Page 67 - 1958-06

N r ?^ lî»
_.! .^^*^5s5i2bibi
Rolul activului de partid
în viaţa organizaţiei noastre
Este cunoscut faptul că ac­
tivul de partid este partea cea
mai călită, cea mai matură a
organizaţiilor de partid.
Folosirea cu pricepere a aces­
tui activ de partid, duce la în­
tărirea legăturilor partidului cu
masele, condiţie principală care
asigură succesul in munca de
partid.
Atragerea activului de partid
in rezolvarea sarcinilor care
stau în faţa organelor de par­
tid, convocarea şi consultarea
lui regulată, duce la dezvoltarea
democraţiei interne de partid, la
înrădăcinarea principiului leni­
nist al conducerii colective.
Un exemplu grăitor-in aceas­
tă problemă îl constituie şi suc­
cesele obţinute de Comitetul co­
munal de partid din comuna Lă-
puşnic, care, îndrumat de către
Comitetul raional de partid Ilia,
a început în ultimul timp să
folosească activul de partid cu
mai mult simţ de răspundere:
astfel s-a făcut reorganizarea şi
lărgirea lui cu tovarăşi compe­
tenţi. El a fost convocat cu re­
gularitate, consultat şi antrenat
în efectuarea unei munci susţi­
nute in scopul îndeplinirii sar­
cinilor ce stau in faţa comite­
tului comunal de partid.
Activul de partid al Comite­
tului comunal de partid Lăpuş-
nic s-a dovedit conştient de
sarcina ce-i revine dînd un spri­
jin preţios comitetului comunal
de partid.
Frămîntările maselor de ţă­
rani muncitori din comuna Lă-
puşnic pentru construirea unei
vieţi mai bune, mai uşoare, fră-
mîntări reflectate în activitatea
şi acţiunile întreprinse de comi­
tetul comunal de partid — în
special în problema transformă­
rii socialiste a agriculturii —
au constituit o preocupare deo­
Lupia pentru prim ul loc continuă
Nu de mult, la sectorul 1 al
minei Petrila a avut loc o con­
sfătuire de producţie unde a fost
dezbătută întreaga activitate a
oamenilor din sector in extrac­
ţia cărbunelui, pe luna care a
trecut, şi măsurile care trebuie
luate pentru luna in curs. Ingi­
nerul Alexandru Niculici a scos
in relief cele 2.090 tone de căr­
b u n ed a te peste plan de colec­
tivul sectorului. De această da­
tă au fost evidenţiate brigăzile
conduse de Ştefan Mihai, care
a dat 263 tone de cărbune, Vic­
tor Peter cu 109 şi Panait Bo-
goş cu 59 tone de cărbune.
Locul de fruntaş pe sector a
fost cucerit de grupa minerului
Mihai Ţelegrădean de la pregă­
tiri, care şi-a depăşit planul cu
121 la sută. Consfătuirea a dez­
bătut sarcinile care revin în ca
drul întrecerii socialiste, în cin
Sporim producţiei de cărbune —
sarcină de seamă a organelor
şi organizaţiilor U.T.M. din Valea Jiului
(Urmare din pag. l-a) participă responsabilii formelor
.minarea unui „şut“, membrii
brigăzilor să se consfătuiască a-
supra felului cum s-a desfăşu­
rat munca intr-un schimb, care
este situaţia planului de pro­
ducţie şi ce trebuie să facă mem­
brii brigăzilor în schimbul ur­
mător. Tot aci, se ia atitudine
faţă de cazurile de indisciplină
manifestate la unii membri ai
brigăzilor.
Astfel de consfătuiri se orga­
nizează şi la nivelul întreprin­
derilor cu responsabilii de bri­
găzi, cu responsabilii posturilor
utemiste de control şi cu şefii
de sectoare de tineret, în scopul
analizării felului cum s-a des­
făşurat munca într-o anumită
perioadă de timp. Cu acest pri­
lej, se generalizează metodele de
muncă înaintate ale brigăzilor
mai bune, se face stimularea
fruntaşilor din perioada respec­
tivă, acordîndu-se drapele de
brigadă fruntaşă şi stimulente
materiale celor care aii obţinut
rezultate mai însemnate. Ase-
Ş menea consfătuiri au avut loc
la exploatările miniere din Lu-
peni şi Vulcan.
