Page 74 - 1958-06

'DRUMUL S O C f A n s m i U r Nr. T9>

Case de locuit de 4.uuu ut? am

La vreo 40 de kilometri la pînă acum rămăşiţele unui nu­
sud de Budapesta se află ur­ măr de şase case, cu magazii,
mele localităţii Intercisa, o ma­ gropi pentru aprinderea focului
re tabără militară a puterii ro­ şi numeroase obiecte casnice.
mane în Panonia. In împrejuri­ Forma şi amplasarea caselor a-
mile anticei Intercisa a tost minteşte de cele din epoca de

construit în ultimii ani Sztâlin- bronz: case săpate chiar în pă-
vâros-ul, marele centru indus­ mînt, Ia o adîncime cje 60—70 cm.

trial al R.P. Ungare. Odată cu şi acoperite cu un acQperiş li­
construirea uzinelor şi puterni­ ber în formă de cort, construi!

celor furnale, arheologii au cer­ din trunchiuri şi crengi de co­
cetat din ce în ce mai temeinic paci şi acoperit cu paie. Locui­

straturile subsolului, descoperind torii acestor case-bordeie se în­
noi aspecte ale vieţii popoarelor deletniceau cu agricultura $1

care au trăit în aceste locuri în- creşterea vitelor. Oasele vitelor

tr-o epocă anterioară ocupaţiei descoperite, în mari cantităţi,

romane. seminţele de cereale, precum şi rîsului ...la Canton se construieşte prima
Acum trei ani s-a descoperii obiectele găsite au fost predate fabrică de materiale plastice de polie-
Muzeului orăşenesc din Sztâlin- In Noua Guinee locuieşte tri­ tilen din R.P. Chineză. In cursul ce­
la Intercisa un cimitir din epo­ vâros, care prezintă un contras! bul Fori, care numără circa lui de-al patrulea trimestru al aces­
ca de bronz, cu 1.600 urne mor­ deosebit de interesant între ma­ 10.000 de membri. Pînă recent, tui an va fi terminată construirea
tuare. De curînd arheologii au terialul oraşului modern, indus­ membrii acestui trib au fost ca­ primei unităţi, care va da o producţie
găsit şi centrul acestei aşezări trial şi viaţa unei aşezări vechi nibali. Cercetîndu-Ie modul de anuală de 60 de tone. Primele produ­
străvechi. Au fost dezgropate de 4.000 de ani. se vor fi năvoade pentru pescari, im­
permeabile şl altele.

viaţă, oamenii de ştiinţă austra­ ...Slovacia produce în prezent 38 la
lieni au constatat că în faţa me- sută din numărul cărămizilor fabrica­
te în Cehoslovacia, adică de 3,5 ori
dicinei se pune o problemă nouă

