Page 69 - 1958-06
P. 69
Q.fcHOlIK-* 'i
^ g io r > * ‘i»
Comunicat informativ cu privirePROLETARI Ú1N TOATE ŢĂRILE VMlft-VA! |
la p le n a r a 0 .0 . a l P .C .U .S .
s u c c e s e u t h tin ! € € iw j& MOSCOVA 19 (Agerpres). — TASS transmite lor obligatorii şi a plăţii în natură pentru lucră
Comunicatul informativ cu privire la plenara Co rile efectuate de S.M.T.-uri, în legătură cu noul
mitetului Central al Partidului Comunist al sistem, preţurile şi condiţiile de colectare a pro
Uniunii Sovietice. duselor agricole şi a adoptat pe marginea rapor
tului o hotărîre corespunzătoare care a fost dată
In zilele de 17 şi 18 iunie 1958 a avut Ioc o publicităţii la 19 iunie.
plenară a Comitetului Central al Partidului Co
munist al Uniunii Sovietice. Plenara C.C. a ales pe tov. N. V. Podgornîi
şi D. S. Polianski — membri supleanţi ai Prezi
Plenara a ascultat şi a discutat raportul tov, diului C.C. al P.C.U.S.
N. S. Hruşciov în legătură cu desfiinţarea cote
'k ~ Hotărîrea plenarei CC. al P.C.U.S.
**
A patra sectie In oraşul Deva se Plenara Comitetului Central al Par P.C.U.S. se arată că, la sfîrşitul anu S.U.A,, producţia de unt a depăşit
duce, mai ales in tidului Comunist al Uniunii Sovietice lui 1957, în colhozuri şi S.M.T.-uri au întrucîtva producţia din S.U.A.
cu planul semestrial îndeplinit ultimul timp o mun care a avut loc la Moscova în zilele existat 278.000 de specialişti cu sludii In hotărîre se subliniază că o ex
că susţinută de în de 17 şi 18 iunie a adoptat o hotărîre superioare şi medii de specialitate, în presie strălucită a justeţei măsurilor
frumuseţare a ora in legătură cu desfiinţarea cotelor o- timp ce la mijlocul lui iulie 1953 au luate de partidul comunist pentru dez
Colectivul secţiei laminoare de lorlalte schimburi care de ase şului. Un accent bligatorii şi a plăţii în natură pentru existat numai 83.000 de specialişti. voltarea continuă a orînduirii colhoz
la Combinatul siderurgic Hu deosebit se pune şi lucrările efectuate de staţiunile de ma In ultimii patru ani, se arată în nice şi reorganizarea staţiunilor de
nedoara care deţine steagul de menea şi-au întrecut cu mult pe lucrările de ca şini şi tractoare, în legătură cu noul maşini şi tractoare o constituie faptul
fruntaş pe ramură, continuînd nalizare. sistem, preţurile şi condiţiile de colec hotărîre, statul a făcut investiţii ca că încă la începutul muncilor agricole
şirul succeselor in producţie, a sarcinile de plan. Printre cei tare a produselor agricole. pitale în agricultură în valoare de de primăvară din acest an numeroase
îndeplinit vineri planul de pro IN FOTO: exe 75.400.000.000 de ruble, adică cu 10 colhozuri şi-au cumpărat mijloace teh
ducţie pentru semestrul I al a- care figurează pe lista fruntaşi cutarea lucrărilor Raportul în această problemă a fost miliarde de ruble mai mult decît s-a nice. Desfăşurarea însămînţărilor de
nului. Laminatorii combinatului de canalizare pe prezentat de N. S. Hruşciov. Investit în aceste scopuri în cincinalul primăvară a arătat că tractoarele şl
lor in întrecere se numără şi strada Ion Crean al doilea, al treilea, al patrulea şi în celelalte maşini agricole sînt folosita
au realizat de la începutul anu gă. In hotărîrea sa, plenara consideră primii trei ani ai celui de-al cincilea de colhozuri mai bine decît erau foto«
lui şi pînă acum o productivi prim manevrantul Ioan Topli- indicat să desfiinţeze începînd din cincinal, luaţi laolalfă. site înainte de S.M.T.-uri.