Biroul Comitetului raional
U.T.M. în colaborare cu orga­
nele sindicale, organizează ase­
menea consfătuiri şi la nivelul
raionului. La aceste consfătuiri
¦»»¦«!Ba^TWWWW^awt^ww'ra^'TOjBfiuawB ga
sebită pentru întregul activ de
partid.
Din sinul acestuia s-au ridicat
oameni ce au făcut o serie de
propuneri preţioase, propuneri
ce au fost adoptate de cornii
tetul comunal şi primite cu sa­
tisfacţie de către Şi
de către ceilalţi ţărani munci­
tori din comună
Aşa e fost de pildă, propune­
rea de a se construi un dig Nde
circa 3 km. pentru a feri de inun­
daţii aproximativ 100 ha. pă-
mînt, crearea de crescătorii de
animale ca anexe pe lingă uni­
tăţile agricole socialiste, constru­
irea de saivane şi altele. Pro­
puneri care astăzi sînt traduse
în viaţă prin munca harnicilor
ţărani muncitori de pe raza co­
munei noastre.
Tot pe baza propunerilor ac­
tivului de partid comitetul co­
munal de partid a stabilit mă­
suri pentru desfăşurarea intr-un
ritm mai viu a întregii munci
de transformare socialistă a a-
gricuÎturii in comuna noastră.
Exemplele ce le-am dat mai
sus deşi sînt modeste totuşi ele
constituie pentru noi un pas îna­
inte şi sînt importante pentru
că oglindesc o frămîntare şi o
gîndire colectivă a celor mai
buni comunişti ce lucrează în
mod organizat după metodele
indicate de partid.
Noi sîntem convinşi de avan­
tajele şi posibilităţile nelimita­
te de îmbunătăţire a muncii
noastre cu ajutorul activului de
partid şi de aceea sîntem ho-
tărîţi a folosi şi mai mult acest
ajutor preţios în scopul antre­
nării maselor largi muncitoare
în luptă pentru îndeplinirea
sarcinilor trasate de partid.
I. GH. SORINCA
secretarul Comitetului comunal
de partid Lăpuşnic.
stea zilei de 23 August. S-a tras
concluzia că sectorul I are toate
condiţiile de a depăşi planul în
cursul lunii iunie.
De atunci n-a trecut mult timp
şi rezultatele au început să se
arate. La data de 10 iunie, sec­
torul I îşi depăşise planul cu
236 tone de cărbune. Este sem­
nificativ faptul că de această
dată, sectorul / a întrecut secto­
rul 11, deţinătorul căştii de aur,
care la această dată avea o de­
păşire de 9,9 la sută peste plan.
Succesul repurtat de sectorul 1
se datoreşte contribuţiei grupe­
lor conduse de Vasile Beraru,
Panait Bogoş, Ştefan Mihai,
Peter Victor şi toate grupele de
la pregătiri care au tradus în
fapte angajamentele luate la
consfătuirea de producţie.
D. ’ IONAŞCU
corespondent drum“ ! Nu? I
tinereşti de muncă de la toate
întreprinderile miniere din Va­
lea Jiului. Cu ocazia acestora,
se analizează felul cum s-a des­
făşurat munca pe perioada unui
semestru şi se decernează dra­
pelul de brigadă de tineret frun­
taşă pe Valea Jiului, acelei bri­
găzi care pe lingă rezultatele
obţinute în producţie, a desfă­
şurat şi alte activităţi comune
cu membrii brigăzii, cum s în t:
vizionări de filme în colectiv,
excursii în colectiv, jocuri spor­
tive şi alte activităţi de acest
gen.
La ultima consfătuire, drape­
lul a fost decernat brigăzii de
tineret condusă de Mihai Bu-
cinschi de la mina Lonea.
