Page 7 - 1958-06

Nr. 1075
wjsa
Im expoziţia regională de pic tură, sculptură Li grafică, care a fost deschisă mai acum citva timp în ora­
şul Deva, a fost prezentată printre altele şi una din cele mai frumoase re alizări ale sculptoriţei Irmgard Hat-
zack — grupuri de personaje din basmul lui Ion Creangă, „Harap Alb".
ASIGURAREA BAZEI FURAJERE
iip l îi deznltm creşteri aimolelo?
Consfătuirea pe ţară a ţăra­ fost însilozate furaje in timpul însiloza în comun cît mai multe de peste 14.000 ha. terenuri, de fapt principala cauză care
nilor şi lucrătorilor din sectorul verii s-a reuşit să se sporească nutreţuri.
socialist al agriculturii ce a a- simţitor producţia zootehnică,
vut loc la Constanţa a dezbătut adică să se obţină sporuri în­
importante probleme legate de semnate în creşterea în greuta­ regiunii pot să devină a arboretelor, curăţiri de cioate, tă în spre înlăturarea ei.
asigurarea condiţiilor necesare te a animalelor şi mai ales în
dezvoltării creşterii animalelor ce priveşte creşterea producţiei
şi măririi productivităţii lor.
Din expunerea tov. Gh.
Gheorghiu Dej, din discuţiile
purtate şi din rezoluţiile pe pro­
bleme care au fost adoptate, a
reieşit necesitatea şi posibilita­
tea de a se asigura o bază fu­
rajeră corespunzătoare cantita­
tiv şi calitativ. Pentru realizarea bază a animalelor în perioada
acestui însemnai obiectiv, există
condiţii optime în fiecare raion
şi comună, sau unitate agricolă
socialistă.
Regiunea noastră, cu vechi
tradiţii în creşterea animalelor,
cu întinse suprafeţe de păşuni
şi fîneţe naturale, cu mari su­
prafeţe cultivate cu plante fura­
jere, poate ş» trebuie să dea o
mai mare atenţie dezvoltării
bazei furajere şi prin aceasta
să sporească simţitor numărul
de animale şi să ridice în ace­
laşi timp productivitatea lor.
Avem condiţii pentru
a produce mari cantităţi
de furaje-siioz
In conferinţa de la Constanţa
a fost subliniată însemnătatea
deosebjtă ce o are producerea de
furaje insiiozate în creşterea nu­
mărului de animale şi a randa­
mentului acestora. Urmînd inr
dicaţiile consfătuirii de la Con­
stanţa, este necesar să ne în­
dreptăm atenţia în primul rînd
asupra producerii în cantităţi
mari de nutreţuri însilozate.
1 sie cunoscut de către fiecare
crescător de animale faptul că
în timpul verii, vitele fiind Ia
păşune unde au nutreţ verde
suficient la dispoziţie, se îngra­
şă şi produc mai mult. Dar, în
timpul iernii, cînd se hrănesc
numai cu nutreţuri grosiere ca gătirea spaţiilor de însilozare, In regiunea noastră sînt pă­
fîn, coceni, paie etc., ele slăbesc, precum şi a utilajului necesar şuni naturale ce se întind pe o
iar producţia de lapte scade pentru tocat.
foarte mult. Din observaţiile fă­
cute timp de trei ani Ia rînd a-
supra unor vacî şi juninci din
satele Rîu-Bărbat şi Şerel, ra­
ionul Haţeg, s-a constatat că in
timpul lirănirii lor vara la pă­
şune, creşteau în greutate cu
82-124 kg., în medie pe fiecare
animal anual, pentru ca în pe­
rioada de iarnă greutatea lor
să scadă cu 70-80 kg. In timpul
verii o vacă dădea în medie
8-10 litri lapte zilnic, ca în pe­
rioada de iarnă producţia de
lapte să scadă la 2-3 litri pe
cap de vacă zilnic.
