Page 73 - 1958-06

m iP Ş Q W A R l DIN TOATE ŢARiLE V- A '

S C itiji în pag. 2-a

â&

IP A

magazin

Anul X Nr. 1092 Duminică 22 iunie 1958 4 pagini 20 bani

In ajutorul colectivelor de redacţie Sporesc cîştigurile ÎNTRECERE ÎNSUFLEŢITĂ
ale gazetelor de perete minerilor
la mina A n i n o a s a
Modul de organizare a muncii In aceste zile, minerii din A-
în colectivele de redacţie ninoasa au primit răsplata mun­ ANINOASA (De la suhredac- plan, răminînd in urma celorlal­ Noile blocuri de locuit construite [n ultimul timp tn Deva au schimbat i
ale gazetelor de perete cii pe luna mai. Nenumăraţi au iia noastră voluntară). Cifrele te sectoare care şi-au depăşit cu [mult aspectul oraşului. Acum, sînt in construcţie alte blocuri. Unul din a-
fost acei oare în urma succese­ de pe graficele de producţie de sute de tone sarcinile planului.
Printre multiplele mijloace şi forme velor de redacţie de către organizaţiile lor au beneficiat de salarii spo­ la mina Aninoasa nu pot ră- cestea este şi cel de pe strada Filimon Strba cu 14 apartamente, care oa fi fer-
rite. mine o zi neschimbate. E atita In ultimul timp, conducerea Iminat in preajma zilei de 7 Noiembrie. Grupul de muncitori 'de ta T.R.C.L.H.
ale agitaţiei politice de masă, folosite de partid, de răspunderea cu care însufleţire în munca minerilor, | execută acum instalaţiile sanitare şi lu crările de finisaj.
Minerii Petrov Loghin, Praţa minei, a acordat un preţios aju­
de organizaţiile de partid în scopul acest colectiv îşi îndeplineşte sar­ Gherasim, Szotiory Gheorghe şi incit în fiecare zi ies — nu zeci tor pentru lichidarea lipsurilor, IN FOTO: noul bloc tn construcţie.
— ci sute de tone de cărbune iar munca politică in riadul ca­
organizării şi educării maselor, gaze­ cinile. Astfel, avem gazete de pe­ alţii, oare au încheiat luna mai peste sarcinile de plan. In luna drelor tehnice din sector s-a in­
cu depăşiri cuprinse intre 30- mai, minerii Aninoasei au rămas tensificat. Acestea au făcut ca si­
tele de perete ocupă un ioc de frunte. rete ca cele de la I.C.S. Hunedoara, 40 la sută, au realizat salarii ce datori patriei cu 2.500 tone de tuaţia să se îndrepte simţitor şi întreţinerea culturilor
Ca organe de presă a'e organiza­ mina Lupeni, Filatura Lupeni, C.S întrec suma de 4.100 lei. Mine­ cărbune. Această cantitate ei au majoritatea brigăzilor să extra­ asigură recolte bogate
Hunedoara, Trustul 4 construcţii, mi­ rii Gioica Iosif, Breda Nicolae, hotărit să o recupereze in luna gă cărbune peste plan. In peri­
ţiilor de bază, gazetele de perete în­ na Petrila, satul Miceşti şi altele, Praţa Petru şi alţii, care şi-au iunie, şi faptele dovedesc că ho- oada care a trecut din cea de a
trunesc întru totul trăsăturile presei unde, datorită orientării lor juste şi depăşit sarcinile planului pe lu­ tărirea lor prinde viaţă. De la doua decadă a lunii, producţia
comuniste, fiecare din ele avînd rolul muncii colectivelor de redacţie, sînt na mai cu peste 30 la sută au 2 la 18 iunie, minerii Aninoasei
de propagandist, agitator şi organi­ realizat salarii între 3.785-3.931 au scos la ziuă peste prevederile în sectorul 11 a crescut ca 6 la
lei. planului cantitatea ele 2.020 to­ sută. Numai din abatajul cu
zator colectiv în locul unde apar. Ga­ de un real folos în lupta pen­ ne cărbune. front scurt din stratul 13 vest, Interes şi r e a l i z ă r i sămînţată — deşi condiţiile de lucru
Salarii care depăşesc suma de in care muncesc minerii conduşi