tate mai mare cu 6,81 la sută ?* 1958 cotele obligatorii de produse a-
decît cea planificată. Cheltuie cean, şeful de echipă Iordan Ilea, __ * gricoie livrate de colhozuri statului şi De la 1 ianuarie 1958 gospodăriile Hotărîrea Comitetului Central al
lile de producţie în primele 5 plata în natură pentru lucrările efec colhoznicilor, muncitorilor şi funcţio P.C.U.S. subliniază că, în urma mă
luni ale anului au fost de ase prim-laminatorul Francisc Ta- tuate de staţiunile de maşini şi trac surilor luate în vederea întăririi con
menea reduse faţă de plan cu toare, de staţiunile de reparaţii teh narilor au fost complect scutite de tinue a orînduirii colhoznice şl reor
peste 640.000 lei. mas şi alţii. nice şi de staţiunile specializate din coiele obligatorii de produse agricole. ganizării S.M.T.-uri lor, în agricultură
colhozuri. s-au creat condiţii noi care impun mo
La realizarea planului semes Secţia laminoare este a patra In continuare în hotărîre se arată dificarea sistemului de colectare a pro
trial, cu 11 zile înainte de ter In hotărîre se spune că începînd din că în ultimii patru ani achiziţiile me duselor agricole. In prezent, se spune
men, cel mai mare aport l-au secţie din combinatul siderur 1958 colectările ds produse agricole dii anuale ale celor mai importante în hotărîre, nu mai este necesar să se
adus laminatorii din schimbul peniru stat din colhozuri se vor face produse agricole au sporit în compa menţină sistemul în vigoare de c©le<*
maistrului Gheorghe Andrăşes- gic Hunedoara cu planul se pe cale de achiziţie. Plenara a consi raţie cu cei patru ani anteriori după tare a acestor produse prin octe obli
cu. Ei au dat peste plan între derat necesar să anuleze toate dato cum urm ează: cereale — cu 22 la gatorii şi prin plata în natură pentru
1 ianuarie — 19 iunie peste mestrial realizat înainte de ter riile colhozurilor din anii trecuţi pen sută, grîu — cu 44 la sută, seminţe lucrările efectuate de S.M.T.-uri, De
3.000 tone laminate. Sint dem tru cotele obligatorii, contractările şi de culturi oleaginoase — cu 34 la sută, aceea în prezent este indicat să se
ne de remarcat si succesele ce men. plata în natură pentru lucrările efec cartofi — cu 28 la sută, bumbac brut treacă la o formă unică de colectări
-k tuate de staţiunile de maşini şi trac — cu 12 la sută, sfeclă de zahăr — de stat — achiziţionarea de produse
toare şi de staţiunile specializate. cu 36 la sută. In hotărîre se constată agricole.
Miercuri în cadrul unei şedinţe că Uniunea Sovietică depăşeşte de pe
Noul sistem de colectare a produ acum S.U.A. în ce priveşte volumul
festive colectivul secţiei laminoa VEŞTI CULTURALE selor agricole a devenit posibil în ur
producţiei de grîu — de peste două
re a primit steagul şi cupa de
secţie fruntaşă pe combinat. Cu
acest prilej laminatorii s-au an din raionul Sebeş
gajat ca de acum şi pînă la 23
August să dea în plus peste
prevederile planului încă 1.500 Poetul Ion Brad IntVnirea a fost plină de farmec.