Această fluctuaţie în ce pri­
veşte producţia de carne şi lap­
te se datoreşte faptului că în
perioada de stabulaţie, animale­
le nu au fost hrănite cu nutre­
ţuri verzi şi suculente. Această
deficienţă în hrănirca animale­
lor nu se poate înlătura decît
numai pregătind pentru iarnă
nutreţurile verzi, în stare murată
Sau însilozată.
In regiunea noastră, practAa
Insiiozării nutreţurilor datează
de numai cîţiva ani. In acest
timp scurt s-a putut vedea însă
marea ei însemnătate în hrăni-
rea animalelor. Acolo unde au
SMMaKSWaUKttWM
lată, în clişeu, cîieva 'din aceste grupuri prezentate la expoziţie.
:, ' i : Consfătuirea de Ia Constanţa de peste 30.000 ha. păşuni pe îmbunătăţire a păşunilor, în aşa
de lapte.
Astăzi, nu se mai poate con­
cepe creşterea de animale fără
a se pregăti pentru perioada de
iarnă însemnate cantităţi de nu­
treţuri murate, care trebuie să
constituie în viitor hrana de
de stabulaţie. Trebuie să se în-
siiozeze în primul rînd porumb
cultivat în mod special pentru
acest scop. Porumbul cultivat
pentru siloz dă o mare producţie
de masă verde; aceasta se ridi­
că la 40-50.000 kg. la hectar.
Apoi, lucerna şi trifoiul verde,
frunzele de sfeclă şi de varză',
dovlecii care se cultivă prin
porumb, iar în zonele muntoase
iarba verde de pe îîneţele natu­
rale pot ii însilozate, preparîn-
du-se în acest fel un nutreţ con-
sistent de mare valoare pentru
hrana animalelor în timpul
iernii.
Pentru toţi crescătorii de ani­
male, pentru lucrătorii din agri­
cultura regiunii, trebuie să fie o producţie de peste 6000 kg. carea de îngrăşăminte naturale şani, Hunedoara, Ilia şi altele,
ca o sarcină permanentă proble­
ma insiiozării unor cantităţi co­
respunzătoare de nutreţuri. In
fiecare unitate socialistă din a-
gricultură şi fiecare ţăran mun­
citor individual poate şi trebuie
să însilozeze cel puţin 4-5 tone
nutreţ pentru fiecare vacă cu
iapte, cel puţin 2-3 tone pentru
fiecare cap de tineret bovin şi
cel puţin 0,2-0,5 tone pentru
fiecare cap de oaie sau porc.
Gospodăriile agricole colecti­
ve, întovărăşirile agricole şi zo­
otehnice, sfaturile populare, au
datoria să ia din timp măsurile
necesare pentru a cultiva po­
rumb pentru siloz pe suprafeţe
corespunzătoare şi pentru pre­
Ţinîndu-se seama de numărul
animalelor şi de necesitatea, de
consum a acestora s-a stabilit
pe regiune un plan de însilo-
zări. Potrivit acestui plan, sec­
torul socialist din agricultura
regiunii va trebui să însilozeze
în anul 1958 peste 11.000 tone
nutreţ, aceasta în afară de gos­
podăriile de stat care au plan
aparte.
Poate se vor găsi unii să spu­
nă că o asemenea cantitate este
prea mare. Aceşti oameni tre­
buie să înţeleagă însă că anali-
zînd condiţiile de sare dispune
regiunea noastră, ne vom da
seama că există posibilităţi pen­
tru a se realiza şi chiar depăşi
cu mult cantităţile de îuraje-si-
loz planificate pe anul 1958.
Greutatea cea mai mare în ce
priveşte însiiozarea o constituie
sectorul individual, care prin na­
tura lui nu dispune de aceleaşi
condiţii de care dispun gospo­
dăriile colective şi întovărăşirile. întreaga perioadă de păşunat de
Cu toate acestea, nu poate fi
neglijat nici acest sector. Tre­
buie dusă o muncă susţinută de
îndrumare a ţăranilor muncitori
individuali pentru a se asocia
!nai mulţi la un ioc şi pentru s
Păşunile şi îîneţele
mai productive
a luat in discuţie şi problema
fîneţelor şi păşunilor degenera­
te, neproductive, dînd indicaţii
ca acestea să fie desţelenite şi
cultivate cu plante furajere care
au o înaltă productivitate. Ase­
menea fîneţe şi păşuni avem şi
noi în regiune. Sînt unele—şi din
păcate nu puţine — care dau un
randament foarte slab. Producţia
dată de acestea abia se ridică
la 1500-1800 kg. fîn Ia ha. Ase­
menea fîneţe nu sînt rentabile
şi de aceea trebuie desţelenite
şi cultivate cu porumb pentru
siloz,. In-..acest fel vom face ca
randamentul lor să crească de
cel puţin 20 de ori.