zetele de perete sînt rodul activităţii tru îndeplinirea sarcinilor construi­ 3.000 lei au realizat şi minerii de Ardelean Petru, au fost scoa­ Membrii gospodăriei agricole colec­ au fost deosebit de grele. Pe lîngă
Hegedus Dănilă, Mitrea Mihai tive „Drumul socialismului" din Gîr-
creatoare a maselor, una din formele rii socialismului, la înlăturarea multoi bova, raionul Sebeş, s-au străduit să lucrarea aceasta ei au reuşit să recol­
asigure culturilor cele mai bune condi­
cele mal vii ale muncii politice de neajunsuri, şi aduc un aport însemnat ţii de dezvoltare, astfel ca recoltele teze, să transporte şi să depoziteze în
medii la hectar să fie tot mai mari.
masă dusă de organizaţiile de partid. la generalizarea experienţei poziti­ Îndrumaţi de către tov. inginer agro­ şire trifoiul şi fînul destinate hranei
nom I. Nistor, colectiviştii au termi­
Publicînd articole de analiză bine do­ ve ,etc. Sînt însă cazuri, ca de pildă nat la timp praşila întîia pe întreaga animalelor, de pe suprafaţa de 16 şi
suprafaţă însămînţată cu perumb (105
cumentate, caricaturi şi epigrame cu la mina Lonea, secţia furnale şi turnă­ ha). Pe suprafaţa de 10 ha., însămîn­ respectiv 24 ha. O mare parte din ba­
ţată cu sfeclă de zahăr, de asemenea
un înalt conţinut educativ, gazetele de torie a C.S.H., termocentrala Paroşeni, ? se la ziuă peste plan în perioa­ a fost făcută praşila I-a, iar de pe za furajeră necesară întreţinerii' ani­
Aerajul insuficient, ca şi lip­ da 10-18 iunie, 236 tone de căr­ suprafaţa de 30 ha., însămînţată cu
perete contribuie la generalizarea ex­ comunele Mihalţ, Teiuş, Vaţa, G.A.G. din sectorul II, Sîrbu Alexan­ trifoi, a fost strînsă şi transportată malelor din G.A.G. Reciu este astfel
dru din sectorul III şi chiar întreaga recoltă. In privinţa execută­
perienţei pozitive, la lichidarea lipsu­ Rîu-Bărbat, Ostrov, Peşteniţa şi altele, rii praşilei a Ii-a la porumb, colecti­ asigurată. .,
viştii sînt fruntaşi pe comună. Ei au
rilor, a rămăşiţelor capitaliste din unde datorită unei slabe activităţi a mulţi ajutori de mineri şi va­ sa lemnului de mină corespunză­ bune. terminat pînă acum şi aceasl 'i lucrare
gonetari cum sînt Roman Du­ tor, au fost cîteva din cauzele pe o suprafaţă de 60 ha.
conştiinţa oamenilor, la combaterea bi­ colectivelor de redacţie, unui slab con­ ? La o întovărăşire
Baza furajeră relativ tînără
rocratismului şi ţinerea mereu trează trol şi ajutor dat din partea organe­ mitru, Horodnic Mihai, Praţa care au făcut ca sectorul II de Brigăzile de tineret de la mina
întovărăşirea „Filimon Sîrbu“ din
a vigilenţei revoluţionare faţă de u- lor şi organizaţiilor de partid, apar Gheorghe din sectorul I şi mulţi la mina Aninoasa să nu-şi poa­ Aninoasa se pregătesc să intim- Miercurea a fost inaugurată în toarş-
na anului trecut. De atunci membrii
neltirile duşmanului de clasă. articole scrise la general, fără con­ acesteia s-au străduit să facă toate lu-’
crările în comun, conform statutului.
Perioada desfăşurării concursului ţinut, rupte de realitatea vieţii, de ac­ alţii. tă realiza ritmic sarcinile de pine Festivalul raional al tine­ Ca rezultat al muncii lor, pe lîngă
faptul că însămînţările de grîu şi po-,
„Pentru cea mai bună gazetă de pere­ tivitatea unităţii respective. La aceste retului care va avea loc la Pe­ rumb au fost făcute în comun, pe lîn ­
gă că plivitul holdelor s-a făcut tot
te", organizat, sub îndrumarea Comi­ gazete de perete articolele nu apar In preajm a încheierii troşani la 27 iulie a.c. cu cît mai în ccmun, ei au terminat tot în comun
mult cărbune peste plan. Odată
tetului regional de partid, de către zia­ regulat, şi nu sînt folosite toate ge­