— o boală cu totul necunos- mai mult decît înainte de război. A-

cută. Gauza acestei boli este un nul acesta se vor construi în Slova­

Fluturi uriaşi Automobilul rîs neobişnuit care durează foar­ Aspect turistic din R. Cehoslova­ mort, cia 15 uscătoril artificiale şi se vor
cangur.te te mult timp. La început bolna­ că : Vedere generală asupra caste­ reconstrui numeroase fabrici de cărăr
In Australia şi în Noua Guinee iră- vul tremură, apoi nu mai poate lului Kurlsteja. mizi, ceea ce va permite sporirea pro­
tşte fluturele uriaş Titanolabis Colosus Circulaţia tot mai intensă în marile sta în picioare, iar după o anu­ ducţiei cu 20 la sută.
ale cărui aripi întinse ating 26 cm. Cu oraşe îngreunează mult comunicaţiile. mită perioadă slăbeşte atît de
ajuîorul imenselor lor aripi aceşti fiu mult, îneît nu poate sta nici pe ...pînă nu efe mult se credea că în
tari, cu o greutate destul de mare, a Pentru a atenua blocarea circulaţiei da-' scaun. Bolnavul moare după un Bulgaria n-ar exista zăcăminte petro­
vînd un trup scurt şi voluminos zboa forată aglomerării, un inginer londo­ an de zile de la apariţia bolii. lifere care să prezirjte interes indus­
ră foarte sus, chiar deasupra pomilor. nez a elaborat planul urnii autovehicul- trial. In ultimii ani, în valea fluviu­
cangur. Apropiindu-se de centrul ora­ Din istoria sticlei care remme lui Kamcia, care se varsă în Marea
Ppniru a studia aceşti fluturi oamenii şului, călătorul de pe autovehiculul de Neagră la sud de Varna, au fost
de ştiinţă întîmpină serioase greutăţi. dimensiune obişnuită îşi lasă automobi­ Descoperirea sticlei se atri­ transparente ca diamantul. Nimeni dintre locuitorii satului, ce­ Astfel au fost dezgropate cercei execu­ descoperite importante zăcăminte pe­
Intfuoît este aproape cu neputinţă să lul la garajul de la periferie şi prin buie unor negustori fenicieni, ca­ Acum 4000 de ani sticla era hoslovac Mikulcice nu s-a gîndiţ vreo­ taţi cu migală şi simţ artistic, pinteni, trolifere. In prezent şe procedează ia
prinzi aceşti fluturi giganţi cu ajuto­ apăsarea unui buton dă drumul unui re vindeau silitră. Se spune c | dată că sub paşii lui pămîntul ascun- cordoane, vase, cuţite, pumnale etc., forarea pe scară largă a sondelor.
automobil-pilic cu care porneşte mai adăpostindu-se de o furtună in­ considerată ca obiect preţios. de o adevărată- pagină necunoscută a monede bizantine din secolul al IX-lea.
rul unei plase, oamenii de ştiinţă au departe spre centru. La întoarcere, au­ tr-un golf, ei au dat îog silitrej, Atît în Egipt, cît şi la Roma, istoriei. Cine ar fi putut bănui că sub In cavitcdea bucală a unui schelet s-a ...la începutul acestui an populaţia
(ost nevoiţi să tragă asupra lor cu car­ tomobilul pitic este introdus din nou în iar dimineaţa au găsit în cenuşă paharele de vin din sticlă cos­ ogoarele de cartofi şi sub cqvorul ver­ găsit o monedă de aur datînd din anii R.P. Polone se cifra Ia 28.535.000 de
tuşe încărcate cu nisip. punga maşinii-mame cu care se circulă rămasă pe nisipul fin, bucăţi tau mai scump decîţ cele de de al ierburilor care acoperă luncile, se 855-866, Moneda seamănă foarte mult locuitori, între care !3.000.000 în o-
pe străzile mai puţin aglomerate, res­ aur. De aceea fabricarea sticlei ascunde un oraş dispărut de multe se­ cu cele din epoca premergătoare anu­ raşe şi centre muncitoreşti. Voievoda­
In Australia de nord aceşti fluturi pectiv pe şosele. a fost ţinută timp de rnylţi şqi cole. lui 863, an în care Chirii şi Metodul tul cel mai populat este Katowice, cu
sirii vtnaţi cu ajutorul arcului. Carnea secretă. Acum 200 de ani, la' au venit în Boemia şi Moravia. Aceas­ 3.139.000 locuitori, urmat de voievoda­
lor este comestibilă. Veneţia exista o lege referitoare Dar, de< fapt, tuci oamenii de ştiinr ta este o dovadă in plus că oraşul a tul Varşovia — cu 2.287.000 locuitor)
la meşterii sticlari care suna fă nu poj preciza cîte bogăţii se ascund existat încă la începutul secolului al şi voievodatul Cracovia — cu 1.989.000
astfel : sub aceste locuri. Au mai rămas de IX-lea. Ca şi săpăturile făcute de prof. A. locuitori. Oraşul cel mei populat este
săpat nu mai puţin de LÜÖ ha. Arţihovskl la Novgorod, săpăturile de Varşovia, (1.069.000 locuitori), urmat
„Dacă vreunul dintre lucră­ Ip Mikulcice sînt o mărturie a faptu­ de Lodz (687.000), Cracovia (469.000')
tori sau meşteri se va muta din In ultimul timp, pe malul Moravei, lui că în acele timpuri economia şi şi Wroclaw (396.000). Populaţia Po­
Veneţia... i se, va da ordin să alături de satul Mikulcice, a apărut ca cultura slavilor se afla la un înalt loniei numără 14.792.000 femei, adică
se întoarcă. Dacă va insista să din pămint un oraş întreg înconjurat nivel de dezvoltare'. La Mikulcice au sil 1.049.000 mai multe decît bărbaţi-
cu ziduri, avîrtd străzi largi şi temple apărui muncitorii constructori. Ei vor Pe întreaga ţară se numără în medie
rămână în străinătate, se va spaţioase in formă de bazilici. Un ma­ ridica deasupra caselor descoperite a- 108 femei la 100 de bărbaţi.
trimite un om cu porunca să-l re numeţr de arheologi, ( , constructori, coperişuri de piatră. Pe străzile oraşu­
ucidă“. pictori ele., lucrează la dezgroparea lui mort vor trece mii şi mii de oa­ ...urrnînd exemplul renumiţilor că­
oaselor şl străzilor. Ce-i drept, aceste meni — vizitatorii acestui original mu­ lători cehi J. Hanzelka şi M. Zikmpnd,
Mihail Vasilievici Lomonosov, case rpu au acoperişuri, iar majoritatea zeu arheologic. doi tineri ziarişti polonezi Z. Zezu-
(1711 — 1765), genialul om de cho\yski şi R. Slugockl au părăsii a-
ştiinţă, a fost primul în Rusia lor nici-pereţi, dar chiar femeiiile lor nul trecut Varşovia, plednd într-o că­
care îşi confecţiona singur reci­ au o mare valoare ştiinţifică. Pînă în lătorie în jurul lumii pe un automo­
pientele din sticlă pentru expe­ zilele noastre s-au dus discuţii aprige bil de marca „Warszawa". ltinerşriiii
rienţele chimice, lentile optice şi despre, căile de dezvoltare a istoriei călătoriei, lung de cca. 100.000 km.,
slavilor, despre cultura şi religia lor. trece prin diferite ţări din Europa şi
prizme. El este acela care a Unul din participanţii la aceste discuţii. Asia de sud-est, prin Japonia şi in­
descoperit taina sticlei colorate. sulele Hawai, străbate America de sud
In urma celor 2.000 de încercări şi de nord. Apoi, călătorii se vor în­
de a colora sticla în toate nu­ toarce în patrie, trecînd prin Africa
anţele şi culorile, el a reuşit să şi Europa occidentală.
creeze după o muncă susţinută