Pentru lărgirea bazei furaje­
re este necesar să se restrîngă
culturile care dau producţii mici
de fîn Ia hectar, cum sînt de
exemplu : borceagiirile, porumbul
pentru fîn, etc. In locul acesto­
ra se recomandă să se cultive
porumb pentru siloz s-au lucer-
nă şi trifoi de pe care se obţine
masă verde la hectar şi în acelaşi
timp de o calitate superioară.
Fîneţele noastre naturale mai
dau producţii mici la hectar şi
de siabă calitate şi din altă
cauză. Nu se recoltează de e-
xemplu Ia momentul optim, iar
finul se usucă la soare, pe pă-
mînt, ceea ce favorizează pier­
derea elementelor nutritive. Tre­
buie generalizat sistemul de us­
care a finului pe capre şi în-
tr-un timp cît mai scurt. De a-
semenea trebuie exclus păşuna-
tu! fîneţelor primăvara cu oile.
Prin acest păşunat producţia de
fîn scade cu cel puţin 30 la
sută.
suprafaţă care depăşeşte 131.000
ha. Dar din această suprafaţă
numai cca. 92.000 ha. sînt pă­
şuni în întregime productive,
care dau în medie cîte 7200 kg., Asemenea exemple sînt multe
masă verde la hectar. Restul îii regiunea noastră şi nimeni
de 39.000 ha. sînt suprafeţe ce nu se îndoieşte de posibilitatea
produc numai parţial din cauză ce există pentru a se îmbunătă­
că sînt acoperite cu diferite ar- ţi păşunile existente. Trebuie
borcte fără valoare economică menţionat însă faptul că lucră­
c a : mărăcinişuri, tufişuri, şne- rile întreprinse nu s-au făcut a-
peni, etc., sau sînt terenuri cu nual de cît pe suprafeţe de
exces de umezeală sau degra­ 3-4000 ha., ceea ce este extrem
date. In această situaţie păşuni­ de puţin. Lucrările de curăţire
le naturale nu asigură în între­ şi ameliorare a păşunilor nu au
gime hrana animalelor în timpul
verii. Dacă socotim că o unita­
te de vită mare, are nevoie pentru
3.750 kg. iarbă verde, vedem că
. co.v suliaţia 12).
faţă de situaţia actuală a păşu­
nilor şi faţă de numărul vite­
lor, nu este asigurată decît nu­
mai 3300 kg. iarbă verde pe cap
de vită. Deci, există un deficit
de 450 kg. iarbă verde pentru
fiecare unitate de vită mare De
aceea, în prezent se solicită cu
insistenţă, păşunatul în păduri,
mai ales în raioanele Hunedoa­
ra, Petroşani şi Haţeg,
In ultimii 7-8 ani păşunatul
pe păşunile naturale a lost lăr­
git prin :
— Recucerea unei suprafeţe
-"d r u m u l s & m m m m u i Pag.' 3
La C asa copilului Calendarul lucrărilor
>¦«»'¦«»iii
d irá in li vadă şi vie
in luna muie
Singura Casă a copilului din consistentă— portocale, oarne l\
regiunea Hunedoara se găseşte de pasăre, cacao, ciocolată etc.,
în oraşul Alba Iulia. Ia îşi are — se suplimentează zilnic cu 'In ’ttoezît'e tinere — se va ta­ San Jose. In livezile unde tere­
sediul in una din cele mai fru­ tratamente medicale. Pentru co­ ce udatul pomilor tineri in spe­ nul de sub pomi este cultivat cu
moase clădiri ale oraşului. piii cei mai mari s-au amenajat cial a celor plantaţi în acest an, legume, in combaterea păduche­
Şi-a început activitatea in anul două săli de joc unde aceştia îşi dîndu-se .cîte 4-5 găleţi de apă lui din Sa-n Jose se lnlo:uieşte
1952. Pe atunci, avea o capaci­ dezvoltă diferite aptitudini nece­ la un pom. Pentru menţinerea produsul Ecatox 20, care este
tate de numai 55 paturi. Acum, sare în viaţă. De asemenea, sub umezelii în sol se va face mul- foarte toxic, cu zeamă sulfocal-
prin mărirea localului, capacita­ supravegherea educatoarelor co­ citul suprafeţei din jurul pomi­ cică în concentraţie de 2 la sută.
