Page 70 - 1958-06

YaÜ+2
DE LA SUBREDACţU VOLUNTARA ORAŞTIE
în preajma încheierii
învăfămînfulyi de partid
încheierea anului şcolar în învăţă­
mîntul de partid din acest an a stat şi stă
în atenţia organelor şi organizaţiilor
de partid deoarece constituie o sarci­
nă de mare răspundere. In acest scop,
biroul comitetului raional de partid a
luat măsuri concrete, care să asigure
închiderea în bune condiţluni şi cu
rezultate corespunzătoare a invăţămîn-
tului de partid în oraşul Orăştie şi în
raion.
Măsurile luate se concretizează prin
aceea că biroul Comitetului de partid
a analizat la sfîrşitul lunii mai sta­
diul în care se găseşte învăţămîntul
de partid de la oraş, şi a repartizat
fiecărui membru al Comitetului cîte
două trei forme de învăţămînt pentru
îndrumare. Cabinetul de partid a pre­
gătit propagandiştii cu ultimele teme
din programe pînă la data de 20 mai,
iar de la această dată şi pînă la I
iunie, propagandiştii au fost temeinic
instruiţi asupra felului cum trebuie să
conducă seminariile recapitulative şi
convorbirile de sfîrşit de an.
in această perioadă, în atenţia ca­
binetului de partid a stat organizarea
de consultaţii pe diferite teme, atîl
pentru propagandişti, cît şi pentru
cursanţi. Consultaţiile au fost date de
către tovarăşi competenţi — cadre de
partid şi de stat, cu scopul lămuririi
unor probleme însuşite eventual mai
puţin, sau a problemelor mai grele ca:
„Sectoarele economice“, „Clasele şi
lupta de clasă în R.P.R.", „Rolul sta­
tului în construirea socialismului“,
„Rolul forţelor revoluţionare în înfăp­
tuirea insurecţiei armate de Ia 23 Au­
gust 1944" şi altele.
Cu asemenea măsuri şi cu ajutorii)
primit, majoritatea propagandiştilor au
reuşit să orienteze discuţiile desfăşurate
In cercuri şi cursuri în direcţia înţe­
legerii problemelor de bază şi a clari­
ficării problemelor mai puţin înţelese
de către cursanţi.
VIAŢA NOUA
în satele noastre de manie
Satul Mdda, dlcătiiit din 4 cătune,
Aparţine cómttíiéí Balşa şi esle răsfirat
printre dealdriie repezi de la petalele
măsitiullii Şe'lras şi a uîrfutiii Gtiguiala. în această întovărăşire au fost ţăranii
Ochiul trecătorului esté inclutai de
páiiórama pădUfilor cúre îmbracă in
verdé tnâlflrhilé de inunte, de casele
albe care se pierd in umbra livezilor
de pomi ale însoritelor dealuri, de iar­
ba deasă a păşunilor in care mişună
turme de oi şi vite-bogâţia acestor me­
leaguri, In contra-st cu aspectul atît de
poetic al naturii, viata de ieri a lo­
cuitorilor nu Se arăta tot atît de Inctn-
iăfoare. Uooezi ? Piuglii de lemn care
mai poate fi gcísit şi astăzi (aruncat în­
să), pe la unii locuitori, mentalitatea
hiapoidfă şi întunecată de superstiţii,
etc.
In anii regimului de democraţie
populară s-au produs adinei schimbări
în felul de trai al acestor oameni care
şi-au construit localuri noi de şcoli,
s-du produs schimbări în conştiinţa să­
tenilor şi in întreaga lor viaţă. în­
demnul celui de al II-lea Congres al
P.M.R. şi a consfătuirii de la Constan­
ţa á fost ínfelés şi de locuitorii satu­
lui 'Mada.