rul „Drumul socialismului", a dove­ nurile de materiale c a : note critice, fnvâfdmîntiiliii de partid hotărirea luată, intre brigă­
zile' de tineret s-a pornit
dit încă odată că succesul în activita­ epigrame, caricaturi, etc., prin care

tea oricărei gazete de perete depinde

în primul rînd de conducerea colecti- (Continuare în pag. 3-a) In majoritatea întreprinderilor şl in­ cunoaşterea profundă a tezelor învă o entuziastă întrecere. In

'----- . . _____ ", .T.'.T-SSSSSS stituţiilor din raionul Alba se fac ul­ lăturii marxist-leniniste. perioada care a trecut din luna

Gospodarii reviziei de vagoane timele pregătiri pentru încheierea cu curentă, in fruntea brigăzilor de este asigurată cca mai mare parte din lucrările de
succes a învăţămîntului de partid. Mă­ tineret se află cea condusă de
surile luate de către organizaţiile de La cooperativa Mujnai Nicolae, care a trimis Colectiviştii din satul Reciu, raionul prăşit la porumb.
bază vor asigura fără îndoială reuşita meşteşu gărească Sebeş, sînt oameni cărora le piace să
acestui succes. la ziuă 370 tone de cărbune mai execute fiecare lucrare la timpul său. Pe suprafaţa de 33 ha., d in ; locui
„Progresul" mult decit prevedeau normele Pînă acum ei au terminat praşila I-a
In munca de înfrumuseţare In paralel cu acestea, la revi­ La atelierele de de lucru. la porumb pe întreaga suprafaţă în- numit „Delniţi“, a fost executată pînă
conducerea reviziei de vagoane zia de vagoane s-a efectuat şi asamblare C.F.R. Şi la cooperativa meşteşugărească
Simeria Triaj a obţinut in ulti­ munca de etanşare a vagoane­ „Progresul" din Alba lulia s-a acordat LUCIA LtCIU acum praşila a Il-a, urmind ca şi în
mul timp rezultate frumoase. lor pentru transportul cereale­ Unul dintre cercurile de învăţămînt atenţia cuvenită învăţămîntnlui de par­
Toate materialele care erau de­ lor. Pînă în prezent planul de de partid care în tot cursul anului a des­ tid. Drept dovadă stă faptul că şi aici celălalt perimetru al întovărăşirii, p î­
pozitate în faţa reviziei au fost etanşare a vagoanelor a fost în­ făşurat o activitate rodnică este cercul programul a fost respectat întocmai.
mutate într-un loc special ame­ deplinit In proporţie de peste de studiere a Istoriei P.M.R. de la S-au predat şi s-au seminarizat toa­ nă la data de 24 iunie să se termine
najat. 90 la sută. Numai în ziua de atelierele de asamblare G.F.R. Alba te lecţiile, iar în ultimul timp s-au
14 iunie au fost etanşate un nu­ lulia. Datorită faptului că aici atît organizat consultaţii asupra celor mai această lucrare. _.
Rezervoarele de ulei au fost măr de 27 vagoane. organizaţia de bază P.M.R. (secretar importante, probleme privind învăţă­
vopsite din nou şi in aşa fel l. Săbău), cît şi propagandistul cercu­ tura marxist-Ienînistă şi politica par r v v/v» v v vr w v w v» v
amplasate, ca descărcarea uleiu­ In munca de etanşare a va­ lui tov. Viorel Bimbea s-au preocupat tidului nestru. Merită a fi subliniat
lui din vagoane să se facă mai goanelor s-au evidenţiat tovară­ Îndeaproape de activitatea cercului, s-a că pentru o înţelegere mai profundă •A «*vX-N. vA /%a a A yy**v/vA A, A a A /N.AA A*A AA a a AW .A/
uşor. Terenul din jurul rezer­ reuşit ca încă în urmă cu trei săp- a problemelor s-a organizat şi vizio­
voarelor a fost pavat. Pentru a şii Avram Ciobotea, tîmplar, şi tămîni să se termine predarea şi se­ narea de către cursanţi a unor dia FIE CÂRC ÎNTOVĂRĂŞIRE
se evita folosirea găleţilor, re­ minarizarea tuturor lecţiilor prevăzute filme care prezintă aspecte de la răs­
zervoarele au fost prevăzute cu Nicolae Iacob, lăcătuş, din echi­ tn program. De atunci, organizaţia de coalele ţărăneşti din anul 1907, as­ FONDUL DE BAZĂ
pompe de mină, ceea ce asigură pecte privind mişcarea muncitorească
ungerea vagoanelor cu ulei cu­ pa condusă de tov. Vladimir To- tn perioada anilor 1917—1922 şi as poate m ărit an de an
rat. pecte din perioada insurecţiei arma
dor. te (1941—1944). Un merit deosebit
tn organizarea acestei acţiuni îl are
ALEXANDRU PADURARU propagandistul cercului, tov. Ghines-

