Page 71 - 1958-06

Nr. 1091
REPEDE, SON, ECONOIUC
——— -¦¦ :
Constructorii de la şantierul B 1
lucrează în acord global
In prezenţa a numeroşi con-
StfUclrtrl de pe toate şantierele
Trustului 4 construcţii Hunedoa­
ra, a avut loc cu cîteva zile în
urmă ó Consfătuire consacrată
discutării preţioasei iniţiative a
brigăzii zidarului Andrei Weber.
Iniţiativa, aşa cum s-a itiai scris, fectUat şi îh raport de acesta se
constă în luarea lucrărilor în
acord global. Pentru aceasta,
la şantierul B 1, locul de iitUncă
al brigăzii, la Celé 14 blocuri în
lucru, lucrările au fost de aşa
manieră Organizate încît să per­
mită introducerea lucrului în â-
cord global.
Mutica se desfăşoară în lanţ,
cele patru lanţuri fiind împăr­
ţite în păsuri. Primul pas al
lanţului îl constituie săparea
fundaţiei, al doilea, turnarea be-
tóanelor* iar al treilea, zidăria.
La pasul al treilea — pas Ia
care •lucrează brigada Iui We­
ber — munca de asemenea e di­
vizată, brigada avînd în compo­
nenţa ei zidari, montori de prefa­
bricate, betonişti, muncitori ne­
calificaţi. Cu alte cuvinte, avem
de-a face cu o brigadă comple­
xă.
Pentru buna desfăşurare a
muncii, fiecare lanţ dispune de
agregate afectate exclusiv lui.
Brigăzii, de asemenea i-au fost
afectate utiiaje, prin convenţii
prealabile, stabi(indu-se atît
drepturile cît şi obligaţiile celor
două părţi : şantier şi brigadă.
In convenţii sînt prevăzute
valoarea de execuţie, termenele
de executare, cîştigul. Şantierul
este obligat să asigure Zilnic
brigada cu cele necesare bunu­
lui mers al lucrărilor. Acordul
global mai prevede şi condiţiile
de lucru.
Avantajele acestei metode sînt
multiplă. Pe lingă faptul ca a-
sigură terminarea lucrărilor con­
form graficelor şi chiar mai de­ de greutăţi în calea asigurării Alba se număra în trecut printre rări a anului de învăţămînt-şcolar. Ast­ culturală lîncezeşte, comisia permanen­
vreme, prin comasarea în cadrul condiţiilor de muncă celor noi cele rămase în întuneric. Neştiinţa de fel în satul Gib-Ghei s-au făcut trans­ tă de învăţămînt şi cultură din comu­
aceleiaşi brigăzi a-constructorilor angajaţi.
de diferite profesii, înlătură
defecţiunile inerente acordului
simplu în ce priveşte conlucra­
rea între muncitorii de diferite
profesii, creează o cointeresare
colectivă a muncitorilor brigăzii.
n sp riDadi
ä ni
(Ütmore din pag. l-a)
au fost satirizate unele aspecte
négative ale acestei munci.
In cercurile de citit organiza­
te de bibliotecile săteşti din
Ighiu, Stremţ, Vinţu de Jos, Te-
i.uş, Zlatna şi Mihalţ, precum şi
în cele ale căminelor culturale
din Galda de Jos, Şard, Oarda
de Jos, Hăpria etc., S-a prelu­
crat statutul model al întovără­
şirilor şi gospodăriilof colective,
precum şi fragmente din cărţi
de literatură (Pîine albă, Bără­
gan, Brazdă peste haturi etc.)',
cu conţinut axat pe munca de
cooperativizare a agriculturii.
Referatul a arătat şi o serie
de lîpsuîT care s-au manifestat
în activitatea culturală şi care
au frînat buna desfăşurare a
muncii. In prea mică măsură
propaganda agrotehnică a fost
irnpletită cu lămurirea ţăranilor
muncitori asupra importanţei lu­
crării pămîntului în comun şi
cu mijlrtace mecanizate. Numărul
tehnicienilor şi inginerilor agro­
nomi cate ţin conferinţe sau or­
ganizează convorbiri cu ţăranii
colectivişti şi întovărăşiţi, este
încă mic. Nu s-a pus un accent
mai mare pentfu a se duce mun­
că în mod diferenţiat, ţinîndu-
se seama de specificul comunei
sau .satului respectiv Secţia de
învăţământ şi cultură, împreună
cu secţia agriCola, ar fi putut
organiză vizite ale ţăranilor'
muncitori îr. gospodăriile colec-
tive şi întovărăşirile agricole
fruntaşe.