Lămuriţi şi convinşi de siipértorlta-
teă agriculturii socialiste, au înfiinţat
dé curînd 'trei întovărăşiri zootehnice
?áre cuprind 199 familii (din totalul
dé 220) cu 331 ha. păstaie şi cil 924
oi, din caté 231 oi în fonllUl' de ba­
ză.
Cea de a treia întovărăşire zootehnică
„Drumul lui Ledin" din eSiületele
Un rol însemnat în buna desfăşu­
rare a învăţămîntului de partid îl de­
ţine însă biroul organizaţiei de bază
care are menirea să ajute şi să în­
drume atît pe propagandişti cît şi
pe cursanţi. Putem scoate în evidenţă
activitatea propagandiştilor: Cornel
Oniga şt Nicolae Suciu de la U.M.C.
care, îndrumaţi îndeaproape de orga­
nizaţia de bază, s-au prezentat toi
timpul altului de învăţămînt cu con-
specie în faţa cursanţilor şi pregătiţ
temeinic cu problemele de seminar
Convorbirile recapitulative au consti
tuit un prilej de reîmprospătare şl sin
tetizare a tot ce este esenţial, punîn
du-se un accent deosebit pe fixarea
cunoştinţelor însuşite.
O măsură menită să sprijine desfă­
şurarea în bune condiţiuni a încheie­
rii învăţămîntului de partid a fost şi
aceea a Comitetului orăşenesc de
partid Orăştie, care a analizat la sfîr-
şitul lunii mai stadiul în care se gă­
seşte învăţămîntul de partid Ia între-
prinderea „I.C. Frimu" Orăştie. Aici
au fost invitaţi secretarii organizaţiilor
de bază şi propagandiştii de la cercu­
rile şi cursurile din oraş. Cu acest
prilej au fost scoase în evidenţă lip­
surile în ce priveşte frecvenţa cursan­
ţilor, asigurarea purităţii ideologice a
lecţiilor,, măsurile luate pentru semi­
nariile recapitulative şi convorbirile de
sfîrşit de an.
Este necesar ca în momentul de fa­
ţă să se acorde atît de către bifom
rlfe organizaţiilor de bază, cît şl de
către propagandişti, o deosebită aten­
ţie convorbirilor de sfîrşit de an, să
se urmărească deplina clarificare şi
adîncire a problemelor celor mai im­
portante dînd posibilitate tuturor
cursanţilor - să-şi însuşească temeinic
ideile de bază ale materialului par­
curs. >, . ¦ •
m a iiti' şi Trdp'ărăuţe, ă .fiist inaugu­
rată de curînd. Primii care s-au înscris
muncitori: Cazan Lazăr, L. Nicolae,
Siniioit Cazan, Viorel Mareş, Suciu Ro-
mdn, loan . Cazan lui Ion, Ionel Dan,
Roman Cazan, Roman Tomesc, etc.
Printre cei ce au muncit ntai mult
pentnl închegarea întovărăşirii, sin i:
Victor Piper, Gherasim Ciiician şi loan
Bogdan.
Noul comitet al întovărăşirii a ales
ca preşedinte pe iov. Cazan Daniel,
iar ca secretar pe Ionel Dan.
In adunarea de constituire a noii în­
tovărăşiri zootehnice au luat aivîntul
mai mulţi membri întovărăşiţi, care au
arătat că în păşunea întregului sal
Mada poale fi sporii numărul oilor cu
încă 1.500—2.000 de capete, al căror
soi trebuie înnobilat. S-a mai propus ca.
iii planul de perspectivă să se preva­
dă dezvoltarea întovărăşirilor din să-
Jul Mada cu noi ramuri de producţie
ca de exemplu: creşterea a 150 de
vaci, 200 porci, 3.000—4.000 păsări,
300 stiipi sistematici, precum şi dez­
voltarea pomicultura.