în mijlocul pionierilor Pionierii şi şcolarii au recitat poe
tone laminate. zii, multe 'dintre acestea scrise de
din Petreşti poetul Ion Brad. Micii participanţi
A. Z. ai acestei tniliniri au citit şi citeva
Zilele ireouie pionierii şi şcolarii
In fruntea întrecerii
De multă vreme colectivul sec articole sanitare 127,3 ta sută. roinîni şi germ/uii de la şcolile de 7 din poeziile lor originale. ma aplicării cu succes a măsurilor de ori, sfeclă de zahăr — de aproxima Noile preţuri, subliniază hotărîea
ţiei turnătorie de la uzina „Vic lingotiere 110,4 la sută etc. ani din convină Petreşti, raionul Revelaţia a fost insă citirea de că dezvoltare continuă a orînduirii col tiv 3 ori şi lîn”’ — de 2,5 ori. In 1957 C.C. at P.C.U.S., vor contribui la creş
toria“ Călan se menţine în frun Sebeş, s-au bucurat de o zi deose hoznice şi de reorganizare a staţiuni producţia de lapte reprezenta deja a- terea cointeresării materiale a colho
tea întrecerii socialiste. Datorită Succesele celor de la turnăto bită ; a sosit in mijlocul lor cunos tre însăşi poet a versurilor sale „Ti- lor de maşini şl tractoare. proxiniativ 95 la sută din producţia zurilor şl colhoznicilor în sporirea pro
interesului pe care îl acordă fie cutul poet Ion Brad, redactor şef al motei Tipar" care a plăcut deosebit ducţiei agricole şi animaliere.
care muncitor în a turna cît rie trebuie să constituie un e- revistei pionierilor „Cravata roşie". de mult copiilor. In hotărîrea plenarei C. C. al
mai multe piese, aici se înre xemplu pentru celelalte secţii
gistrează pe zi ce trece succese care sînt rămase în urmă. La sfîrşitul întilnirii pionierii şi ZI DE SĂRBĂTOARE
remarcabile. şcolarii au făcut citeva preţioase pro
Oameni din comerţul de stat puneri privind îmbunătăţirea revistei
Dacă întrebi pe cineva care lor. S-a cerut de pildă ca revista să
sînt secretele acestor frumoase Şeful de raion publice mai mulie ilustraţii şi mai Duminică. Încă din primele Pe stadion îşi disputau întiie- te formaţii au prezentat reper
realizări ţi se va răspunde nu ales basme ilustrate, să scrie mai des ore ale dimineţii pe străzile tatea la fotbal echipele depou torii bogate, plăcute care au
mai in citeva cuvinte: hotărîre, Personalul ca ţuiesc, o dovedeşte şi faptul că despre marii noştri poeţi şi scriitori, oraşului Simeria, era animaţie lui, atelierelor, cartierului şi re fost. mult aplaudate de specta
o înaltă calificare, interes din re deserveşte ma a fost numit şef de raion şi res clasici şi contemporani, revista să aibă viziei de vagoane din Simeria
partea fiecăruia. gazinul alimen ponsabil al unei brigăzi de bună culori mai oii etc. mare. Tineri îmbrăcaţi in haine Triaj. Mult apreciată a fost e- tori. Se pot totuşi reţine jocu
tar. tir. 19 din deservire. Ca şef de raion şi res de sărbătoare, se îndreptau cu chipa grupului şcolar profesio rile „Ţarina Abrudului", „Haţe-
Colectivul acestei secţii a ob Orăştie, esie for ponsabil de brigadă, tinărul Ro IULIAN IONAŞ paşi repezi către parc, unde ur gana" executate de către echi
ma să aibă loc Festivalul oră nal care a eliminat rînd pe rînd pa clubului G.F.R. sau felul cum
Spectacole reuşite şenesc al tineretului. Peste 300 toate echipele ocupând locul l. brigada artistică de agitaţie din
G.A.C, „Ogorul nou" a interpre
tineri şi tinere au fost prezenţi Pe scena din parc, au trecut tat spectacolul adecuat festiva
la deschiderea festivalului oră rînd pe rînd brigăzile artistice
ţinut şi luna aceasta succese mat numai din man Cazan, a dai şi dă dovadă Spectacolul de cintece şi dansuri şenesc devenit o tradiţie. de agitaţie, echipele de dansuri, lului.