Discuţiile purtate Re mărginea
referatului şi a planului de’ mă-
suri au oglindit hotărîrea acti-
vi şti lor culturali de a înlătura
lipsurile arătate şi a depune mai
multă strădanie pentru îmbuna-
tăţirea muncii.
în după-masa zilei de 15 iu­
nie, pe uliţele satului Ighiu,
grupuri de ţărani muncitori' se
îndreptau spre biblioteca săteas­
că $i spre căminul cultural.
La bibliotecă, vreo douăspre­
zece femei erau stfîhse la cercul
de citit, unde au ascultat două
capitole citite din expunerea fo­
varaşuiui Gh. Gheorghiu-Dej, la
Consfătuirea de la Gonstanţa. listă ă' agriculturii.
"11' ' ' L .......
Totodată, la decontarea lucră­
rilor, înlătură efectuarea repe­
tată a măsurătorilor. Gunoscîn-
du-se valoarea pe obiectul în
lucru (în cazul de faţă a blo­
cului), la sfîrşit de lună se a-
preciază procentajul lucrului e-
face salarizarea membrilor bri­
găzii.
? Concomitent cu discuţiile, con­
Consfătuirea, discuţiile purta­
te au scos în evidenţă clar avan­
tajele lucrului în acord global,
cu exemplificări concrete ; dife­
riţi vorbitori arătînd Ia ce anu­
me rezultate a dus acest sistem
de lucru. Accent deosebit s-a a-
cordat metodei înaintate de mun­
că, Orlovj metodă aplicată de
brigada lui Weber şi care a dat
rezultate foarte bune.
Din discuţii au reieşit o sea­
mă de deficienţe în muncă,- Aşa
bunăoară, aplicarea şablonată a
normelor în special Ia dulgheri,
pontarea greşită, descompunerea
unor brigăzi, membrii ei fiind
împrăştiaţi pe diferite şantiere,
risipa de materiale care încă
persistă.
In acest sens, tov. Nicolae
Ponei, a arătat că unii construc­
tori, pentru a realiza un cubaj
cît mai mare la lucrările de um­
pluturi, nu scot din gropi dula­
pii şi cărămizile.
In ce priveşte aproviziona­
rea locurilor de muncă, vorbi­
torul IOan Ungureanu, instala­
tor, şi alţii, au arătat că şantie­
rele duc uneori lipsă de mate­
riale, fapt care face ca lucrările
să stagneze.
Referitor la asigurarea şan­
tierelor cu braţe de muncă cali­
ficate, tovarăşi ca Ştefan Dumi-
iraşcu, Ştefan Macovei, au sem­
nalat lipsa de zidari cu o înal­
tă calificare, precum şi o seamă
O problemă interesantă a ri­
dicat tovarăşul Titi Brăniştea-
nu, instalator. Printre altele, so­
licita ca odată cu planul con­
strucţiei să se dea şi planul de
instalaţii, pentru a nu se mai
La cerc ă participat şi tovarăşul
Ureohe Traian, preşedintele în­
tovărăşirii din Ighiu, care a po­
vestit membrilor cercului de ci­
tit despre cele văzute şi auzite
la Gonsfătuirea de la Gonstan-
ţa, arătînd că după ce s-a întors
de la Consfătuire şi-a făcut ce­
rere pentru a intra în gospodă­
ria agricolă colectivă, iar după
el s-au mai înscris încă 14 fa­
milii, formînd astfel nucleul gos­
podăriei colective din comuna
ighiu.
