfăfoare — candidat al poporului Colectivistă şi artistă
a fisurilor se recomandă expunerea o îngrijire corectă. Alteori mamela se
glandei mamare la raze ultraviolete, umflă, apar nişte linii roşii radiare

metodă ce poate fi aplicată şi ca tra­ pe direcţia vaselor linfatice. După cîteva Iarna şoseaua esie aproape pustie. obţină un nou soi. Copiii au cules de cercul lor pe elevul Eliseev din clasa La intrarea in comuna Ilia tuşi de unele stingăcii. Dar, ca
tament la apariţia fisurilor (crăpă­ zile vom observa în unele porţiuni ale Dar orice trecător, ori cît de rar, vă pe parcelă ştiuleţi de porumb plini cu a IV-a care cu mare punctualitate, de am întilnit un grup de femei timpul calităţile colectivistei E-
turilor) şi a mastitelor incipiente. mamelei o înmuiere a regiunii ce a fost va putea răspunde cum se poate ajun­ boabe mari, coapte. Noul soi obţinut două ori pe zi, merge să hrănească milia Goţiu, în arta teatrală, au
dură, datorită colectării puroiului, mo­ ge la şcoala Kutuzov. Şi cu siguranţă a fost numit ,,Kutozovska“ şi a fost iepurii de casă. A deveni membrul unui mergind cu şapele pe umeri şi început să se contureze tot mai
Fisurile mamelonare se datoresc atît ment- în care éste necesară ;operaţia, de ca el va adăuga: expus la Expoziţia Agricolă Unională cerc nu este o treabă uşoară — tre­ mult. Ea interpretează acum cu
insuficientei pregătiri pentru alăptare, deschidere şi drenare a puroiului. In de la Moscova, iar şcolarii au fost buie să înveţi bine, chiar toarte, foar­ fredonînd clntecul: „La noi in multă măiestrie roluri tot mai
cît şi proastei structuri anatomice a —• Desigur, vă duceţi la Vasilieva. decoraţi cu medalii. Cu o medalie de te bine. complicate.
mameloncelor şi a cazurile neglijate, Intr-adevăr noi nu erain primii care argint a fost distinsă şi Vasilieva. gospodărie“. Un tovarăş de
toată mamela poate mergeam într-acolo. Elevii şcolii Kutuzov, capătă deprin­ Astfel, in ultimul timp a jucat
aspect radiat la să se transforme în- Aceasta a fost prima victorie. In deri bune, iar părinţii copiilor nutresc drum, care era de prin părţile rolul lui Paras-
vîrful mamelonului, iar la bază au for­ ...Totul a început de la aceea că prezent şcoala se mîndreşte cu peste [aţă de familia de pedagogi Vasiliev chiva din piesa
ma de arc. Pot să fie superficiale (în 1> tr-o masă de.'puroi, profesorul de biologic Liubov Vasilieva 100 dc medalii. A crescut şi parcela o profundă recunoştinţă. Trebuie spus locului, ne-a informat că sînt
pieleţf sau profunde, cum e de obi­ a hotărît să planteze împreună cu e- — de la 600 m.p. la 3 hectare. Copiii că tatăl şi mama învăţătoarei Liubov colectiviste şi că „Bucuroşi de oas­
cei cea de la baza mamelonului. Du­ să ducă ’la ‘cangrenă* şi chiar lV moar­ levii săi o parcelă experimentală pe au devenit ajutoare de bază ale col­ Vasilieva au fost şi ei învăţători în merg să pră­ peţi". Trebuie
rerile produse de aceste fisuri sînt atît te. lîngă şcoală. Pînă la vacanţa dc vară, hozului „Kirov". Ei raportează anual şească porumbul
de pronunţate îneît mamele de multe copiii au îngrijit plantele, dar după colhoznicilor despre munca lor. acest sat. La şcoala din Kutuzov lu­ menţionat că Pa-