frumoase în producţie. Pînă la tineri. De aceea, de pricepere, îndrumând prin e- prezentai recent de colectivul de ac Mitingul cu prilejul deschi formaţiile corale din oraşul Si Cu cintecul şi jocul, ziua a
data de 18 iunie a.c. muncitorii, acestei unităţi i xemplul său pe utemişiii din tori amatori al fabricii „Simion Băr- derii festivalului a durat puţin. meria. Nu se poate da un cali- trecut pe nesimţite. Seara a a-
tehnicienii şi inginerii de aici ie mai spune şi brigadă la o deservire cit mai nuţiu" din Sebeş, a produs satisfacţie Tinerii s-au îndreptat apoi spre ficativ care brigadă artistică de dus şi ea o distracţie: carna
au raportat îndeplinirea planu .,Magazinul tine- corectă şi promptă. Utemişiii şi apreciere unanimă in rindurile nu terenurile de sport pentru a agitaţie s-a prezentat mai bine. valul: Sute de tineri au luat par
lui la producţia turnată în pro Fany Hegheş, Euţrosina Antone meroşilor spectatori, veniţi la casa ra participa şi a se întrece la dife La fel de bine s-au prezentat şi te la carnavalul tineretului, care
porţie de 116,3 la sută. Cele B?iilllll". Aici, lu ională de cultură. rite discipline sportive. a distrat tineretul pînă tîrziu.-
şi Ioan Crişan din brigada lui, tinerii de la şcoala profesiona
crează două brigăzi de bună urtnindu-i exemplul, deservesc Încă nu era ora 10 diminea lă, de la G.A.C. „Ogorul nou"
deservire. Responsabilul uneia
mai bune rezultate au fost ob clinlre brigăzi este chiar uie- corect pe consumatori, realizîtid Au plăcut in mod deosebit cînie- ţa şi pe stadion erau sute de Simeria Veche, cooperativa VELEA MARIN
ţinute de sorturile cazane de în mistui Roman Cazan, şeful ra lună de lună planul de vinzări. cele „Pe drum de fier", „Andalaza”, tineri care irvyjU-faw. pe cei ce „Munca colectivă" şi depoul de
călzire centrală care a îndepli ionului cu delicatese şi alimente, „Sania Lucia", „Tic e tic e toc", jucau fotbal sau volei. Pe are locomotive. Fiecare dintre aces- revizor de ace — Staţia
nit planul in proporţie de 189 la despre care ne-am propus să Organizind bine munca in bri „Tot fi-am zis”, „Klauge" şi altele na de popice s-au prezentat la C. F. R. Simeria călători
scriem in acest articol. El lu gadă, Roman Cazan, a reuşit să concurs, pentru a-şi măsura for
obţină realizări mult mai mari
sută, radiatoare 139,9 la sută, crează in acest magazin, din decît Mihai Ştefan, şeful brigă care au fost măiestrit inierpretaie de ţele, un număr de 5 echipe. Con in sprijinul transformării
anul 1953, cind abia împlinise zii de bună deservire din raio corul condus de iov. Rurt Laupp. Ele cursul s-a desfăşurat la un ni socialist© a agriculturii
însemnate depăşiri 18 ani. Pînă in anul 1955, cind nul cu bucata, in întrecerea din au dezlănţuit aplauze furtunoase răs- vel tehnic satisfăcător. Peste
de plan a plecat în armată, iinărui Ro tre cele două brigăzi, de la în plătind astfel munca artiştilor ama 700 puncte a totalizat echipa
man Cazan, s-a iniţiat in mun ceputul anului şi pînă în prezent,