In acelaşi timp, lâ căminul
cultural, care devenise neîncă­
pător pentru ţăranii adunaţi la
şezătoare, preşedintele întovără-
^in Bucerdea, vorbea ţăra-
n*ţor muncitori despre Gonsfă-
de la Constanţa. A urmat
apoi lin program artistic dat de
elevii şcolii din Ighiu, după ca-
ro *ov< Teiuşan Constantin,
membru al colectivului de confe­
renţiari de la căminul cultural,
a făcut expunerea : „Gălătorie
pe hartă, prin unităţile socialiste
din agricultură ale raionului
Alba“, arătînd cîteva aspecte
din munca colectiviştilor din ce­
le 12 gospodării colective ale
raioftiiilui. Expunerea a fost ur­
mată de un scurt program ar­
fistic prezentat de echipa cămi
nului cultural din Ţelna, după
tare preşedintele gospodăriei
din Ţelna a vorbit despre felul
cum colectiviştii au reuşit să-şi
sporească veniturile. Şezătoarea
s-a încheiat cu programul artis-
tic dat de echipele căminelor
culturale din Ighiu şi Şard.
Consfătuirea de la căminul
cultural din Ighiu a avut rezul-
tale pozitive prin schimbul de
experienţă ce l-a oferit activiş-
ti lor culturali din raionul Alba
şi constituie o metodă de împle
ţi re a cunoştinţelor teoretice cu
activitatea practică.
Metoda folosită în raionul
Alba să fie îmbrăţişată şi de ce­
lelalte raioane ale regiunii noas­
tre, pentru că în această formă,
unităţile culturaj'e de la sate vor
fi în: măsuţă Să contribuie mai
dirt plin lă frarisfórrn'áV'éa ?óéía-
repeta situaţia după care la ter­
minarea lucrărilor de construc­
ţii propriu zise, odată cu veni­
rea instalatorilor, aceştia să în­
ceapă a sparge zidurile în vede­
rea montării instalaţiilor. Tot­
odată a cerut întocmirea unor
extrase de materiale şî asigura­
rea din timp a locurilor de mun­
că cu aceste materiale.
structorii şi-au luat o seamă de
preţioase angajamente, privind
aplicarea lucrului în acord glo­
bal, realizarea de economii, ter­
minarea lucrărilor înainte de
termen.
Constructori ca Gheotghe Co-
ra, loan Dumitru, Iodri Botes-
cu, SamoiI Zonleiter, Andrei
Beer, Manired Şimşifc, Teodor
Lupescu şi mulţi alţii* şi-ău luat
astfel de angajamente.
In urmă consfătuirii, toţi con­
structorii de la şantierul B 1, âiu
hotărît să lucreze în acord glo­
bal. Tot în consfătuire s-a ho­
tărît de către constructori, ca
odată cU terminarea lucrărilor
de zidărie pe şantierul respectiv
să se treacă la lucrul în acord
global şi în ce priveşte tencuie-
lile, pardoselile şi celelalte lu­
crări de finisaj.
Bogată în învăţăminte, con­
sfătuirea a constituit un prilej
de manifestare a hotărîrii con­
structorilor Trustului 4 construc­
ţii din Hunedoara, de a da si-
derurgiştilor cît mal multe
blocuri, în cel mai scurt timp şi
la un preţ de cost cît mai redus.
DIN ACTIVITATEA DEPUTAŢILOR
rjjiji, L ... '
Roade!© unei munci perseverente
Comuna Almaşu Mare din raionul de măsuri în vederea .bunei desfăşu­ ră, cînd în multe localităţi, activitatea
carte şi înapoierea culturală erau doua formări şi reamenajări la sălile de cla­ na Almaşu Mare, desfăşoară o rodnică
plăgi ruşinoase moştenite din trecut.