Cu toate succesele obţinute
în această direcţie persistă încă
lipsuri. Numai rare ori şi eu to­
tul întîmplător, membrii comite­
telor U.T.M. de mină şi activul
nesalariat participă la consfă­
tuiri. încă nu toate comitetele
U.T.A4. de ia minele de cărbuni
cu’ excepţia celui de la Lupeni,
organizează în mod regulat
consfătuiri, ceea ce face ca în
activitatea lor, unele forme ti­
nereşti de muncă să se plafone­
ze şi să nu abordeze metode noi
de muncă.
De pildă, la mina Uricani (se­
cretar Marin Stoiculeseu). din
DRUMUL SOWALISMULU) Rd«ţ 3
swao^<^ms^siisa833niCT«K8miEgi8gamaEEa5!^,3M«««i^^.is»aBagaiieM!!aB »KTCDPrcK.'J'."V»t«t»*C«aJ
In E d it u r a P o lit ic ă Ştiri din raionul Haţeg întreceri în caslul
şparfachîadej
a apărut:
Renovarea unui magazin alţii. Aceştia au lucrat nu nu­ In cadrul celei de a treia spâr-
„ A m in tiri despre V. I. Lenin" voi. 2 cooperatist mai la amenajarea separeurilor tachiadă de vară a tineretului,
la Vulcan s-a desfăşurat faza
Cel de-al doilea volum cu­ A. V. Lunacearski referitoare la In satul Coroeşti din raionul grădinii, dar şi la pavarea, a- de centru, unde au participat
Haţeg, cooperativa Funcţiona cesteia. Rezultatul muncii per­ tinerii de la mina Vulcap, şan­
prinde evocarea perioadei de activitatea Iui V. J. Lenin pentru pînă nu de mult intr-un local severente in aprovizionarea cu tierul de construcţii si Termocen­
necorespunzător. mărfuri şi preparate de sezon trala Paroşoni. întrecerile au
după Marea Revoluţie Socialis­ refacerea economiei naţionale, se reflectă în realizările obţi­ fost viu disputate şi urmărite cu
Acum cîtva timp însă, din ini­ nute de acest restaurant in ul­ mult interes. La fotbal şi volei
tă din Octombrie. Din amintirile pentru industrializarea şi electri­ ţiativa consiliului de rqnJucere, timul timp. Astfel, deşi ne gă­ pe primul loc s-au clasat echi­
acest local a fost mărit şi com­ sim la jumătatea lunii iunie, to­ pele tinerilor de la mina Vul­
povestite în acest volum se pro­ ficarea ţării, pentru rezolvarea plect renovat. Un sprijin preţios can. Proba de ciclism a revenit
în această acţiune l-au dat coo­ tuşi acest restaurant şi-a reali­ tinărului Vesa de la irţina Vul­
filează limpede luminoasa figu­ sarcinilor construcţiei culturale. peratorii din sat care au pres­ zat pină in prezent sarcinile de can. In cadrul probei de tţr la
tat peste 400 ore muncă volun­ plan lunare In proporţie de 75 băieţi pe primul loc s-a situat
ră a lui Lenin, genialul teore­ Lenin în mijlocul familiei, al tară atît cu atelajele, la tran­ la sută. Trebuie arătat că numai D. Albulescu, iar la fete Filof-
sportul materialelor necesare, cit în ziua de 16 iunie restaurantul teia Rinţă, ambii de la Vulcân.
tician şi conducător al partidului tineretului, al copiilor, al ţăra­ şi cu braţele, evidenţiindu-se in
mod deosebit tovarăşii Victor „Ţara Haţegului“ a făcut vin- LtHZA LUCA
comunist, întemeietorul statului nilor, al oamenilor simpli este Albescu, Paladia Sălăjan,* Ion zare cu 105 la sută peste pre­ corespondentă
Vasiu, Marişca Maţi şi alţii. vederile planului. Tot aici in
sovietic şi, totodată, tovarăş a- sugestiv evocat în amintirile lui ultimul timp s-a întărit şi disci­
Acum acest magazin este do­ plina în muncă, ospătarii deser­
propiat al tuturor oamenilor V. N. Rozanov, S. K. Ghil, A. I. tat cu rafturi şi tejghele noi şi vind în mod conştiincios clien­
simpli. EI era iniţiatorul şi a- Bazîmanski, P. A. Darrilov. bine aprovizionat cu un bogat ţii.