Membrii întovărăşirii au luai iniţiati­
va deschiderii de noi drumuri săteşti
a căror lipsă constituia o greutate în
viata satului. De asemenea şi-au ma­
nifestat dorinţa pentru schimbarea tra­
seului drumului raional Orăştie<Balşa
în porţiunea "de la Bozeş la Balşa prin
defileul Mada.
ROMAPil CAZAN
corespondent
r!,W W t "iu.
VEI)BRE DIN PRAŞTIE
; m m m sfín .^rjsm ü L m Nf 1091
BWK! CST.-.-
u unui concert
Despre spectacolul semisimfonid al la pregătirea corului, instruirea solişti­ faptul Că cel trei solişti, mu.nr.itori
ansamblului Casei de cultură ,,Ion Su­ lor, asamblarea formaţiei $1 pînă la în fabricile din localitate, au realizat Unul dintre cele
mai pitoreşti costu­
dai Deieanu" prezentat publicului orăş- preocupările pentru Costumare sau. re­ astfel paşi uriaşi în direcţia interpret me naţionale din
ţară poaie fi intîl-
iian săptămîna trecută, nu se cere gie, ioaie greutăţile au fost rezolvate tării, irecînd de la muzica populară nil la Orăştie. Mâi­
nile harnicelor o-
a fi scris doar un articol de sumară pe parcurs de către cel doi inimoşi sau uşoară, la muzica de Operetă, răştiene, din vechi
timpuri s-au price­
semnalare a reuşitei tui sau poate ci- conducători ai formaţiei : dirijorul care este desigur mult mai pretenţioa­ put să însăileze Cii
migală măiestrite
teva Cuvinte de îndreptăţită evidenţiem Francise Roşnavschl şi directorul Ca­ să. Tot din tinduriie soliştilor con­ cusături, dovada
grăitoare a urnii
re, Ar fi mult prea puţin In compa­ sei de cultură loan Popa (Care e tot­ semnăm in această cronică, interpreta­ deosebit rafinament
raţie cu strădania şi munca depusă odată şl prim solist al orchestrei). rea măiestrită a „Ariei Adelei" din şi gust artistic al
localnicilor.
pentru realizarea acestui spectacol, Spaţiul nu ne permite o evidenţiere opereta „Liliacul" (prof.. Voichiţa Dan-
IN CLIŞEU : cos­
căci, să temnoaştem adevărul, pentru cu numele a tuturor participanţilor, o ciU) şi aria lui Gali din „Vini de li­ tumul vechi feme­
puterile unei case de cultură dintr-un facem însă pentru întregul ansamblu. bertate” (solist inginer Zoltan Piroş). iesc din Orăştie.
orăşel că Orăştie o dSemenea Ieşire In dorinţa de a întemeia afirmaţiile Programul a fost insă, nu numai bo­
artistică depăşeşte limitele unei ini­ şl dé a îăsa să vorbească prin graiul gat, cOrecl şl realist executat ci şt va­
ţiative lăudabile. lor faptele, voi spicui cîteva aspecte din riat.... In acompaniamentul orchestrei,
Iii regiunea noastră orchestrele se­ repertorial prezentat. corul de voci egale a prezen­
niisimfonice sau simfonice şl chiar Programul, bine ales, ésté destul tat bucată „Hora felelor" de
formaţiunile muzicale mai mari, încă de bogat, unitar şi cumpănit ca tema­ Novtcoo, tar corul mixt compoziţia
pot fi numărate pe degete. Rlndurile tică. Deschiderea concertului s-a fă­ „Scoruşul” de ŞvCrnlcov. Programul
de faţă îşi propun de ta ban început cut cu potpurlul din opereta !,Crai a fost încheiat cu bucata care a reuşit
să preţuiască evenimentul aşa cum se nou" care şi-d căpătat la Orăştie o a- cel măi mull să transpună pe ascultă­
cuvine şi printr-o siintară analiză să devăfată faimă. Intre lucrările execu­ tori pe aripile valsului cu atît de fru­ Se înfăptuiesc propunerile
! aprecieze pozitiv această realizate. tate de asemenea numai de orchestră
amintim uverturile „Preischilfz" de We­ moasa bucată a compozitorului tvano-
Cîteva cifre: ansamblul ccmptis din ber, „Nabllcodonosor” dé Verdi sau vici „Valurile Dunării"-cor şi orches­
solişti, cor şi instrumentişti numără în „Vals” de Lehar, toate executate cu tră.