Dar această situaţid este acum de
domeniul frecütuíüf. In comună a în­
florit o cultură .nouă, iar neştiinţa de
carte a. dispărut. La aceste realizări o ra••l•ă..,....m..e.m•- brii com-isiei s-‘au... străduit necesare, cît şi asigurarea unei munci
contribuţie deosebită a adus-o şi sfa­
tul popular comunal, deputaţii, care au
muncit neobosit. Un rol deosebit în
această direcţie l-a avut comisia per­
manentă de învăţămînt şi cultură ai
cărei membri, deputaţi, au desfăşu­
rat o muncă permanentă, organizată'.
lata de pildă, felul cum deputaţii,
membri ai comisiei permanente de
învăţămînt şi cultură au muncit în a-
nul- acesta. încă de la organizarea
comisiei după alegerea din 2 martie,
aceasta şi-a întocmit un plan de ac­
ţiune. Aşa de pildă, s-aú prevăzut Ca
în cursul acestui an să se ia ó serie
Este neîndoielnic faptul că
limbajul cifrelor este cel mai
concludent. De cîte ori vrem
să vorbim despre marile
transformări petrecute in viaţa
poporului nostru, in viaţa pa­
triei noastre, nu ne putem lip­
si de cifre. Găci dacă nu vrem
să renunţăm la ele, ar trebui
să scriem zeci, dacă nu sute
de volume, ca să vorbim des­
pre tot ce s-a făcut şi se va
mai face.
Există insă şi fapte mărunte,
fapte obişnuite — atît de obiş­
nuite încît ele trec nebăgate
în seamă — în care sînt cu­
prinse, in întreaga lor pleni­
tudine, transformările cu ade­
vărat revoluţionare petrecute în
viaţa poporului nostru munci­
tor, Sînt lucruri care nu pot fi
redate la întreaga lor valoare,
cu întregul lor conţinut emo­
ţional, prin limbajul cifrelor,
oricit de concludente ar fi ele.
Mergînd pe străzile Vulcanu­
lui, am întîlnit un copil — să
tot fi avut patru sau cinci ani
— ţinut de mină de maicărsa,
o muncitoare — judecind după
straiul de lucru cu care era îm­
brăcată. Acest copil mitică cu
poftă o portocală. O rhînca cu
poftă, dar pe faţa lui nu se
vedea nici urmă de acea uimi­
re sau de bucurie exaltată pe
care o au copiii tind primesc
un lucru pe cît de rîvnit, pe a-
tit de greu de căpătat.
Nu ştiu dece, însă lă Vederea
acestui copil, mi-am amintit de
un vechi articol al lui &eo Bog-
z a : „Paşte romînesc". Scria
B o g za : „De Paşte, ţăranii, fo-
mîni mănlncă pîine..; După
masă, copiii, ies ta porţi, cu
cîte 6 felie î& mîtiă, ărătuidu-
«* i ¦«¦¦«¦¦¦¦m c
u m M üi sm iA M sm im Pj*) 8
'' :?ra
COSAŞUL • - Excepţional
La tragerile Ia sorţi de bază şi suplimentară din 30 liiflle
a.c., la care se vor atribui cîştiguri în valoare de 2,000.006
| Mindrulifa tttea frumoasă, Tu să vii cu démineaie lei, participă toate obligaţiunile C.E.C. procurate pîfiă îil pre­
zent, precum şi cele ce se vor procura pînă Ia dată de 2& iutile
• Dimineaţă pteo la coasă. Goto către prinziil mare. ' inclusiv.
1 Gtnd s-or zbăte-n zori cocoşii Girul Ctibaşullii, flămindul, Proeuraţi-vă din timp obligaţiuni G.E.C. pentru ă pâftlei*
I Să trezască somnoroşii, pa Ia aceste două trageri la sorţi, la care şi dvs. puteţi cîştigă
Nii-i tm i stă lă coasă girului, î sume importante.