tea de cazare a Casei copilului piii din categoria 2-3 ani fac lor (acoperirea solului cu gunoi In livezile de pruni se va face
din Alba Iulia a ajuns la 100 zilnic gimnastică corespunzătoa­ păios, pleavă, paie putrede etc.) stropitul pentru combaterea vier­
locuri. re vîrstei. Aici copiii ascultă pro­ Solul se va menţine afinat fără melui prunelor cu aceleaşi
Cu ajutorul tovarăşului d-r. A- gramele de basme pe care edu­ buruieni, prin praşile repetate. produse folosite în combaterea
catoarele le ţin zilnic. Igiena viermelui merelor. Timpul optim
lexandru Dumitrescu am aflat copiilor este o preocupare de că­ Pentru dirijarea formării co­
multe lucruri interesante despre roanei, se vor aplica tăieri în pentru executarea acestui stropit
verde. este în faza de pîrgă a prunelor.
modul de viaţă al celor 88 de petenie a personalului de aici. In livezile ife rod solul se va Pentru combaterea diferitelor
copii cazaţi aici. In fiecare zi copiii fac baie, sînt menţine afinat şi fără buruieni boli ce apar în livezi în cursul
Copiii sînt împărţiţi pe patru scoşi la plimbare în aer liber prin praşile repetate. Se vor da acestei luni se vor face stropiri
şi au ore de somn. Saloanele de îngrăşăminte suplimentare pen­ preventive eu zeamă bordeleză în
grupe de vîrste. Fiecare catego­ dorm it'sînt confortabile şi igie­ tru a ajuta creşterea fructelor şi concentraţie de 0,5 la sută.
rie îşi are un program bine sta­ nice cu lenjerie curată, mijloa­ a lăstarilor, se recomandă urmă­
bilit. De asemenea, trei medici toarele îngrăşăminte la un pom: Lucrări în vie
de specialitate veghează în per­ ce de aerisire etc. azotat de amoniu 0,5-1 kg., su-; Pentru distrugerea buruienilor,
manenţă la buna dezvoltare a Trebuie să amintim că pentru perfosfat 1-1,5 kg., sare potasi­
copiilor prin aplicarea unui pro­ că 0,3-0,5 kg. Aceste îngrăşă­ reţinerea apei în sol şi aerisirea
gram de viaţă, corespunzător îngrijirea multilaterală a celor minte se împrăştie sub pom şi solului, se vor executa praşile ori
vîrstei. 88 de copii de la Casa copilu­ se introduc în sol prin praşilă.
lui din Alba Iulia, statul inves­ Pentru a înlătura căderea fruc­ de cîte ori este nevoie. Odată
Hrana lor, care este foarte teşte lunar peste 50.000 lei. telor din cauza secetei, se va fa­
ce udatul livezilor, Mai ales a cu praşilele se va face şi ingră-
pomilor care au multe fructe. O-
dată cu udatul se pot da şi În­ şarea suplimentară, se vor folo­
grăşăminte suplimentare dizol­ si la un ha. 100 kg. azotat de a-
vate în apă. moniu, 150 kg. superfosfat şi S0
kg. sare potasică.