sortiment de mărfuri. El a fost
inaugurat duminica trecută cînd
nimatorul tuturor prefacerilor Militanţi de seamă ai mişcă­ întovărăşirea zootehnică din sat
a împărţit şi avansurile membri­
revoluţionare care au transfor­ rii muncitoreşti internaţionale, lor săi. Acest lucru a făcut ca
mat din rădăcini vechiul impe­ C. Zetkin, B. Smeral, W. Gel- chiar în ziua deschiderii, noul
riu ţarist. magazin din Coroeşti să fie vizi­
lacher, M. Gachin, A. Zapotocky, tat de peste 1.000 de ţărani care
A. A. Andreev, S. M. Kirov, au făcut numeroase cumpără­
N. K. Krupskaia, G. M. Krjija- San-Cataiama şi alţii înfăţişea­ turi.
novski, V. A. Karpinski, M. N. ză în amintirile lor pe Lenin ca
Skrîpnik şi alţii evocă lupta neo­ luptător înflăcărat pentru princi­ A. NASTASE
bosită dusă de Lenin pentru corespondent
consolidarea cuceririlor Iui Oc­ piile internaţionalismului prole­
tar, pentru unitatea clasei mun­ S-a schimbat aspectul
citoare. localului
De cînd la conducerea restau­
rantului „Ţara Haţegului“ din
Haţeg a venit ca gestionar to­
tombrie, pentru construirea so­ lîMII Avantaje excepţionale acordate
varăşul Radu Popescu, aspectul
cialismului, M. S. Kedrov, S. S. PRECIZARE
Kamenev, R. B. Borisova îl pre­ acestui local s-a schimbat în
depunătorilor de obligaţiuni C. E. fi.
mod radical. Noul gestionar a
zintă pe Lenin muncind cu dîr- In articolul „Despre producţia de
zenie la crearea Armatei Roşii, mărfuri şi folosirea legii, valorii în acordat o atenţie deosebită, a-
pentru victoria poporului sovie­ socialism, publicat în pag. IV-a a Casa de Economii şi Gonsem- tiguri între 10.000 şi 1,000 lei,
menajării localului şi în primul naţiuni — G.E.C. — face cunos­ în valoare totală de p.OOO.OOO
cut că în mod excepţional, la lei.
rînd a grădinii de vară pentru tragerea la sorţi suplimentară
tic asupra intervenţioniştilor şi nr. 1.087 din 17 iunie 1958, rîndu- din 30 iunie a.c. a obligaţiuni­ «MM WW1
a putea satisface cerinţele de lor C.E.C., participă toate obli­
contrarevoluţionarilor. rile 3—5 de pe prima coloană, se gaţiunile procurate pînă în pre­ în ş t iin ţ a r e
sezon, La amenajarea grădinii zent, precum şi cele ce se vor
Deosebit de. interesante sînt vor citi astfel: ...valoarea scoasă din cumpăra pînă la data de 29 iu­ Direcţia generală pentru
amintirile lui I. L. Radoşnko, preţul acestora, nu este pierdută pen­ de vară ap participat prin mun­ nie a.c. inclusiv. Metrologie, Standarde şi In­
I. M. Gubkin, G. V. Oicorin, tru stat, ea se găseşte... venţii —- Centrul de Metrolo­
că voluntară toţi salariaţii res­ Astfel, toii deţinătorii de obli­ gie Timişoara — pune în ve­
gaţiuni C.E.C. au avantajul de dere tuturor responsabililor
taurantului, evidenţiindu-se în a participa, cu drept de cîştig, metrologi din întreprinderi,
FfOOOOC mod deosebit ospătarii Oliver la cele două trageri la sorţi din instituţii şi organizaţii, obli­
30 iunie 1958, (tragerea de ba­ gativitatea declarării aparata-
Munteanu, Constantin Grecu şi jului de măsură pînă la 15 iu­
ză şi suplimentară), precum şi lie a.c.