corespondent

PENTRU ASIGURAREA

transportului cărbunelui întovărăşirea agricolă „Drumul so­ 26 familii, cîte au fost la inaugurare, Din cele arătate mai sus, se poate
cialismului“ din comuna Sintandrei, s-a ajuns ca în prezent să fie 167 constata că întovărăşiţii au realizat a-
raionul Hunedoara, s-a inaugurat în familii, care au strîns laolaltă o su­ nual cantităţi mari de cereale. Deci,

bază şi propagandistul cercului s-au cu Ioan. c anul 1953, cu 26 familij şi o supra­ prafaţă de 733 ha. (menţionăm că co­ aveau de unde repartiza şi la fondul

Pentru a asigura economia care şi-au depăşit planul cu 5- ocupat activ de organizarea unor con­ faţă de 92 ha. Datorită executării tu­ muna Sîntandrei este complect coo- de bază. Insă comitetul de conducere

naţională cu cărbunele necesar, 10 procente. sultaţii în scopul lămuririi celor mai La C. F. R. turor lucrărilor agricole la timp, cu perativizată), ajungînd să fie cea mai precum şi organizaţia de bază din în ­
alături de minerii Văii Jiului, e- importante teze ale învăţăturii marxist- Teiuş — mişcare respectarea strictă a regulilcr agroteh­ mare întovărăşire agricolă din regiu­
forturi serioase au depus şi mun­ La obţinerea succeselor ate­ leniniste şi a politicii partidului nostru. nice, întovărăşiţii au realizat în fie­ ne. tovărăşire au dovedit o slabă preocu­
citorii atelierului de zonă lierului a contribuit şi ajutorul Cursul seral anul II de la G.F.R. care an producţii care au întrecut cu
C.F.R. Petroşani. Aceştia au acordat de revizia de vagoane a Au fost organizate de pildă consul­ Teiuş-mişcare şi-a încheiat de curînd mult pe cele ale ţăranilor individuali. Un lucru bun ce s-a observat la în­ pare faţă de dezvoltarea fondului de
muncit neobosiţi pentru a asi­ staţiei Petroşani, care a introdus taţii la temele: „Importanţa Gongre- activitatea. S-au prezentat toate lec tovărăşirea agricolă din Sîntandrei
gura combinatul carbonifer cu la timp în atelier vagoanele de­ Bului al V-lea al P.M.R.“, „Teoria ne- ţiile, au fost organizate patru consul Obţinerea de recolte sporite de către este faptul că, chiar de la inaugurare, bază. Numai aşa se explică faptul că
vagoanele necesare transportului fecte şi le-au evacuat pe cele oiobăgiei", „Etapele revoluţiei democrat laţii şi două convorbiri recapitulative. întovărăşiţi este o urmare a faptului la cultura griului lucrările agricole
cărbunelui. reparate, reducînd astfel timpul populare în ţara noastră“, „Revizionis Cei 26 cursanţi şi propagandistul cer că pe tarlalele întovărăşirii se fac a- s-au făcut în întregime în comun — în anul trecut s-a repartizat pentru
de imobilizare a lor cu 50 la mul contemporan, principala primejdie cului, tov. Ion Roşu, se vor mai întîlni rături adînci de toamnă cu tractoarele începînd cu semănatul şi terminîrid cu
Colectivul acestui atelier a re­ sută. Acest lucru a făcut posibil tn mişcarea muncitorească“ şi asupra tn şedinţe de curs doar la data ‘de 25 S.M.T.-ului şi se acordă o mare aten­ treierişul, iar repartizarea prcducţiei, fcndul de bază recolta de porumb de
uşit prin buna organizare a altor teme. Participarea largă a cursan iunie cînd se va ţine şi ultimul se ţie îngrăşării terenului. In fiecare an în raport cu suprafaţa înscrisă. A-
muncii să-şi depăşească cu re­ ca preparaţia Petrila să dispu­ Iilor la aceste consultaţii dovedeşte minar de sfîrşit de an. Trebuie amin se aplică bălegar de grajd pe supra­ cesta este de fapf unul din secretele pe o suprafaţă care nu aparţinea în­
gularitate planul de producţie. interesul pe care-1 au aceştia faţă de tit faptul că datorită preocupării de feţe ce trec de 120 ha., în afară de care a dus la realizarea de recolte
La aceasta a contribuit munca nă de vagoane suficiente in ve­ care a dat dovadă organizaţia de bază îngrăşăminlele chimice. Apoi, întovă­ sporite de grîu ia ha. Bine ar fi dacă tovărăşirii!'. Ca urmare, din cele 9.000