ori sînt puse în imposibilitate de a mai Mastită'îmbracă diferite forme : mas­ fernîinarea cursurilor Liubov Vasilieva crează şi soţul acestei neobosite învă­ din tarlaua gos­ raschiva este un
alăpta copilul. Uneori cînd fisurile sînt tita de stază,’ e forma cea mai uşoară a rămas singură să îngrijească de — Liubov Vasilieva, ne-am adre- ţătoare, iar recent, după terminarea podăriei. personaj greu
profunde, sîngerează abundent, astfel şi se caracterizează prin inflamaţie uşoa­ parcelă. O durea parcă văzînd cum şcolii medii pedagogice, a început să de interpretat,
îneît sugarul deodată cu lv;-ptele di­ ră şi stagnarea 'laptelui în. conductele pier plantele părăsite, dar ea a vrut Femeia sovietică predea în clasa i-a a aceleiaşi şcoli Printre aceste
gerează şi cantităţi apreciabile de sîn- lactífero. Laptele retenţiondt mai mult ca acelaşi sentiment să-i încerce şi o fiică a lui Liubov Vasilieva. care a cerut o
ge. Cea mai bună metodă de combate­ timp se poate'infecta. De aceea trebuie copiii. Şi şcolarii au înţeles. In anul sat noi acestei minunate educatoare, femei se afla muncă susţinută
rea fisurilor este îngrijirea mameloa- să se facă»în' mod'-regulat 'golirea ma­ următor ei au amenajat din nou o despre dumneavoastră se vorbeşte foar­ Fiecare muncă dă roadele ei. Dar şi Emilia Goţiu, din partea „ar­
nelor în timpul sarcinei şi apoi a le- melei, .înlăturînd -astfel -alte complicaţii. parcelă pe care de astă dată au în­ te des ca despre un experimentator cele mai minunate roade le dă munca veşnica anima­ tistei“ Emilia
buziei şi punerea corectă la sîn a co­ grijit-o toată vara. îndrăzneţ, eu dumneavoastră se sfă­ pedagogului. Aceştia sînt oamenii pe toare a cintecu-
pilului. Mama care alăptează, îşi va Prevenişeai rpasţiţei însegmnă ipreve­ tuiesc chiar specialiştii din agricultu­ care el !-a crescut. Liubov Vasilieva lui şi jocului in Goţiu. Aceasta
spăla mamelonul atît înainte1 de supt nirea fisurilor mamelonare, evacuarea Sînt rare cazurile cînd o întreagă ră. Totuşi ce consideraţi dumneavoas­ se întilneşte adesea cu foştii ei elevi. gospodăria colec­ insă a reuşit să-l
cît şj după supt, cu apă fiartă şi ră­ la timp a mamelonului şi igiena sinu­ clasă este pasionată de acelaşi obiect. tră mai însemnat din munca pe care Intre aceştia fac parte Volodia Ana- tivă din Ilia. prezinte publicu­
cită, sau îl va şterge cu o soluţie de lui. " ¦ Totuşi la şcoala Kuiuzov pe toţi ele­ o conduceţi ? niev, secretarul organizaţiei de com- lui spectator în
acid boric 3 la sută. Alăptarea va fi vii îi pasionează biologia — nu nu­ somol din colhozul „Kirov", Valentina „Este colecti­ adevărata lui va­
succesivă, cînd din sînul drept, cînd Tratamentul mastitelor se face prin mai pe cei din clasele superioare, ci — Am izbutit să insuflu copiilor Svetkova îngrijitoarea de viţei, Nadia vistă dar şi ar­
din cel sting. Fisurile mamelonare bandajarşa , mamelei, evacuarea .lapte­ chiar şi pe cei din clasa l-a, ale căror dragoste şi respect faţă de muncă, şi Budanova, una dintre cele mai bune tistă", spunea to­ loare.