jur de şaptezeci persoane. Numai ot- mullă măiestrie sub bagheta energică
, chestra are peste douăzeci de instru­ şi sigură a dirijorului. Iată aşadar motivele care ne îndrep­
mentişti, ceea ce poate fi considerat tăţesc să facem o apreciere pozitivă
, ca tin succes apreciabil. Chiar simpla Concludenta în ceea ce priveşte ni­ a ansamblului amintit. Spectacolul sim­
| reunire d variatelor şl adesea virtu­ velul de înţelegere a marelui public, fonic dai de Casa de cultură Orăştie
oaselor instrumente componente, este cit şl în frumuseţea interpretării, ci­ prin execuţia corectă a lucrărilor atît
tăm ariile „Tu” (solistă Turian Ani- de frumoase, prin conducerea sigură,
: un punct deosebit de grăitor. şi cu mult temperament a dirijorului,
Spectacolul prezentat de curînd a şoara) şi „Te iubesc” (Ileana Luchi- prin varietatea bucăţilor interpretate de
i fost temeinic pregătit prin neatimă- ni) din opereta „Lâsaţi-mă să cini”, solişti, cor sau orchestră, s-a ridicat Cu ocazia alegerilor de deputaţi în circumscripţiei nr. 15, dintre care a-
sfaturile populare cetăţenii oraşului 0- mintim pe Ilie Opriţă, Dorica Harieş,
' ratele repetiţii care s-au ţinut în de- precum şl aria IM Adăm din „Vint la înălţimea unui concert care ar pu­ răştle au făcut un mare număr de Dionisie Riisu, Gheorghe Pop şi a lţii;
ctirsid a patru luni de zile. De la tea fi prezentat chiar şi pe scenele mai propuneri. Pînă în prezent deputaţii, înfiinţarea unui nou centru de pîirie în
procurarea partiturilor şi scrierea note­ dé libertate", pe care in mod excelent pretenţioase. N-am vrea să spunem că împreună cu alegătorii lor, au rezolvat strada I. V. Stalin pentru deservirea
lor pentru fiecare instrument în parte, a interpretat-o tov. Alexandru Ba- nu au fost şi unele m ici. lipsuri ale peste 50 de propuneri. Dintre propu­ cetăţenilor din cartierul g ă rii; punerea
lasz. Remarcăm dici cu destulă bucurie regiei sau organizatorice, dar acestea nerile mai importante realizate pînă în circulaţie al celui de al doilea auto­
acum, am intim : bus pe traseul oraş-gară.
nu pot să umbrească realizarea ca a-
— Amenajarea ştrandului şi intro­ Alte propuneri sînt în curs de reali­
tare. ducerea apei potabile; construirea celui zare şi anum e:
de al doilea şopron la muntele Naia
C a d re didactice Este aici un merit nU numai al pentru adăpostirea animalelor, precum —¦Extinderea reţelei electrice în car­
spectacolului In sine, ci şi a intenţiei şi amenajarea cabanei cu inventarul
necesar; pietruirea unei rigole de tierul nou al oraşului; repararea tu­
EV I DENTI ATE IN PROCESUL acestuia de a educa publicul în spiri­ scurgerea apei pe distanţa de 250 m.l.,
tul dragostei faţă de genurile mal greu la care au contribuit Voluntar cetăţenii turor trotuarelor; pietruirea ă noi
in stru ctiv -e d u ca tiv de înţeles curii este acela al muzicii străzi, etc.
de operă şi operetă. I. E.