de cinci ani un minunat tablou I. Poplik,. directorul Institutului de ar­

multicolor din 1.000 bucăţele de heologie din Brno (R- CeKoslovacă). C ea mai mică vioară din lume
sticlă colorată intitulat „Lupta a hotărît să-şi susţină părerile prin

de la Poltava“, care împodobeş­ dovezi materiale. După o muncă de mai multe sînt realizate perfect si lucrate

te şi astăzi una din clădirile In anul 1954 el a organizat săpătu­ luni Rozsa Gyula din R.P. Un- din arţar alb (acer platanoides),

La Moscova s-a deschis cel mai mare hotel din U.R.S.S., hotelul „Ucraina", care are 32 de etaje şi 1.020 Academiei de Ştiinţe din Le­ rile de la Mikulcice. Descoperirile ar-, gară a reuşit să construiască iar capui viorii din molid (picea
camere. IIM FOTO: Birourile de informatic ale hotelului „Ucraina". •cea mai mică vioară din lume, excelsa).
ningrad. heologilor au depăşit toate aşteptările. avînd o lungime totală de 34
>o-» mm. Această vioara este de o Ghiar dacă peste corzile, cu
<»>»• --3> -!a, sută de ori m ’-i mică decît o mult mai subţiri decît un fir de
păr, nu trece arcuşul, acest mio
i Alba Iulia, oraş cu vechi tradiţii Sţiieuiri. dinQ iM ioim a varietăţi tipografice. Este Sitigura e- vioară de dimensiuni obişnuite. instrument muzical stîrneşte ad­
culturale, adăposteşte intre clădirile diţie păstrată din tipografia de la O- Partea laterală şi spatele viorii miraţie.
sale Biblioteca Batthyăneum, care răştie. Traducerea a fost făcută de

posedă (uk\ dinire colecţiile cele QiattkyÁMm m *) episcopul ro/nin Mihai Turdaş, cu a- O secerăîoare subacvatică
mai preţioase din Europa. fuiorul a patru teologi romini, iar ti­
părirea, în chirilice, s-a făcut prin
Biblioteca Batthyăneum a fost fon­ diaconii Şerban' Coresi şi Marian, In
dată de către episcopul Ignat Bai-