In cursul lunii se vă continua
acţiunea de combaterea bolilor Alte lucrări care se execută în
şi dăunătorilor din livezi, astfel:
în livezile de meri se va executa vie sînt : ciupitul care consta
primul stropit pentru combaterea în suprimarea lăstarului' la 4-5
viermelui merelor. Stropirea se
va tace la începutul lunii cînd frunze 'deasupra ultimului cior­
merele au depăşit mărimea li­
nei alune şi se va repeta peste chine, copilitul care constă în în­
două săptămâni. Stropirea se e-
xecută cu unul din produseie: lăturarea lăstarilor daţi la sub­
D.D.T. emulsionabil în concen­ ţioara frunzelor şi pliviful, care
traţie de 0,5-0,7 la sută cu H.C.H
emulsionabil în aceeaşi concen­ constă in înlăturarea tuturor
care au fost înglobate greşit în îrînează dezvoltarea creşterii a- traţie sau cu arseniat de plumb
în concentraţie de 0,5 la sută. lăstarilor de prisos butucului de
fondul forestier; nimalelor în regiunea noastră. vie.
Ţinînd cont că în cursul lu­
— Prin lucrări de defrişare Atenţia noastră trebuie îndrepta­ nii apare prima generaţie a pă­ Pentru a împiedica ruperea
duchelui din San Jose, se vor lăstarilor tineri oare au ajuns la
face stropiri în toate livezile cu înălţimea de 30-40 cm. se va
resturi lemnoase, prin desecări, Este absolut necesar să se face legatul lor.
s-a redat producţiei o suprafaţă grăbească ritmul lucrărilor de produsul Ecatox în concentraţie
In cursul, lunii se va da o ma­
de 0,1-0,2 la sută (100-200 gra­
care producţia de iarbă a cres­ fel îneît să se redea anual, prin re atenţie combaterii .manei in
cut de la 3-4.000 kg. la ha., Ia lucrări de curăţire cel puţin me produs la 100 1. apă).
peste 8-10.000 kg. la ha.; 6-7000 ha. păşunatului. In acest funcţie de condiţiile de umiditate
scop statul alocă anual însem­ In livezile de meri, unde este şi temperatură. Se vor stropi vip­
— Prin folosirea masivă a nate fonduri băneşti. Nu este le cu zeamă bordeleză în con­
îngrăşămintelor naturale şi a deajuns însă să ne mărginim şi atac de rapăn, se poate tace c e n t r a i de 0,5 la sută- înainte
celor chimice, s-a mărit produc­ numai la ceea ce se poate face de înflorire şi cu 0,75 la sută
ţia de iarbă pe o suprafaţă de cu fondurile alocate de stat. O stropirea cu o soluţie mixtă de după înflorire. Stropirea trebuie
aproape 24.000 ha. Ia dublu şi mare contribuţie Ia îmbunătăţi­
chiar la triplu faţă de cea dina­ rea păşunilor o pot aduce cres­ zeamă bordeleză în concentraţie terminată in timp de 6-7 zile
inte, ajungîndu-se ca pe aceste cătorii de animale. Aceştia tre­
suprafeţe să se obţină producţii buie lămuriţi pentru a înţelege de 0,5 la sută, în care se adau­ după fiecare ploaie şi are efect
de 12-14.000 kg. iarbă la ha. că este în interesul lor să aibă timp de 8-10 zile, chiar dacă in
păşuni multe şi de bună calita­ gă 100-200 gr. Ecatox. Gu a-
Aceste lucrări au echilibrat în te şi pentru a le avea trebuie să acest interval mai plouă. Stropi­
multe comune din regiune ba­ participe efectiv la curăţirea şi ceastă soluţie putem combate a-
lanţa furajeră cu nutreţuri verzi îngrijirea lor. Folosind fondurile tul înainte de înflorire şi după
în timpul verii. alocafe de stat şi mobilizînd tît rapănul, cît şi păduchele din
crescătorii de animale Ia lucră­ înflorire se va executa indiferent
In acele locuri unde s-a depus rile de curăţire a păşunilor,
interes pentru îmbunătăţirea păr vom reuşi ca într-un timp de de condiţiile climatice, deoarece
şunilor şi lărgirea suprafeţelor 4-5 ani să punem în valoare
păşunatului s-au obţinut rezul­ toate păşunile care astăzi nu aceste două stropiri sînt de si­
tate bune. Iată un exemplu: co­ produc, sau care produc puţin.