Acest concert a dovedit că deşi al­
cătuită de amatori, atît pentru partea
instrumentală cit şi în privinţa soliş­
tilor vocali, formaţia amintită deţine
reale calităţi şi forţe., artistice situîn- Preocupări de vacanţă
dii-se la înălţimea interpretării frumo­ Deşi anul şcolar s-a terminat, pe G. Helgiu, M. Borbely, Braisteter, M.
lotul şcolii de 7 ani din Orăştie lu­ Radu, M. Cazan, Ileana Gheofghe şi
sului. Alături de aplauzele entuziaste crează de zor echipe de elevi împăr­ alţii. Ei nu sînt numai fruntaşi în
ţiţi pe grupe de culturi ca de p ild ă: muncile de pe lotul şcolar ci şi frun­
ale participanţilor, raidurile de faţă plante decorative, industriale, medici­ taşi la învăţătură. Anul şcolar l-au
nale, de pepinieră, etc. Lucrările sînt încheiat numai cu ’note de 9 şi 10.
subscriu pentru aceeaşi meritată re* îndrumate îndeaproape de profesorii:
Lucia Oprcan şi Voichiţa Danciu. Pentru perioada de vară s-a ales
compensare şi'"SHicifă apreciere a între­ un colectiv de elevi care va urmări
Dintre elevii cu cele mai frumoase munca şi rezultatele pe lotul şcolar.
gului colectiv. calificative în această muncă cităm:
E .1.
I. IL1ESCU
corespondent
LUCIA VULCU MARIA RIPOŞAN Să se dea I c u v e n ită
profesoară Ia şcOala de 7 ani învâţătoare~la şcoala de 4 ani
Orăştie. Mărfineşti.
CIFRE Şl F A P T E GAZETELOR DE PERETE-
In scopul organizării şi educării
maselor de oameni ai . muncii din în­
Se lărgeşte sectorul mu“ se străduieşte să întîmpine ziua treprinderi, instituţii şi de la sate, şi da'cţie din care fac parte tovarăşi Iunie“ Orăştie, „I. C. Frimu1, Ocolul
socfalist de 23 August cu cît mai frumoase al mobilizării lor la opera de con­
realizări. struire a socialismului, un rol deose­ competenţi care au ştiut să atragă în silvic, U.R.G.C. sau în comunele, Bă
Din zi în zl, sectorul socialist a bit îl are presa comunistă. Una din
gricot, se dezvoltă tot mai mult în o In toate secţiile a sporit rîumărul formele presei comuniste de partid jurul lor un colectiv larg de cores­ căinţi, Blandiana, Bobîlna, Turdaş,
raşul Orăştie, datorită creşterii ccn muncitorilor ca're-şi depăşesc sarcina este gazeta de perete.. Ca organ de
ştiinţei cetăţeneşti şi a rezultatelor ob zilnică de plan de la 5 la 20 la su­ presă, gazeta de perete întruneşte în- pondenţi voluntari dintre aceia care Acmar, Orăştioara de Sus, Sibişel şi
ţinute în unităţile socialiste agricole a tă. Intre aceşti muncitori fruntaşi se tr-un tot trăsăturile presei comuniste.
propiate de oraş. nuniăTă: Nicolae Homorodean, Nico­ ştiu sa seziseze problemele principale altele, unde articolele nu se schimbă
lae Sîrbu, loan Cioroianu, I. Ciurdă- La recenta consfătuire cu respon­
In prezent 171 de familii alcătuiesc sabilii tuturor colectivelor de redac­ de la locurile de muncă. cu lunile.