Gi cu otthii tot măsoară
| Eu t)Oi fi oii coctsa-n Ititică G'ârărUih, doară, doară,
\ Să mă pun cu dor pe muncă, Sş iveşte vreo năframă A N IU N ir
f Ga să"mi şuiere pe rouă, Fie soră, fie mamă, O.G.L. Produse Industriale In- confecţii compuse din costume
I Pe siib iarbă, coasă nouă. Fie draga, cu meritide , terralonala Deva aduce la cu­ bărbăteşti, stiâodri şi pantaloni
i Agerită de bătaie Gare sufletu-i aprinde,
| Iarba fulgerind s-o- taie, noştinţa cumpărătorilor că in aparte din material kamgărn,
* Să-mi rămiie-n urmă, dungă, Ga setos de dulce gură ziua de 23 iuhie 1958, va des­ semi-kamgarn şi alte materiale
S-aibă spor Iti cositură. chide expoziţii cu vinzare in ca­ de diferite calitdţi din lin ă ;
drul săptâminii îmbrăcămintei de asemenea fulgarine, costume
TR'AIAN FIL17V10N pentru bărbaţi in magazinele de uşoare precum şi sacouli, pan­
confecţii din localităţile Deva, taloni, bluze de vint etc. din
| Pe fineafă brazda lungă. satul Bulbuc raionul Orăştie trotuşi, balonsaiden doc şi un
Alba Iiitiă, Brad, Gugir, Orăş­
aaettsntaúxnímimtv ..ninV.iiî.inii¦¦¦!Iri «* .U. • tie şi Simeria. Vor fi expuse sorfiment variat de lenjerie băr­
pentru desfacere cu preţuri con­ bătească.
ÎNSEMNĂRI Moara fără motor venabile un sortiment bogat de
Vizitaţi cu încredere expozlţiâ!
Aoum patru luni a plezrjit ca­ aceasta mi vrea să ştie, şi moa­
pul motorului. Ailzi dom'ie, să ra din Geoagiu a rămas tără .mmmM
pleznească neplanificat capul motor.
unui motor de la moara din De patru luni, locuitorii din
Geoagiii. Nu se poate spune că Geoâgiu şi din satele din jur
acest lucru nu s-a auzit la în­ aşteaptă, doar, doar s-o îndura
treprinderea „I. G. Primii“ în •conducerea întreprinderii „I. @.
a cărei administrare intră moa­ Frimu“ să redeschidă moara pe
ra, dar, după cum am fost in­ cârd* atît de bine a ferecat-o.
formaţi, conducerea întreprin­ Oamenii aşteaptă. Dar cum hu
derii „I.@. Primu" nu vrea să pot aştepta să se făcă piinea
ştie. ¦ singură, de cfeld mai multe ori
Atunci cînd s-a produs ,,ex­ sînt nevoiţi să plece să macine
plozia“, conducerea întreprinde­ grrdl la distanţe m a ri: Vaidei,
rii a şi luat imediat măsuri de Orăştie, Şibot. Gît de preţios
a comanda un alt motor de 30 este timpi.il şi cum se pierde în
Kw., dintr-un oraş apropiat. zadaî din cauza nepăsării; este
Gomanda a fost făcută, dar în lesne de închipuit.
loc să se respecte rînduiala „ca Dacă întreprinderea „I. G
la moarîf“, treburile s-au în Primu“ rid s-a gîndit să ia mă­
curcăf că la... întreprinderea surile de cuViinţă', poate se vor
„I.G. Frimu“. Motorul îrt loc să găsi alţii care să facă acest lu ­
fie instalat la moara la care de cru.
fapt fusese destinat, şi-a schim­ Noi aşteptăm. Aşteaptă şi ce­
bat direcţia. In ce parte, ntitfîâi tăţenii din Geoagiu rezolvarea
conducerea întreprinderii patro- atestei situaţii care nu le face
nante poate şti. Dar se vede că deleo plăcere.