lăcătuşilor Dumitru Gălătan, Ni­ de aici şi propagandistul cercului, în tot răşiţii se străduiesc să asigure plante­ întovărăşiţii ar lua holărîrea ca şi la
colae Visan, loan Godeanu, a derea expedierii cărbunelui. timpul anului învăţămîntul de partid lor cele mai bune premergătoare. Ei restul culturilor să facă toate lucrările kg. porumb ştiuleţi, cît trebuia să tre a ­
la acest curs s-a desfăşurat la un nivel cultivă anual suprafeţe mari cu trifoi în comun. Gu siguranţă că în acest
tîmplarului loan Benchea, a 1LIE ARDELEAN corespunzător, iar frecvenţa a fost In şi lucernă (acum au 15 ha. lucerna caz ei vor putea beneficia într-o mă că la fondul de bază, s-au încasat
strungarului Gheorghe Carites- medic de 85—90 la sută. veche, 40 ha. trifoi vechi şi 75 ha. sură mai mare de ajutorul S.M.T.-ului,
corespondent trifei nou, semănat în cultură as­ atît la întreţinerea culturilor, cît şi la numai 678 kg. porumb şi circa 2.000
cu, precum şi a altor tovarăşi, V. P. cunsă). îccoltarea lor şi deci producţiile ar
putea fi şi mai mari. kg. grîu. .•
Condifii foi mai bune Toate acestea au contribuit la creş­
VETERANA terea numărului de întovărăşiţi. De la In expunerea făcută la consfătuirea Nici pentru anul în curs nu s-a pre
d e m uncă şj v ia ţ ă pc ţară a ţăranilor şi lucrătorilor din văzut mai mult. La o producţie tota­
In secţia depănat a Filaturii 10 pînă la 12 ore, iar maşinile i sectorul socialist al agriculturii dc ia lă de peste 340.000 kg. grîu, s-a ho;
Muncitorilor de la garajul din Lupeni lucrează numai fe­ slabe. Constanţa, se subliniază că : „Puterea lărît să se repartizeze la fondul dc
I.T.C. Petroşani, care sînt frun­ mei, în majoritate tinere. De a- întovărăşirii, capacitatea ei de dezvol­ bază numai 6.000 kg. grîu, ceea ce re­
taşi pe regiune, Ii se îmbunătă­ ceea şi secţia a primit numele Anii au adus însă schimbări tare economică în vederea creşterii vine aproximativ 1,7 la sută din re­
ţesc pe zi ce (rece condiţiile de secţie de tineret. atît în întreprindere, c.ît şi în bunăstării întovărăşiţilor constă în bu­ colta totală de grîu. Fără să mai a-
de muncă şi viaţă. Cu cîtva viaţa Ioafiei A'lich. Secţia depă­ nurile procurate în comun şi în fondul minţim că alte produse (porumb sau
timp în urmă, motoarele care Şi totuşi, aici în secţia de ti­ nat s-a modernizat. Maşinile au dc' bază". Dacă în privinţa ridicării cartofi, care se cultivă pc 143,86 ha.
trebuiau reparate se dădeau jos neret am întîlnit pe una din ce­ fost automatizate, ceea ce a ri­ producţiei agricole, întovărăşiţii din şi respectiv 53 ha.) nu sînt prevăzute
de pe maşină mânui. Directorul le mai vechi muncitoare ale fa­ dicat randamentul în muncă. Sîntandrei au făcut pregrese destul dc a se repartiza, considerăm că procen­
întreprinderii, tov. Iosif Huszek, bricii — veterana cum obişnu­ Salariile sînt azi incomparabile însemnate, nu acelaşi lucru se poate tul de 1,7 la sută din recclta de grîu,
împreună cu mecanicii E. Mora­ iesc să-i spună tovarăşele ei de cu cele din trecut. spune despre dezvoltarea averii obş este extrem dc mic. In cazul de faţă,
rii, Ştefan Rădoi şi alţii, au muncă. Este Ioana Mich. Lu­ teşti. Deşi se află în al şaselea an de nici nu este de mirare că fondul de
montat o macara portativă care crează în întreprindere din anul Ioana Mich a învăţat meseria activitate, întovărăşirea agricolă „Dru­ bază s-a dezvoltat atît de puţin. Din
1939. banii ce vor rezulta în urma valorifi
mai mult pe furate. Astăzi însă, carii griului din acest an (circa 9.600
Cu toate că are peste 50 de ea împărtăşeşte cu toată bucu­ lei) s-a prevăzut să se cumpere o se­
ani şi firele de păr sînt mai mult ria din experienţa ei tinerilor mănătoare de cereale şi un cîntar. Cu
argintii, Ioana A'lich este o fe­ restul banilor se vor acoperi diferite
care vin să lucreze aici. cheltuieli din cadrul întovărăşirii.
Pentru munca şi activitatea
întovărăşirea agricolă din Sîntandrei
are o putere economică mare. Dea
poate să repartizeze anual cel puţin
10 la sută din recolta de grîu şi 10 ia