cete trei întovărăşiri agricole existen rescu şi bineînţeles, brigăzile şi echi­ ţie din raion, organizată de Comite­
te : „Vasile Roaită“, „7 Noiembrie“ şi tul raional de partid Orăştie, s-a an a­ Activitate frumoasă desfăşoară şl Mai mulţi corespondenţi
„Dr. Petru Groza", pele în care lucrează. lizat activitatea desfăşurată de gazetele gazeta de perete „Forestierul“ de Ia
de pCrete. S-a constatat cu acest prilej
E destul de edificator exemplul înto­ Mai multă cărămida :ă acolo unde organizaţiile de partid f.F.E.T. Orăştie şi -aceasta pentru că
vărăşirii „Vasile Roaită“ care la în­ şi colectivele de redacţie ale gazete­ Exemplu de subapreciere a gazetei
fiinţare cuprindea un număr de 22 La fabrica de cărămidă Prieaz, pe lor de perete au dat atenţia cuvenită
familii, iar acum numără peste 42 de lîngă strădaniile pentru o reala îmbu­ acestei laturi a muncii politice de m a 1 colectivul de redacţie munceşte pe baza de perete şi a rolului pe care îl are
familii, sau ultima întovărăşire care nătăţire a calităţii produselor se de­ să, rezultatele sînt satisfăcătoare. Din
a crescut de la înfiinţare cu încă 40 pun eforturi pentru terminarea con­ păcate însă, sînt puţine gazetele unui plan de muncă aprobat de biroul colectivul de redacţie în lărgirea re­
de familii. strucţiei a încă patru şoproane mari zu activitate rodnică. Marea majori­
tate a gazetelor de per-etC nu desfă organizaţiei de bază şi se sprijină pe ţelei de corespondenţi, putem da atitu­
Realizări necesare procesului de uscare. şoară o activitate susţinută şi continuă,
:eea ce a făcut ca în ultimul timp o reţea largă de corespondenţi de la dinea biroului Organizaţiei dé baza dé
Colectivul întreprinderii „,I.C. Fri- De asemenea se depun eforturi ca acestea să nu-şi îndeplinească însem­
tn cel mai scurt timp un nou bloc natul rol pe care-1 au. toate sectoarele de muncă. la G.A.C. Prieaz, care a admis publi­
muncitoresc compus din 8 apartamen­
te să fie dat în folosinţa muncitorilor Unde n-a Îipsit ajuioruî Gazete de perete cu activitate po­ carea într-o singură ediţie a patru ar-
de la întreprinderea „I.G. Frimu1.
Activitatea gazetelor de perete de­ zitivă, şi cu influenţă în rîndul mun- ticolé scrise şi semnate de acelaşi1 co­
pinde de felul în care muncesc colec
tlvele de redacţie Conduse şi îndru citoriibr mai sînt la fabrica chimică respondent.
mate de organizaţiile de partid a căror
ergane -sînt. Comitetul de partid de la Orăştie, fabrica „Vidra“ şi altele. Buna desfăşurare a activităţii gaze­
U.M. Gugiî, îndrumînd permanent ac-
tivitatea găzetei de perete centrala, a- Vorbind despre activitatea gazetelor telor de perete, depinde1 foarte mult
ceasta a fost vie, axată pe cele mat
importante probleme. Articolele: „Din de perete din mediul sătesc, putem spu- . dé felul în care colectivele de redac­
experienţa noastră în procesul de pro­
ducţie“,- „Reducerea rebuturilor, factor ne că şi o parte din acestea au con­ ţie ştiu să muncească' cu’ corespon­
important în lupta pOritru scăderea
preţului de cost“, . „Desfăşurarea învă stituit mijloace de mobilizare a ţăra­ denţii.
ţămîntului de partid în uzină noastră“
şi altele, sînt materiale prin care s-au nilor rnuncitcri în u p ta pentru recolte Din păcate însă în raionul Orăştie
tratat cele mai actuale probleme, Le­
gate de activitatea întreprinderii şi ?le bogate. BÎnt prea puţine colective de redacţie
au avut efectul aşteptat.