RESTAURANTUL ŞI GRADINA Cooperativei
de consum din Alba iulia, Ilia, Călan, Grâştie>
şi Sebeş unde găsiţi Un bogat sortiftiâttt
de produse culinare şi băuturi alese^ •-
rzxirxiL.iC'Sxx Vi>*-»W-
COMPARAŢI
să, curtea şcolii din Glod a fost îm­ activitate. Conform planului de ac­ CU MARI _RE-
prejmuită etc. ţiune membrii comisiei se preocupă de DUCERI DE
curăţirea şi repararea tuturor localu­ PREŢURI dite-
Pentru a înviora activitatea cultu­ rilor de şcoli şî cămine culturale, de rite sorturi dé
aprovi-z•i•onarea •a-ce-sto'ra• .c..t.f materialele mărlurl Ia ma-
gazinele coopera-
în special culturale, fără întrerupere. tivelor de ccn-
să.. .atragă- -.în ..jurul căminelor cultu­ Pentru buda funcţionare a şcolilor în sum din :
rale cît mai mulţi cetăţeni care să timp de iarnă, încă de pe acum co­
participe la echipele de dansuri', cor, misia se preocupă de aprovizionarea a- ALBA IU11A
la conferinţele ce s-au organizat aici cestora cu sobe şî lemne de foc. BRAD
etc. Acesl lucru a fost încununat de HAŢEG
sdcces. In cadrul concursului echipe­ Dacă rezultatele de, pînă acum ‘sfiit
lor artistice de pe raza comunei, echi­ mulţumitoare, acestea se datoresc in­ ILIA
pele din Alrnaş si Glod âu fost selec­ teresului maniîesiaf de o serie de de­ DEVA (piaţă)
ţionate pentru faza raională. putaţi ca Vasile Marcu, Nicodin Me-
drea, S. Bora, L. Butac şi alţii. Dra­
Pentru ca membrii Comitetului exe­ gostea de muncă manifestata pînă ?cum
cutiv al sfatului popular comunal să va' fade ca în viitor sucCeseld să fie
cunoască îndeaproape activitatea co­ tot mai mari.
misiei, aceasta informează periodic, cu
M‘. VALER
ocazia sesiunilor, despre succesele ob­ corespondertt
ţinute şi greutăţile întîmpinate.
Chiar şi in această perioadă' de va-
copil de miner mănîncă rile cresc şi mai mult, pe mă­ *«
sură ce depăşim planul". ¦*«:«
portocale ţ
Am văzut cartierul nou al
şi-le unii altora, şi comparin- şe de lemn şi au plecat aiu­ astupate cu seînduri, cu străzi V aleanului, clădit pe dealul ¦¦
du-le, aşa cum fac cu jucăriile rea, în alte regiuni ale ţârii, şi pustii, străbătute cînd şi cînd Kakaşvâr. Sute de apartamen­ ¦«oc4V*>
copiii de la oraş. Aceasta nu chiar în străinătate, căutînd de de cîte un pensionar ce se te situate în blocuri cu două AA6A+.
se poate petrece detit de Paş­ lucru şi adăpost. strecura ca în umbră în lungul şi trei etaje, cu ferestre largi, *
te şi încă de două, trei ori pe cu balcoane. Blocurile mau 4*44•>>.-
an .¦ Nu criza a dus la închiderea pereţilor. fost încă toate tencuife în ex­ 4A.
minei, cum, susţineau capita­ Şi ce au făcut oamenii în a- terior, în schimb perdeluţele
„De Paşte, ţăranii romîni mă­ liştii, ci dorinţa lor sălbatică albe de la geamuri, glastrele A
nîncă pune"... de a lichida „cuibul de comu­ cea perioadă ? cu flori le înveselesc. Străzile
nistă1 ăiti acest orăşel de mi­ nu sînt încă toate terrninate, şi AAAA
Nu era nici Paşte, nici Gră- neri. Unii au căutat de lucru aiu­ în zilele cu ploaie, caniltiăhele
ciun, nici vreo sărbătoare tind rea. Mihai Ştefan, bătrînul şantierului de Construcţii taie A,
am întîlnit pe acel copil de mi- In mina închisă, armăturile Pista baci cum îl numesc cu cu roţile lor făgaşe adirtci.
ner din Vulcan, mineînd por- au putrezit, s-au frînt, galeriile respect localnicii, a lucrat la Dar am văzut, oprite in făţti *
tócale. Era o zi obişnuită, o zi s-au surpat, adîncurile au fost minele de cărbuni din Franţa numeroaselor magazine din
de lucru, în care maică-sa, în- îneedie de întunecime şi apă. şi Belgia. Alţii au ajuns şi Vulcan, ( numai în ultimii dâi A
toreîndu-se din şut şi mergînd mai departe, pînă în America. ani. au fost deschise 9 maga­
după cumpărături, i-a hiat por­ !n oraSal părăsit, au nai ră- Alţii, ca Gyapas Petrii, bătrî­ zine), camioane din care se 44.
tocala pe care o minea. nul care are azi 64 de ani şi descărcau sumedenie de măr­ 4AAAAAAA4A4é..
rriăs să trăiască, în vechile şi umblă gîrbovit, dar tot nu se furi, iar reţeaua electrică, ali­ A4444A4AA....