la toate tragerile următoare. Instrucţiuni şi formulare
pot fi ridicate de Ia Labora­
La tragerile la sorţi din 30
torul de Metrologie Devp, str.
iunie a.c., se vor atribui cîşti- Lenin nr. 27. . ţ . , *
guri de 100.000, 75.000, 50.000,
" " ..... .......... U
25.000 lei si alte numeroase cîs-
spitalul din Vulcan. Vine pacientul,
spune ce-l doare, şi el îl tratează
Antrenament şl ... cu.,., indiferenţă. Pe mine nu mă
antrenante
Popicele sini un sport frumos care doare nimic, spune el, aşa că... P e '
dezvoltă multe calităţi celor care-l alţii însă, oameni cinstiţi, ii doare
practică. La popicăria „Utilajul’'’ din
Petroşani, aparţinind U.R.U.M., con­ faptul că nimeni nu ia măsuri de
„vindecare" a doctorului Pîrvu.
ducătorii acesteia au mai adăugat Practicii
şi alte calităţi jocului de popice: Are conducerea T.A.P.L. Petro­
antrenamentul la băut şi pariurile.
Cum? şani un simţ practic ce să spun,
Popicăria este construită chiar în clasa întîi. Cînd e vorba de a face
curtea grădinei restaurantului „Con­ un lucru bun, la ei să vă adresaţi < Acţiuni ale femeilor
structorul". Ca jocul să jie mai „a- fără frică. Nu credeţi ?! Atunci s ă ,
iractiv", unii jucători ca Csiki (zis uă arătăm ce sînt în stare să facă. Comitetul de sprijin al femei­
lor de pe lingă spitalul unificat
Cicago) Kiss şi alţii (clienţi'perma­ Cineva ă aădl ideea să facă o ghe­ din Petroşani desfăşoară o rod­
nică activitate. Nu de mult, la
nenţi ai -popicăriei), au hotărit să ţărie la Lonea. Practic, nu ?! Cum îndemnul Comitetului orăşenesc
al femeilor Petroşani, un grup
joace pe bani şi banii să-i transfor­ în Valea fiului sînt mulţi mineri, ce de gospodine au confecţionat
pentru spital din 123 m. olan-
me în ţuici, romuri, şliboviţe după şi-au z is : să folosim posibilităţile lo­ dină 46 perdeluţe, 27 scutece şi
15 feţe de pernă. De asemenea,
gust şi plăcere. cale. Să facem un tunel in loc de au mai cusut încă 8 prosoape.
Aşa se explică de ce în seara zi­ beci. Practici, nu?! La fel şi comitetul de sprijin
al femeilor de pe lingă căminul
lei de 11 iunie, în popicărie, erau S-a terminat lucrarea şi au depo­ de bătrâni din Petroşani a con­
fecţionat din 75 m. pînză 10 feţe
vreo 20 de „sportivi" care mai de zitat în tunel 2 vagoane de gheaţă. de pernă, 4 rochii şi altele.
care cu un antrenament mai marc După 2 luni, totul s-a dărîimt, tu­ oO
de... pariuri. Ce să-i !aci, nu condu­ nelul şi gheaţa nu au mai putut fi
cerea colectivului „Utilajul" este de salvate. Din cauza spiritului „prac­ IBUUlFIEinUIL !E)yPIRHE§ din Brad şi Sebeş
vină ci... „cine-a pus cîrcimna-n vă oferă la orice oră din zi un variat soriimeiît
tic", cei din conducerea T.A.P.L. nu de produse culinare şi băuturi alese.