thyăni (1741-1798). Acesta a fost un chenare dotate cu o policromie ex­ predale la Universitatea din Krakowia, lulius. „De bello Galllcd" (1471)1 anul 1582. ., In Cehoslovacia a fost pro- ardere internă. înălţimea poafe
om cu o cultură aleasă şi un filolog loh de Thurocz — „Chronica Hun- dusă o secerăîoare subacvatică, fi reglată în timpul secerării.
pasionat. încă din timpul cînd şi-a trem de variată şi cu lux de orna­ din care amintim: Dedus Junius garorum" — 1488. Biblioteca ma.i cuprinde un impar- , Ea estp folosită pentru curaţi- Secerătoarea este aşezată pe o
făcut studiile la Colegiu! Sanl’Apolli- mente. Foile de pergament sînt groa­ Juvenalis, „Satyre", 1461 — cuprinde rea bazinelor de alge. Mecanis- barcă cu fundul plat şi randa-
nare din Roma, el s-a apucat să co­ Unul dintre cele mai importante tarii stoc de documente de valoare
lecţioneze manuscrise şi cărţi vechi mul de tăiere al secerătorii este menful ei este de 6 ha... apă pe
şi rare. Odată devenit episcop, Bal- se, astfel c ă . nu permit străbaterea comentariile asupra satirelor lui Ju­ fonduri de cărţi ale bibliotecii Bat­ istorică din care amintim: „Arhiva pus în funcţiune de un motor cu zi 1
thyăni a- avut posibilitaiea de a-şi îm­ thyăneum îl constituie numeroasele
bogăţi biblioteca. El adună cârti din volume tipărite in veacurile XVI-XVII, Cupituliii romano-catolic din Alba lu-
parohiile diecezei sale şi cumpără a căror valoare nu este numai bibl'io-
cărţi din bibliotecile altor parohii, ca scrisului de aur şi semnelor de ar­ venal. filică, ci şl ştiinţifico-dociimeiîtară. lia”, care conţine circa 17.000 docu­
de exemplu pe cele de la Locze, Sze-
pes. Insă achiziţia cea mai bogată gint pe pagina opusă. Printre numeroasele manuscrise ra­ Pentru medicină, de pildă, amintim mente. originale sau în copii.
şi mai preţioasă, Baflhydni o procură existenţa unei ediţii a lui Dioscort-
cumpărind biblioteca contelui Christo- Acest faimos manuscris s-a aflat re ale bibliotecii amintim doar cile- d e s: „Despre materia medicală" — De o mare valoare este corespon- 1
^ for Migazzi, cardinal de Viena si e- 5 Cărţi (1529). Medicul lui Traian
piscop de Vacz. Biblioteca Contelui diniii la imnăslirea din Lorsch (Ger- va: „Speculum húmame salvatioiuis, şi unul din cei mai de seamă me­ denţa preotului — profesor Gabri Io-
Migazzi, formală din aproape 8.000 de dici ai antichităţii, enumără în dic­
mania), de unde la 1555, a fost dus ¦Dicta Erasiru" (secolul al XV-lea — ţionarul său de' plante medicinale, sif, adresată fostului bibliotecar de
la Heidelberg, pentru ca în anul Oglinda salvării omenirii spusă de nenumărate specii din Carpaţi, cu
la Batthyăneum, Emeric Daniel, care
1622, în timpul jafului provocat de Erasm), „Povestirea fapielor lui A-
armata generalului Tilly să fie rupt lexandru cel Mare” — secolul al se afla la Romail/i perioada răs'coa- :ţ

in două. Prima jumătate — şi cea XIV-lea, Puhlins Ovidius Naso, „E- lei ţărăneşti a lui'. Ilopa, Cloşca - şi
mai preţioasă — probabil luată de pislolae ex Ponto” — din secolul al
Cfîşan. In cele -11 scrisori se descriu,

Xlll-lea, Marcus Tullius Cicero — în mare parte — de către acest mar­
„Dialogus de amiciţia" — din seco­
un ostaş, a ajuns nu se ştie cum lul al XV-lea. tor ¦ocular — diferite aspecte ale răs­
In biblioteca cardinalului Migazzi,
de unde, puţin mai tirziu, este cum­ coalei, cîi şi în' special executarea