cartierului care in finală a ob
LUPENI (de la subredacţia noastră ca ele vînzălor, însuşindu-şi iot brigada lui Roman Cazan s-a si tori ai colectivului artistic a i' fabricii. ţinut victoria asupra formaţiei In zilele de 14 şi 15 iunie, comuna complect colectivizată“,
voluntară). Sondorii de la întreprin mai mult din tainele comerţului tuat întotdeauna in frunte. De de la Depoul C.F.R. şi cu a-
derea de explorări Lupeni dovedesc şi devenind unul din fruntaşii Şi echipa de teatru a Şcolii medii ceasta, locul /.• secţia învăţămînt şi cultură a ra „Ce trebuie să facem în campa
zi de zi că sînt hotărîţi ca depăşirile magazinului. După satisfacerea pildă, în luna. aprilie brigada lui din Sebeş a repurtat un frumos suc
de plan să fie cîl mai mari. Organi şi-a realizat planul în proporţie ces, juchhd pentru a treia oară spu De la concursul de popice am ionului Alba, a organizat la că nia agricolă de primăvară pen
zarea temeinică a- întrecerii socialis stagiului militar, în 1957, s-a în de 108 la sută, iar in luna mai moasa comedie a lui Carto Goldani reţinut stilul de joc frumos şi
tate, aprovizionarea la timp a sondelor tors din nou la magazin. Dind in proporţie de 114 la sută. In „Mincinosul". tehnic al tinerilor Alexandru minul cultural din comuna Ighiu tru obţinerea rezultatelor bogate“
cu cele necesare, organizarea temei dovadă de conştiinciozitate în aceleaşi luni brigada utemâstu- Bodor, Piesa Nicolae, Ebert Pe
nică a locurilor de muncă, aplicarea deservirea consumatorilor, răş- lui Mihai Ştefan a realizat doar GH. RĂDĂCINĂ tru şi Bonta ioan, care au con o consfătuire cu directorii că etc., ele fiind adaptate specifi
cu succes a iniţiativei „Omul şi metrul 106 şi respectiv 101,6 la sută. tribuit din plin la ridicarea ca
forat peste plan pe lună“ a făcut ca punzlnd la ţoale chemările con minelor culturale, bibliotecarii cului local şi concretizate cu e-
sectorul de foraj Lupeni să fie frun ducerii magazinului, in scurt lată de ce utemistul 'Roman lităţii concursului.
taş pe întreprindere. Colectivul aces timp Roman Cazan, a ajuns să Cazan, este socotit printre oa săteşti şi directorii de şcoli din xemple din viaţa ţăranilor mun
tui sector a depăşit planul fizic de fie preţuit de tovarăşii săi de
producţie pînă la 15 iunie c.u 13.57 la muncă şi chiar de cumpărători, menii. care fac cinste comerţu întregul raion. Consfătuirea a citori. Intre aceste celective se
sută. El este urmat de şantierul Ani- care, prin cuvintele scrise in
noasa cu o depăşire de 8,68 la sută. condica de reclamaţii, îşi mani lui nostru de stat. Exemplul de avut ca temă : „Activitatea cul- pot aminti cele din Ighiu, Galda
festă mulţumirea faţă de felul cinste, coreclitudine şl atitudine
GR. GOANTA cum au fost serviţi. Că tovară sănătoasă faţă de consumatori -©e- tural-educativă de masă, în spri de Jos, Hăpria, Stremţ, Mihalţ
şii din conducerea magazinului
pe care-l dă acest tânăr şef de jinul transformării socialiste a şi altele.