uşurează mult munca oamenilor. meie energică, iubită şi aprecia­ ei îndelungată, acum cîteva zile mul socialismului" din Sintandrei are .sută din recclta de porumb, precum
Tot in garaj, a fost amenajată tă de colectivul secţiei. In cei un fond de bază mult prea mic faţă
o baie, un birou şi altele. Pen­ aproape 20 ani de cînd lucrea­ Ioana Mich a primit insigna de de posibilităţile existente. Pînă în pre şi importante sume de bani ce rezultă
tru tinerii care iubesc şi practică ză în această întreprindere a zent şi-au construit în comun doar o
sportul, s-a cumpărat echipa­ cunoscut şi trăit multe lucruri fruntaşă în producţie acordată magazie de cereale în valoare de din valorificarea sfeclei de zahăr sau
ment de volei şi fotbal. Tinerii frumoase dar şi triste. 32.000 lei. Restul de unelte agricole
necăsătoriţi au primit o came­ de Ministerul Industriei Bunuri­ ce ie au ca proprietate comună — o a altor produse. Pentru a se ajunge
ră de dormit unde se odihnesc — In timp ce aici erau pa­ batoză de sfărîmat perumb, o grapă
în condiţii optime. tronii, povesteşte ea adeseori ti­ lor de Consum şi 6.G. al Sin­ şi un cultivator — le-au primit ca însă aci, este necesar ca organele de
nerilor din secţie, viaţa noastră dicatului Muncitorilor din I.B.C. premiu pentru recoltele bogate obţi­
AUREL SLABII a muncitorilor era grea. Sala­ nute în anii trecuţi. partid şi de stat, comitetul de condu­
riul era mic. Ziua de muncă de Numele ei figurează de ase­
corespondent menea printre cei care sînt în­ cere şi organizaţia de bază şţS ’"’alz
scrişi in cartea de onoare a fa­
bricii. Gospodăria agricolă dc slat din Lu paşnic are o secţie legumicolă şi în întovărăşiţilor importanţă pe căî5 o ue
oraşul Deva. Anual accasla aduce mari venituri prin desjaccrca produşi tor
dezvoltarea averii obşteşti în întărit ea
pe pieţele din regiune.
întovărăşirii. \ . ¦&, t
IN FOTO. Un grup de mlincitori lucrind In 'grădină 'de le'gnmc.
S. BARBU