Gazetele de la sate care au b evidenţă clară1 a ebréspon
Pentru combaterea lipsurilor, colec­ denţilor şi aceasta pentru că în: majori­
Reduc preţul de cost tivul acestei gazele de perele . foloseş­
te ccle^ mai variate ferme de murită Obiectivul gazetei . de perete de la tatea cazurilor nu există aceşti corés’
: a : afişarta materialelor satirice, carii
Printr-o mai bună organizare a sec­ şatura „La televizor“, epigrame, tic, G.A.C. Şibot a reuşit să atragă pe pondenţi.
toarelor productive din cadrul între­ Un fapt pozitiv în activitatea gazetei
prinderii regionale de plante medici­ iste componşnţa colectivului de re- colectivişti să scrie ori de cîte ori Faţă de posibilităţile' existente în
nale, preţul de cost s-a redus cu 11
la sută la uleiuri volatile şi 7 la sută ------------- — - 1 este cazul, materiale care oglindesc raionul Orăştie, prea puţine gazete de
la siropuri, . realizîndu-sc totodată şi
^sem nate economii' priit înlocuirea aspecte din viaţa şi munca lor, dînd perete au o activitate corespunzătoare
lemnului' de foc la încălzirea cazanului
generator, cir deşeuri fără valoare, şi nlcnţie în mbd deesébit întrecerii1 so- şi la nivelul cerinţelor. Acest lucru a
prin reducerea , cheltuielilor de tran­
sport. 'nliste dintre echipe şi combaterii în fost de altfel confirmat şi cu prilejul
De asemenea, în noua secţie de si­ mod operativ a lipsurilor, luîndu-se a concursului organizat de ziarul „Dru­
rop s-a urmărit cu stăruinţă nî'ăfîrea
productivităţii’ muncii, luîndU-se o se­ titudine prin materiale satirice împo' mul socialismului" în cadrul căruia
rie de măsuri c a : compîectarea insta­
laţiilor de extragerea, sucului, mări­ triva acelora care nu respectă disci­ au participat un număr foarte redus
rea cantităţilor de suc şi zahăr pen­
tru fiecare cazan, mecanizarea astu­ plina socialista a muncii, lipsesc de dé gazete de perete din raionul Orăştie.
patului sticlelor precum şi îmbunătăţi
r6a condiţiilor de spălare a acestora la muncă etc. Situaţia existentă în momentul de
etc. Bine se ocupă de tratarea diverse^ faţă se datereşte şi1 slabului control,
Toate aceste măsuri aii Contribuit la lor probleme şi gazeta de perete de efectuat de Comitetul raional de partid
majorarea producţiei de sirop cu a- la Geoagiu-sat, Beriu-sat şl G.A.C asupra' aparatului său caré a neglijai
. proape 15 la sută. Vinerea. această sarcină.
• ELENA ION - Gu toate aceste rezultate pozitive în Péntru ea pe viitor în activitatea
, corespondentă activitatea gazetelor de perete din ra­ gazételor de peréte să se facă o co
ionul Orăştie se manifesta încă multa litură în sensul îmbunătăţirii munen
lipsuri. Mai sînt încă multe comitete acestora, Comitetul raional de partid
de partid şi organizaţii de baza care Orăştie a indicat măsuri concrete Şi
manifestă' o nepermisă atitudine de ne a trasat sarcini1 precisé tuturor orga
glijenţă faţă de gazetele de perete, !ă nizaţiilor de partid şi colectivelor de
sînd ca de abestea să se ocupe numai redacţie, menite să orienteze toate co
lecfivele dé redacţie pé calea' îmbii
comitetele de întreprindere, sau să-şi nătăţirii activităţii lor.
desfăşoare activitatea la voia întîmplâf E. MARCU
AI¦« -- 3* r-T . , ,4-4
rii. Âsemelifa exemple sînt fabrica g f ţ f Corespondentă
« .. ... -v.»l 'I . O;.'T