şi tovarăşii săi de muncă ii pre raion, trebuie să fie urmat de
toţi lucrătorii din comerţ. Din resurse locale agriculturii“. Festivalul bienal de teatru
R. BUDIN Trebuie arătat că, pe lingă „I. L. Garagiale“, a prilejuit o
De d importanţă deosebită în pro- acord să ajute la construirea remizei. (aptul că directorii de cămine intensificare a activităţii echi
biema stingerii incendiilor este asigu Din resursele locale ale sfatului popu
rarea păstrării şi funcţionării în cele culturale şi bibliotecarii săteşti pelor de teatru. Cele peste 70
mai bune condiţluni a materialului şi lar ca : ţiglă, material lemnos şi prin
utilajului de incendiu din dctarca for contribuţia cetăţenilor Traian Biriş, au luat cunoştinţă de sarcinile ” l'ormaţii de teatru din cuprinsul
Ccstea Maxim, Ioan Ciot, Ioan Ma
înscrise în planul de măsuri al raionului şi-au axat repertoriul
secţiei raionale de învăţămînt pe teme legate de transformarea
şi cultură în scopul sprijinirii, socialistă a agriculturii, alegînd
S T A T 11 (U N SE A\ A T A - B A R maţiilor. tei, Gostea Sinmihai, Luca Becus, La- întăririi şi dezvoltării sectorului piese care prin conţinutul lor o-
socialist din agricultură, aceştia glindesc viaţa colectiviştilor şi
Bazat pe acest criteriu F.V.P.G.I. din zăr Garol, Gadar Francisc şi altora au putut participa ia o şezătoa a întovărăşiţi lor, ridicarea nive
comuna Pui, raionul Haţeg, a pus un cu cărămidă, nisip, ciment, seînduri, re culturală şi la un cerc de ci lului lor de trai. Asemenea pie
mare preţ pe utilajul din dotare, asl- var etc., s-a trecut la acţiunea de tit care au avut ca temă tocmai se de teatru au fost jucate pe
gurînd acestuia o perfectă funcţionare. construire a remizei. axarea muncii culturale pe Iran scenele căminelor culturale din
Aşezată pe Valea Tov. Dcak Francisc, şeful F.V.P.C.I., Un sprijin preţios pe timpul con sformarea socialistă a agricul Gricău, Coşlariu, Vinţu de Jos,
Crişului Alb, .înlr-o avînd multă dragoste în această pri struirii remizei a fost dat din partea Stremţ, Zlatna, Berghin, etc. In
vinţă, văzînd că materialele şi utila cercului de pionieri — prietenii pom turii. repertoriul formaţiilor de cor din
jele de incendiu din dotarea formaţiei pierilor — dintre care s-au remarcat Referatul prezentat de şeful
Zlatna, Mihalţ, Galda de Jos,
secţiei învăţămînt şi cultură a Berghin, etc., au fost incluse cîn-
raionului Alba, tov. Victor Păş-
legitate deosebit de nu se păstrează în. bune condiţiuni în în mod deosebit, Kelemen Ştefan, Ră teanu, a scos în evidenţă că la lece pentru ţărănimea muncitoa
p ito re a sc ă sta ţiu vechea remiză, nefiind încăpătoare, a dulescu Valentin, Albu Cornel şi alţii. realizarea unui ritm mai acccle re şi cîntece de masă. Brigăzile
nea Vaţa-băi cu propus comitetului executiv al sfatului rat de cooperativizare a agricul artistice de agitaţie din Galtiu,
noaşte In aceste zi popular să construiască o remiză nouă. Cît priveşte executarea uşilor, feres turii în raionul Alba, pe lingă Oarda de Jos şi “Stremţ, pe lin
le o marc afluenţă trel.or şi a celorlalte lucrări de tîru- munca dusă de organele de par gă alte teme au tratat munca de
de vizitatori. Secretarul sfatului popular, tov. Ni plărie, meseriaşii formaţiei s-au anga tid şi de stat, o contribuţie de transformare socialistă a agri
colae Tăleabă, înţelegînd importanţa jat bucuroşi să le realizeze. seamă au dat şi unităţile cul culturii. In programele acestora
acestei acţiuni, a dat tot sprijinul mo Exemplul formaţiei din comuna Pul, turale. Activiştii culturali s au au fost oglindite realizările ob
ral şi material formaţiei peniru con orientat mai bine în alegerea ţinute în cooperativizarea agri
struirea remizei. este demn de urmat de toate forma conferinţelor pe care le-au sus culturii din satele respective şi
ţiile care nu dispun de remize peniru ţinut în .faţa ţărănimii munci
Mai întîi s-a ţinut o şedinţă ia că adăpostirea materialului. toare : „Dezvoltarea avutului VICTOR A1UREŞAN
îndrumător cultura! regional
minul cultural cu F.V.P.C.I. pavHcipînd A. NICOLAE obştesc — temelia bunăstării (Continuaré iri gag. 2,-a)
şi locuitorii comunei care ad fost de corespondent colectivişti lor“» „Viaţa nouă în