Şi acest lucru nu s:ă îhtîm- pipernicitele case ale coloniei mulţumeşte să stea acasă ca mentată de noua termocentrală A4
Fiat la Bucureşti, ta Gliii, laşi de pe malul Jiului, doar pen­ pensionar, ci lucrează la ser­ de la Paroşeni, a ajuns şi in I
sau oricare alt mare oraş al sionarii. Reţeaua electrică a & viciul de salvare al minei, a cătunele Vulcanului, cilibărite A
ţării, ci la Vulcan; în acel oră­ rasului a fost deconectată de rămas timp de 18 ani fără lu­ la poalele munţilor. Iar la di­
şel de mineri eh o istorie atît la uzină. La ferestrele caselor cru. Citiţi bine : 18 ani a fost
de frămîntaiă. S-a întîmplat a- părăsite s-au bătut cruciş scîti- şomer. Şi asemenea lui Gyapas recţia minei, se fac planuri,
duH> iar pe uşi s.aa }ms la_ şi lui. Mihai Ştefan, mii de mi­
ceasta într-o zi în care norii ce neri din Vulcan au rămas şo- pentru înfiinţarea unui. sanatti-
acopereau cerut, co'bârtMti-l căte mari. Au bătut oraşul vîn- m.eri sau au străbătut străină­
'pînă aproape de virfiit munţi­ turile, ploile, zăpezile. Pereţii tăţile, in căutarea miei amare riu de noapte, a unei creşe şi
lor înconjurători, cerneaţi 6 caselor s-aă înnegrit, s-aii 'coş­ coji de pline.
burniţă deasă şi mâriintă care covit. Olanele au căzut. Hornu­ cămin de zi pentru copii, pen­
te pătrundea. rile s-au dărîmdt. Astăzi, la Vulcan, mina re­
deschisă în anii noştri, minerii. tru construirea unei săli de
Pbate că la fel a fost vremea şi Am văzut colonia cea veche care încheie contracte de lucru
in acea zi in care, în urmă aşezată dincolo de gară, pe pe termen lung, capătă locuinţă gimnastică şi altele.
cu aproape treizeci de ani, Vul­ malul Jiului. Gase mici, ta cî­ gratuită, cărbuni pentru încăl­
te două apartamente, eu pereţii zit, înlesniri la procurarea hai­ Acolo, lă Vulcan, în oraşul
canul a fost evacuat sub "paza înnegriţi de praf de cărbune şi nelor de uzură. Iar cîştigurite ?
„La noi la mină" — povesteşte nou, încă puţin îrrliits dar pri­
jandarmilor. Mina a fost închi­ juni. Străzi înguste, noroioase. soţul prietenei mele — un va­
mitor, cu străzile largi îrică ne-
să şi aprbape patru mii mi­ Am închis ti clipă ochii şi gonetar cîşligă la 1.600 şi
mi-ti apărut imaginea vechiu­ terminate, dar care peste cîţivd
neri, împreună că familiile lor, 1.800 lei p e ' lună. U n miner
lui Vulcan, aşa cum mi-au . ani vor fi adevărate bulevarde
şi-au strîns, la somaţia autori­ bun trece şi 'de 2.500. Giştigu-
descris oameni cte pe- du i : cu împodobite cu pomi. şi peluze
tăţi!or din acea vreme, puţinul casete părăduite, cu ferestrele
gazonate, am văzut, iritr-o
lor avut în boccele şi cufera-
zi, un copil de miner mineînd
portocale.
CAT INCA SPATARU
cenaclul literar , «Flacăra"
* i Hunedoara, j
;i;i ((M îHtttHM » ¦'* 4<»¦¦* *¦¦¦¦>¦'L*<a ¦» f f fVtf« «r i }l. i t t d « 4j t i M*t t t t t t t i t ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