au ţinut seama de indicaţiile alto­
Eu nu simt nimic ra, cum că terenul este necorespun­
Este o expresie pe care o folo­ zător. Şi rezultatul... 25.000 lei daţi
seşte mereu dr. Vasile Pîrvu de la in vînt. Practici oameni, nu ? I
mitetele U.T.M. de mină din rii preţului de cost, teme legate brigăzilor de tineret, şcolilor de Privind viitorul
Valea Jiului au ţinut seama de de folosirea şi introducerea teh­ calificare.
acest lucru. Posturile utemiste nicii noi în abataje, de realiza­ Folosind cu mai multă price­
de control cu unele excepţii (cel rea a cît mai multe economii Faţă de această stare de iu pere ajutorul dat de către Co­
de la sectorul VIII de la mina etc. cruri este necesar ca biroul Co­ mitetul raional de partid Petro­
anul trecut şi pînă în prezent, Lupeni, cele de la preparaţia Pe- mitetului raional U.T.M. Petro­ şani, biroul Comitetului raional
nu s-a organizat nici o consfă­ trila şi încă cîteva), desfăşoară O atenţie deosebită au acor­ U.T.M. şi aparatul său, va tre­
tuire. Acelaşi lucru s-a întîm- o activitate slabă. In munca a- dat-o comitetele U.T.M. de la şani să ia urgente măsuri in bui să lupte necontenit pentru
plat şi ia mina Aninoasa (secre­ cestora se manifestă delăsare şi mina Lupeni antrenării tinere­ vederea îmbunătăţirii activităţii lichidarea lipsurilor manifestate
tar Titus Bara). formalism. tului în cursurile de calificare în această direcţie. în activitatea formelor tinereşti
gradul I şi II. de muncă. In colaborare cli or­
Dacă la nivelul raionului se Este bine ca în scurt timp, Preocuparea tinerilor ganele sindicale, va trebui .să-şi
organizează consfătuiri bune, comitetele U.T.M. de mină să ia Pe întreg raionul, şcolile de ingineri şi tehnicieni desfăşoare activitatea în aşa fel.
pline de învăţăminte, se redac­ măsuri pentru reorganizarea a- calificare create pe lîngă între­ îneît întregul tineret organizat
tează planuri de măsuri concrete cestor forme tinereşti de muncă, prinderile carbonifere din Va­ Contribuţia tinerilor ingineri Şi_ neorganizat din Valea Jiului
care au menirea să ducă la să le ajute în viitor ca ele să-şi lea Jiului, sînt frecventate de şi tehnicieni la îndeplinirea să fie antrenat în întrecerea so­
schimbarea unor stări de lucruri desfăşoare activitatea în scopul 1.450 tineri, care se califică in sarcinilor de pian, la creşterea cialistă, metodă verificată pen­
pentru care au fost create. meseria de mineri şi de ajutori productivităţii muncii şi reduce­ tru depăşirea sarcinilor de plan.
negative, se lansează diferite mineri. rea preţului de cost al cărbune­
chemări, răul îl constituie fap­ Mai multă preocupare lui, nu se poate rezuma numai Pentru a avea siguranţă ridi­
tul că acestea nu sînt urmărite fată de calificarea Gu toate acestea, munca de la activitatea proprie a acestora cării productivităţii muncii, esté
atragere a tinerilor spre cursu­ în funcţiile pe care le ocupă ca necesar să se ducă o muncă
îndeaproape de către membrii * rile de calificare şi pregătire şefi de sector, maiştri princi­ susţinută pentru introducerea
pali sau maiştri. In permanen­ tehnicii noi. Brigăzile de tineret
biroului comitetului raional tineretului tehnico-economică a responsabi­ au datoria să folosească cu mai
lilor formelor tinereşti de mun­ ţă, aceşti tineri trebuie să con­ multă încredere maşinile cu ca­
U.T.M. asupra felului cum sînt O condiţie esenţială care asi­ că, au fost neglijate de uncie co­ tribuie la instruirea muncitori­ re este înzestrată industria noas­
gură creşterea productivităţii mitete U.T.M. de mină ca cele lor tineri sau virstnioi pen­ tră minieră. Concomitent cu a-
puse în aplicare. muncii, este aceea ca muncito­ tru ca aceştia să cunoască mai ceasta, este însă necesar a âe
rii care lucrează în subteran să de Ia Lonea, (secretar tov. Lun- bine maşinile cu care lucrează imprima tinerilor grija faţă de
Posturile utemiste posede o înaltă calificare. gu Vasile), Petrila (secretar tov. să poată descifra un desen teh­ maşini şi utilaje.