infectate, duc foarte frecvent la inlla- lui, comprese cu gliiaţă, etc., De ase­ cunoştinţe nu depăşesc adeseori prime­ aceasta este pentru mine esenţialul. mulgătoare, şi mulţi, mulţi alţii. varăşul de drum Formaţia corală şi de teatru
maţia glandei mamare cunoscută sub menea, se poate folosi .şi alt trata­ le pagini de abecedar. Şi acesta nu Deprinderile pe care ei le capătă în despre Emilia a gospodăriei colective din ca­
numele de mastită. Mastita începe de ment prin injectarea unor desinfectan­ este un fenomen trecător, ci o remar­ şcoală le vor răinîne pentru toată ...In ziua aceea, cînd la clubul col­ Goţiu. re face parte şi Emilia Goţiu
obicei la sfîrştul primei săptămîni şi te, raze ultrascurte, ultraviolete; ven­ cabilă tradiţie a şcolii. De fapt ar fi viaţa. hozului s-au adunat consătenii peni:, a prezentat pînă acum num.eroa-
tuze locale. La orice tratament rezultatele fost chiar greu să nu te laşi antre­ a-şi propune candidatul pentru locul Ea este membră a echi­ se programe artistice in comu­
variază de1la caz la caz, dar în toate nat. ...A sunat clopoţelul, s-au terminat de deputat în Sovietul Suprem al pei artistice chiar de la în­ nele Ilia, Dobra, Almaş Sălişte,
cazurile cînd există supuraţie şi pu­ lecţiile. Dar copiii nu pleacă acasă. U.R.S.S., numele Vasilievei a fost ros­ fiinţarea acesteia. E adevărat, Filimon Sirbu şi chiar in comu­
roiul e colectat, se va face incizia şi In colhozurile regiunii încă nici vor­ Intr-una din clase s-au adunat tinerii tit cu dragoste de foştii ei elevi, de că la început au fost greutăţi. na Miercurea din raionul
drenarea puroiului. bă nu era să se semene porumb cînd mecanizatori. Recent şcoala a primit părinţii copiilor pe care ea i-a educat Colectivista Emilia Goliu pose­ Sebeş.
Liubov Vasilieva a propus elevilor ei: un nou tractor, iar tehnica, după cum Candidatura ei a fost susţinută cu da insă unele calităţi in special
Dr. M. TR1FU se ştie, cere o atenţie permanentă. căldură şi de sute de oameni ai mun­ in interpretarea diferitelor ro­ In reuşita tuturor acestor pro­
— Ce-ar fi să încercăm să cultivăm cii la adunarea electorală pe circum­ luri in piesele de teatru. Cit pri­ grame aportul colectivistei Emi­
C e rc de citit cu activitate un astfel de soi de porumb care să — După cum vedeţi — spune zîm- scripţii. veşte aportul ei in formaţia co­ lia Goţiu a fost destul de evi­
aibă timp să se coacă în condiţiile bind Liubov Vasilieva, gospodăria rală, acesta era mai evident. To­ dent. Şi, pe bună dreptate, to­
In oraşul Simeria funcţionează 16 şi „Pămînt desţelenit” şi altele. Tot verii din regiunea Moscova. noastră colectivă îşi are deja o bază — Mulţumesc călduros consătenilor varăşul Giura Traian responsa­ varăşii ei de muncă, spun acum
cercuri de citit dintre care unul în aici s-au prelucrat şi materiale privind proprie de maşini şi tractoare. mei, a spus emoţionată Liubov Vasb bilul formaţiei artistice, văzind
limba germană condus de Clementijia creşterea păsărilor. In urma acestui lu­ Copiii au îngrijit cu dragoste tine­ lieva. Nu-mi voi precup'eţi eforturile că totuşi colectivista Emilia Go- că este nu numai o bună co­
Bardoş şi altul în limba maghiară cru, mai multe gospodine din oraş rele plante. Dar a trecut vara fără ca Intr-o altă încăpere s-au adunat ti­ pentru a îndreptăţi încrederea poporu­ ţiu are mari perspective in mun­
condus de Irina Ksibi. La aceste cercuri au început să se îndeletnicească cu porumbul să fi ajuns la maturitate. lui. ca teatrală s-a ocupat cu mul­ lectivistă, dar şi d bună artistă.
s-au prelucrat materiale despre creşterea păsărilor. Astfel, gospodina Atunci au început experienţele de în­ n-*er;i1’i nat^ur1aliştj. As"tăTzi —el vo““r prim; i în tă perseverenţă de formarea ei
creşterea şi educaţia copiilor, s-au ţi- Victoria Czondroş are acum 80 de pui crucişare şi în sfirşit ei au izbutit să in această direcţie. Primele ro­ SERGIU BRANEŞ
nut recenzii asupra romanelor „Mama“ de găină, Victoria Lungu 30 de pui cic. luri interpretate. j ţ u [suferit td-