muna Sarmizegetusa are 1471 Trebuie combătute cu toată e- guranţă.
ha. păşune. In urmă cu 5-6 ani, nergia unele tendinţe care mai
din cauză că păşunea era in­ dăinuie încă în raioanele Petro­ Staţiu-neă experimentală
vadată de diferiţi arbuşti, nu era
productivă. Prin lucrările de pomicolă Geoagiu
curăţire întreprinse, prin, apli­
M iM üm
acelea de a solicita transfor­
şi chimice şi prin organizarea marea pădurilor în păşuni, în
păşunatului într-un mod mai ra­ timp ce păşunile rămîn necura­
ţional, s-a ajuns să se poată ţi le şi neîngrijite.
folosi întreaga suprafaţă de
1471 ha. Producţia de iarbă s-a Avem posibilităţi ca în 5-6 ani
mărit în urma acestui fapt de la să punem în valoare toate pă­
6-7000 kg. Ia hectar, la 13-14.000 şunile şi să mărim producţia lor
kg. Acum, efectivul de animale medie la cel puţin 9.000 kg.
al comunei are asigurat păşuna- iarbă verde la hectar. Realizînd
tu! în întregime. Ba mai mult, acest lucru vom crea condiţii ca
mai există şi un excedent de numărul de animale să poată
păşune pentru un plus de cel spori simţitor în regiunea noas­
puţin 150 vite mari. Iată deci tră şi să crească în acelaşi timp
cum unele lucrări de curăţire a productivitatea lor.
păşunilor contribuie direct la
sporirea simţitoare a numărului EUGEN CERNELEA
de animale.
inginer la secţia agricolă a sfatului
Esle în interesul fiecărui
popular regional
ţăran muncitor io Editura politică 1*—
să contribuie a apărut:
Restaurantele şi grădinile Cooperativelor de consum
din Geoagiu Băi, Vaţa Băi şi Căîan sat, vă oferă
un bogat sortiment de produse culinare şi băuturi alese
la curăţirea păşunilor — „P.C.R. — conducătorul
şi fîneţelor rzsss&r...
luptei maselor populare pentru
consolidarea şi dezvoltarea re­
gimului democrat-popular (6
martie 1945 — 30 decembrie
1947)", (C olecţia: „In ajutorul
celor ce urmează cercurile de
studiere a istoriei P.M.R.“ —
consultaţia 10).
64 pagini 1 leu.
— „Partidul Muncitoresc Po-
mîn — conducătorul poporului
muncitor în lupta pentru con­
mers în acelaşi ritm cu nevoile struirea socialismului (1951 —
tot mai mari de a se asigura
şepteluiui — în creştere continuă, 1956)” ; (Colecţia: „In ajutorul
hrana necesară. Aceasta este
celor ce urmează cercurile de
studiere a ‘istoriei P.M.R. —
ANUNŢ
Uniunea raională a Cooperativelor de consum Sebeş, regi­
unea Hunedoara, serviciul de va loriiicări, oferă spre vinzare ur­
mătoarele produse agroalimentare precum urmează: ®E ilD l§a p a r a ?
— 3.500 kg. pastă de roşii a 6,20 lei kgr. .A-V
— 6.000 kg. varză tocată murată a 1,60 Iei kg.
— 10.000 kg. cartofi de consum a 0,80 lei kg.
Calitatea produselor garantată. Preţurile de mai sus se În­ rlsSâniî l i -----¦—¦ üüíü- s - í . c ;;
ţeleg, franco staţia de încărcare, la care se acordă rabatul co­
mercial respectiv. O?fr.S*!,< I ! T * r c n t R
Doritorii vor trimite delegat pentru recepţie cu comandă
scrisă şi extras de cont. Pentru informaţii detailate se pot adre­
sa şi telefonic la telefon nr. 126 Scbcş-Alba, - '