de control — ajutor Irinoiu Ioan) şi Uricani (secre­ nic sau să prezinte o inovaţie.
preţios al producţiei O sarcină de seamă în vede­ tar tov. Stoiculeseu Marin). La tBiroul şi Comitetul râionâl
rea atragerii a tot mai mulţi ti­ In plus, tinerii ingineri sînt U.T.M. vor trebui să studieze cu
Posturile utemiste de control, neri spre şcolile de calificare, aceste mine nu s-a creat nici un aceia care trebuie să se pregă­ atenţie posibilitatea aplicării ini­
ca forme tinereşti de muncă, au revine comitetelor U.T.M. de mi­ curs de minim tehnic. Tovarăşii tească intens pentru a ţine pre­ ţiativelor creatoare ale tinerilor
menirea de a ajuta în mod e- secretari salariaţi şi activişti ai legeri în faţa tinerilor la cursu­ de la „Progresul“ Brăila şi „Tu-
fectiv' producţia prin sezisările nă şi a activului său nesalariat. comitetului raional, dovedesc o rile de minim tehnic şi minim dor Viadimirescu“ Bucureşti. Irt
pe care le face organelor admi­ Pe lîngă aceasta, comitetele neglijenţă nepermisă faţă de economic ale activului U.T.M., acelaşi timp, toate brigăzile d6
nistrative şi sindicale în vederea ciearea acestor cursuri. Gonfe- îmbinînd noţiunile teoretice cu tineret din subteran să fie aju­
lichidării unor deficienţe care U.T.M. au sarcina de a crea pe aspectele practice din activita­ tate să aplice iniţiativa mineri­
frînează bunul mers al produc­ lingă întreprinderi, împreună cu rinţele pe teme de producţie nu tea de fiecare zi a sectorului lor de la Aninoasa.
ţiei. Ele aii menirea de a com­ cercurile A.S.I.T., cursuri de mi­ sc ţin în mod regulat, iar antre­ respectiv.
bate tendinţele de chiul ce se nim tehnic şi minim economic narea tinerilor la cursurile de prindere din Vaiea Jiului <
mai manifestă la unii tineri mai calificare este lăsată numai pe Rezultatele muncii în această creeze cîte un curs de n
puţin conştienţi, risipa de mate­ ale activului UlT.AL la care să seama direcţiilor şcolilor respec­ privinţă vor depinde într-o mare tehnic la care să fie invita
riale, în general tot ceea ce participe cît mai mulţi tineri tive. măsură de felul cum vor şti co­ predea cei mai pregătiţi ing
este rău.-. utemişti, neutemişti şi respon­ mitetele U.T.M. de mină să în­ şi tehnicieni din întreprinc
sabilii de brigăzi de tineret. Unele comitete U.T.M. că ce­ drume entuziasmul tinerilor in­ respe c tiv ^ »-*'
Din păcate' însă, tiu toate co­ le de la mina Vulcan (secretar gineri şi tehnicieni, de modul
La mina Aninoasa şi Lupeni tov. Albescu Dumitru) şi de la cum vor şti să-i atragă în mun­
s-au organizat, spre exemplu, mina Petrila, confundă cursu­ ca de organizaţie şi cum îi vor
cîte un. curs de minim economic rile de minim tehnic cu cele de sprijini în ^jju n iie pe care le
cu responsabilii de brigăzi. La calificare, pe baza cărei idei au
aceste cursuri s-au prezentat ex­ atribuit sarcina de pregătire teh-
puneri legate de căile creşterii ni.cJio- -economică a responsabililor
productivităţii muncii şi reduce­