, singeroasă a lui Horia .şi Cloşca,' de

¦ volume, cuprinde manuscrise preţioa­ păratei odată cu toată biblioteca de Bihlioleca Batlhijdiieuin posedă una /urnele lor geto-dac. Exemplarul este pe „Dealul spînzuraţilor" de' Ungă
către episcopul Batthyăni. 'A doua din cele mai bogate colecţii de cărţi unic din lume. O alia carte deosebit
se şi cărţi foarte vechi. parte a •ajuns In biblioteca Vaticanu­ tipărite pînă ta 1.500 (incunabule). de interesantă esle „Monstrorum his- Alba Iulia.
lui, iar copertele grele, frumos lucra­ Iiilre cele 530 de incunabule, păs­ toria memorabilis" (Isioria memora­ Tot ca documente putem socoti re­
il Trăind încă, episcopul Balthycîni te în fildeş, se află la British Musetim trate in ftimera blindată, multe sînt bilă a monştrilor) în care sînt pre­
îşi pune biblioteca la dispoziţia pu­ din Londra şi la Museo Sacro din de valoare unică. Cel mai vechi, o zentate 'minunile monstruoase ale gistrul şcolar diii Zlatna, in care fi­
Roma. biblie, datează din 1465. Multe din gurează printre numele elevilor, pe
i blicului şi, in 1798, cu puţin timp aceste incunabule au fost executate naşterilor omeneşti, cu privire Ia con­
Pe lingă sumedenia de manuscrise în tipografiile vestite din oraşele formaţiile anormale, prin naştere, cu parcursul mai nulilor ani, numefe lui
0 înaintea morţii sale, el întocmeşte religioase, biblioteca Batthyăneum are exemple vii, observaţii şi desene. Con- Avram Iancu, cu notele luate. Tre­
$ o scrisoare de donaţie prin care tran­ buie să menţionăm, in treacăt, că a-,
ceste mole erau numai excepţionale.
sformă Institutul Batthyăneum — pe

care îl fondase şi care cuprindea

pe Ungă bibliotecă şi un observator si manuscrise laice şi chiar beletristi­ germane şi italiene. Ele prezintă o ţinutul, cărţii constituie o raritate în Biblioteca. Batthyăneum însumează
astronomic — într-o instituţie publi­ ce, cum esle, de pildă, acela care importanţă deosebită pentru cercetarea ¦materie. azi pesţe 56.000 de volume, în cea
că. cuprinde 'versurile lui Hadamars von evoluţiei tiparului şi gravurii;>dar şi Biblioteca Baithijăneum: ¦din Alba mai mare parte •tipărite pînă în . vea­
Laber, intitulai „Jagd". Manuscrisul o valoare' documeniară ştiinţifică. Po­ Iulia cuprinde numeroase ¦cărţi din cul -al. XIX-lea. Prin colecţiile sale,
Ceea ce face valoroasă colecţia ma­ are 35 foi de pergament. Textul aces­ trivit. obiceiului vremii,, multe din gra­ secolele XVI-XVII şi care tratează această bibliolehă constituie o mân­
nuscriselor pe care le posedă această tei ediţii manuscrise din veacul al vurile în lemn sînt colorate de mină. probleme de chimie, alchimia, fizică, drie a bibliotecilor din R.P.R. şi o
bibliotecă nu esle atît numărul lor, XIV-lea,. deşi nu esle complect, se Iată şi citeva titluri de Incunabule geografie, astronomie, matematică, inepuizabilă sursă de informare pen­
cît vechi&iea şi miniaturile cu care, existente in această bibliotecă: Be- ştiinţe naturale, arhitectură, filozofie tru . cercetălorii trecutului istoric şt
ele sînt ornate. pare a fi însă cel mai corect reali­
ssarion ,— „Adversus calomnialorem etc. cultural al patriei noastre.
Cel mai preţios dintre manuscrise, zat. *). După Biblioteca, BattHyţmeum
unic prin arta cu care el a fost c- Un interes deosebit pentru cunoaş­ Plaionis" — Romax 1465. (împotriva Printre cărţile rom'neşti vechi, a-
xecuiat, este „Codex attreus", scris din, Alba .Iulia',' — lucrare întornută
în veacul al IX-lea, pe timpul lui terea învăţămîntuliii din colegiile şi calomniatorilor lui Plalon). Arislote- flate în această biblioiecă, amintim prin g rija Bibliotecii, Centrale de Stat
Carol ce! Mare, cu litere unciale de a R.P.R., de, un colectiv d e .bîbliote- /
universităţile .europene din evul me­ les — „De natura animalium" (Des­ „Palia de la Orâş/ie" (vechiul Testa­

aur, pe două coloane, încadrate în diu îl ¦prezintă manuscrisele cursurilor pre felul animalelor). Caesar Caius ment), una din cele, mai de seamă cari- de. la Bibiipteca Batthyăneum., 4 Uzină Bohumir Smeral de la Brno, R, Cehoslovacă.
IN FOTO: Verificarea funcţionării unei piese hidraulice.